BusinessMagazin

Tag: bucovina

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • O familie din Bucovina a creat o afacere de un milion de euro inspirată din reţetele strămoşilor

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • Iohannis, mesaj de Ziua Bucovinei: Indiferent de contextul politic, identitatea românească a dăinuit

    “Aniversăm astăzi 97 de ani de la unirea Bucovinei cu România şi, totodată, celebrăm pentru prima oară şi Ziua Bucovinei, sărbătoare instituită prin legea adoptată luna trecută de Parlamentul României. După aproape un secol şi jumătate de ocupaţie străină, Bucovina redevenea, la 28 noiembrie 1918, parte integrantă a ţării din care fusese ruptă în 1775. Indiferent de contextul politic, spiritul şi identitatea românească au dăinuit pe întreg ţinutul bucovinean”, a scris Iohannis, pe Facebook.

    Preşedintele mai spune că Bucovina ocupă un loc special în istoria românilor, este “o invitaţie pentru descoperirea României profunde”, locul tinereţii lui Mihai Eminescu, dar şi spaţiul unde se află Cetatea de Scaun a lui Ştefan cel Mare şi mormintele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa.

    Legea prin care se instituie Ziua Bucovinei a fost promulgată pe 28 octombrie şi prevede că autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice pot organiza evenimente culturale cu această ocazie, fondurile fiind asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale instituţiilor publice.

  • Iohannis, mesaj de Ziua Bucovinei: Indiferent de contextul politic, identitatea românească a dăinuit

    “Aniversăm astăzi 97 de ani de la unirea Bucovinei cu România şi, totodată, celebrăm pentru prima oară şi Ziua Bucovinei, sărbătoare instituită prin legea adoptată luna trecută de Parlamentul României. După aproape un secol şi jumătate de ocupaţie străină, Bucovina redevenea, la 28 noiembrie 1918, parte integrantă a ţării din care fusese ruptă în 1775. Indiferent de contextul politic, spiritul şi identitatea românească au dăinuit pe întreg ţinutul bucovinean”, a scris Iohannis, pe Facebook.

    Preşedintele mai spune că Bucovina ocupă un loc special în istoria românilor, este “o invitaţie pentru descoperirea României profunde”, locul tinereţii lui Mihai Eminescu, dar şi spaţiul unde se află Cetatea de Scaun a lui Ştefan cel Mare şi mormintele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa.

    Legea prin care se instituie Ziua Bucovinei a fost promulgată pe 28 octombrie şi prevede că autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice pot organiza evenimente culturale cu această ocazie, fondurile fiind asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale instituţiilor publice.

  • Grupul polonez Maspex Wadowice achiziţionează apele minerale Rio Bucovina

    Tranzacţia include, printre altele, achiziţionarea celor trei facilităţi de producţie ale societăţii Rio Bucovina, localizate în Vatra Dornei, Timişoara şi Giurgiu, precum şi a brandului “Bucovina”. Rio Bucovina deţine o cotă de aproape 10% din piaţa românească a apelor îmbuteliate, conform AC Nielsen (date de piaţă aferente perioadei aprilie-mai 2015). 

    Grupul Maspex este producător de de sucuri, nectaruri şi băuturi răcoritoare, de paste făinoase, biscuiţi săraţi (crackers) şi covrigei (brezels). Grupul a intrat pe piaţa românească în anul 1996 şi, în prezent, este unul dintre cei mai mari investitori polonezi în România. Brandurile deţinute de Maspex sunt Tedi, Tymbark, La Festa, Ekland, Coffeeta şi Salatini. Preluarea companiei Rio Bucovina va fi cea de-a treia pe care Grupul Maspex o realizează în România.

    Rio Bucovina este unul dintre cei mai mari producători de ape minerale naturale de pe piaţa românească. Conform datelor AC Nielsen, Rio Bucovina este al doilea mare jucător ca volum, deţinând o cotă de aproape 10% din piaţa apelor îmbuteliate (date de piaţă aferente perioadei aprilie – mai 2015).

    Tranzacţia va reprezenta cea de-a 18-a preluare a Grupului Maspex Wadowice şi cea de-a 3-a pe piaţa românească. În anul 2007, Tymbark Maspex România, parte a Grupului Maspex Wadowice, a achiziţionat brandul Arnos iar în anul 2013 brandurile Salatini şi Capollini – cele mai vechi mărci comerciale de pe segmentul biscuiţi săraţi (crackers) şi covrigei (brezels).

    România reprezintă pentru Maspex o a doua piaţă ca mărime, după Polonia, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al investiţilor efectuate, cât şi ca putere de cumpărare. Compania a intrat pe piaţa românească în anul 1996 şi în prezent este unul dintre cei mai mari investitori polonezi în România.

    Krzysztof Pawiński, Preşedintele Consiliului de Adminstraţie al Grupului Maspex Wadowice: „Pe piaţa apelor minerale nu am fost prezenţi până acum, iar aceasta este o categorie care se află în creştere. În prezent, segmentul apelor minerale ocupă o cotă de 50% din piaţa băuturilor nealcoolice din România. Comparativ, piaţa băuturilor răcoritoare reprezintă 10%. Brandul Bucovina va creşte semnificativ competitivitatea noastră şi va consolida poziţia companiei pe piaţa românească. În plus, în România consumul de apă îmbuteliată se află încă la un nivel scăzut, comparativ cu alte ţări din Europa, ceea ce, cu certitudine, ne creează o perspectivă de dezvoltare, la aceasta contribuind şi tendinţele spre un mod de viaţă sănătos.”

    Krzysztof Grabowski, Preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Tymbark Maspex România: „După tranzacţia istorică din iulie 2015, când Grupul Maspex Wadowice a achiziţionat active ale firmei Agros Nova din Polonia, aceasta având ca efect crearea unui grup alimentar cu un rulaj de aproape 1 miliard de euro, preluarea Rio Bucovina de către Grupul Maspex Wadowice va reprezenta cea mai importantă achiziţie realizată în România de către Maspex.”

    Dorel Radu, Director general Rio Bucovina: „Ca parte a Grupului Maspex, alături de Tymbark Maspex România, Rio Bucovina îşi va consolida şi mai mult poziţia pe piaţa producătorilor de apă minerală naturală, apă de izvor şi apă de masă  din România.  Sunt sigur că experienţa companiei poloneze, precum şi obiectivele ambiţioase ale acesteia privind portofoliul de produse vor contribui substanţial la dezvoltarea continuă a brandurilor deţinute de compania Rio Bucovina.”

  • Vicepreşedinte PNL: Ne-am săturat să tot auzim ce frumoasă e Moldova, dar nimic despre sărăcia zonei

    Ioan Bălan, care este deputat PNL de Suceava, arată, într-un comunicat de presă, că dacă în această zonă trăieşte mai mult de un sfert din populaţia ţării, niciuna din primele 20 de investiţii publice nu a fost făcută în Moldova în ultimii 25 de ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Ne-am săturat să tot auzim în discursuri publice cât de frumoasă este Moldova şi cum este Bucovina fără egal în lume, însă, când vine vorba despre sărăcia în care trăiesc oamenii din această parte a României, nimeni nu suflă vreun cuvânt! Nimeni nu spune că pe aceste meleaguri trăiesc mai bine de 25% dintre români şi că niciuna din primele 20 de investiţii publice ale statului român nu ne-a vizat în ultimii douăzeci şi cinci de ani. Nici Moldova şi nici Bucovina nu există pentru Guvern, iar pentru aceste zone nu au existat bani la bugetul de stat aproape niciodată. Banii de la Bucureşti au mers tot către administraţiile bogate, tot către cei care au cu vârf şi îndesat, deşi impozite plătim cu toţii, şi noi din Moldova şi Bucovina”, susţine Ioan Bălan.

    El consideră că locuitorii zonei şi-au pierdut speranţa în capacitatea Guvernului de a-i ajuta şi le transmite guvernanţilor să meargă prin satele Moldovei.

    “Vă rog să mergeţi prin satele noastre! Nu se mai nasc copii! Şcolile se golesc de la un an la altul. Preoţii sunt mai ocupaţi cu parastasele, pentru că nu mai au prilej de bucurie cu nunţile sau cu botezurile. Cei mai mulţi tineri au luat calea străinătăţii şi nu pentru că asta şi-ar fi dorit, ci pentru că la noi şi-au pierdut orice speranţă în Guvern şi autorităţi că vor crea locuri de muncă bine plătite şi condiţii de viaţă mai bune. Da! Suntem cea mai săracă regiune nu doar din România, ci din Europa şi nimeni parcă nu vede acest lucru”, afirmă Bălan.

    Vicepreşedintele liberal menţionează că la Bacău s-a adoptat o “Rezoluţie pentru Moldova”.

    “Toate speranţele noastre se îndreaptă acum către Cătălin Predoiu, care nu mai are prea mult de aşteptat până se va instala la Guvern, ca prim-ministru. De aceea, nu am stat cu braţele încrucişate şi, la Bacău, am adoptat o Rezoluţie pentru Moldova, un adevărat decalog în care se reflectă viziunea noastră, a liberalilor moldoveni, privind scoaterea acestei părţi de ţară din sărăcie şi subdezvoltare. Ce ne propunem pentru Moldova nu sunt lucruri imposibil de realizat, ci obiective serioase şi realiste. Vrem tot mai multe întreprinderi mici şi mijlocii care să creeze locuri de muncă bine plătite. Vrem investiţii publice serioase. Vrem autostrăzi şi drumuri rapide care să ne lege de Bucureşti, Transilvania, Banat şi de Europa“, spune Bălan.

    El arată că liderii PNL din judeţele Moldovei vor condiţii de viaţă mai bune pentru moldoveni, condiţii deja existente în alte părţi ale României, aceasta însemnând accesul gospodăriilor la utilităţi, precum apă, canalizare, drumuri asfaltate, şcoli şi spitale, posibil de realizat cu ajutorul fondurilor europene.

    “Vrem investitori străini serioşi în domenii generatoare de prosperitate şi salarii decente, căci Moldova are şi atuul resurselor, dar şi oameni de toată isprava. Vrem administraţii publice puternice, independente financiar de Bucureşti, cu bugete puternice şi taxe locale mici, conduse de oameni merituoşi, buni gospodari, care să-şi iubească propriile comunităţi ca pe propriile familii. Vrem un turism regional sprijinit şi prin fapte, nu doar prin vorbe, care să aducă tot mai mulţi turişti pe meleagurile noastre”, menţionează Bălan.

    El recunoaşte că o parte dintre obiective implică resurse financiare care se pot obţine printr-o mai eficientă utilizare a banilor publici, însă cea mai mare parte dintre obiectivele pentru Moldova presupun voinţă politică, viziune pe termen lung şi dorinţa de a face bine pentru cetăţeni.

    “Eu nu am uitat o clipă că am o datorie faţă de cei care m-au ales. L-am avertizat şi pe domnul Cătălin Predoiu că nu-i deloc uşor ceea ce-l aşteaptă, mai ales după toate prostiile pe care le-a făcut Victor Ponta la guvernare vreme de peste trei ani. De asemenea, l-am mai avertizat pe domnul Predoiu că nu-i de glumă cu noi, cu moldovenii, şi că până nu voi vedea rezolvate obiectivele din Rezoluţia pentru Moldova ne vom ţine ca scaiul de domnia sa! Am însă toată încrederea că aceste lucruri se vor întâmpla, pentru că ele sunt prinse şi în programul de guvernare al domnului Predoiu”, conchide Ioan Bălan.

  • Bucovina, inclusă pe lista celor mai frumoase regiuni din Europa – GALERIE FOTO

    Aceste destinaţii sunt ideale pentru cei care vor să evite aglomeraţia oraşelor turistice precum Paris sau Roma, oferind în schimb peisaje superbe.

    Printre locurile enumerate aceeaşi sursă se numeră Insulele Feror, regiunea Sarajevo şi Bucovina.

    Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina

    Kungsleden, Suedia

    Bacharch, Germania

    Svalbard, Oceanul Arctic

    Berat, Albania

    Kizhi, Rusia

    La Roque-Gageac, Franţa

    Vârful Triglav, Slovenia

    Cesky Krumlov, Cehia

    Insulele Azore, Portugalia

    Kasmu, Estonia

    Bucovina, România

    Lampedusa, Italia

    Cangas De Onis, Spania

    Insulele Feroe

    Tatev, Armenia

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).

  • Arhitectura tradiţională din sate bucovinene, promovată de studenţii suceveni

    Coordonatorul studenţilor în proiectul de promovare a arhitecturii tradiţionale din Bucovina, conf.univ.dr. Carmen Chaşovschi, a declarat corespondentului MEDIAFAX că expoziţia intitulată “Oameni şi case din Bucovina” cuprinde aproximativ 70 de fotografii realizate de studenţii din anul III ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, de la specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor.

    Chaşovschi a spus că lucrările prezintă case tradiţionale care înfrumuseţează satele bucovinene, dar şi pe proprietarii acestora. Ea a precizat că, în paralel, vor fi prezentate şi obiecte meşteşugăreşti realizate de studenţii acestei facultăţi care vor fi oferite în schimbul unei donaţii.

    Ea a menţionat că din anul 2011, când a început acest proiect, s-a întocmit o bază de date ce cuprinde 300 de case tradiţionale bucovinene cu descrierea şi istoricul acestora şi fotografii şi că proiectul se continuă de la o promoţie la alta.

    Iniţiatorii evenimentului doresc să sprijine promovarea satului românesc prin tipărirea unei cărţi de colorat care “să stârnească curiozitatea şi respectul copiilor pentru tradiţiile autentice şi locuinţele tradiţionale” în condiţiile în care casele tradiţionale “dispar una după alta, fiind înlocuite de cele noi, moderne, cu aer de ţară străină”.

    Manifestarea face parte din campania “Salvează Satul Bucovinean. Adoptă o casă!”, ce îşi propune promovarea arhitecturii tradiţionale, ca resursă importantă a destinaţiei turistice Bucovina.

    Partenerii acestui eveniment sunt Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Muzeul Satului Bucovinean, Ordinul Arhitecţilor din România- Filiala Nord-Est, Asociaţia pentru Turism Bucovina, Asociaţia ADER.

    Expoziţia “Oameni şi case din Bucovina” va fi vernisată, joi, la Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, participanţii la acest eveniment urmând să fie colindaţi de preşcolarii Grădiniţei “Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”.

  • La mulţi ani, România! Imagini şi documente ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (FOTO, VIDEO)

    La 1 Decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, iar lucrările ei s-au finalizat cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

     

    Iată un scurt istoric al drumului spre Marea Unire, însoţit de mărturii ale veteranilor, surprinse într-un documentar din 2008:

    Proclamaţia (rezoluţiunea) Marii Uniri a fost rostită la 1 Decembrie 1918 la Adunarea Naţională Alba Iulia de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (1885-1970).

    Iată evocarea momentului 1918 de către Iuliu Hossu într-o înregistrare din 1970, pe când acesta se afla în regim de domiciliu obligatoriu la mănăstirea Căldăruşani:

    Textul Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918:

    “I. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre.

    II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor susindicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

    III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român adunarea naţională proclamă următoarele:
    1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuesc.
    2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
    3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
    4. Desăvârşita libertate de presă, asociare şi întrunire; libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti.
    5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşoră după trebuinţă latifundiile, i-se va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât, cât să o poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
    6. Muncitorimei industriale i-se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

    IV. Adunarea naţională dă espresiune dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze răsboiul, ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

    V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

    VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aci în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă şi ruteană şi hotăreşte, ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

    VII. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest răsboiu şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunei române.

    VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru răsboiu au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei.

    IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească adunarea naţională hotăreşte instituirea unui Mare Stat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile, pe cari le va află necesare în interesul naţiunei.”

    Vezi şi:

    Poza zilei: ce însemna să fii român sub ocupaţie străină

    Melodia zilei: “Cântecul Unirii” de Alexandru Flechtenmacher