BusinessMagazin

Tag: bucovina

  • Doina şi Ciprian Savin din Câmpulung Moldovenesc fac afaceri de 200.000 de euro cu un complex tip pensiune-muzeu în Bucovina

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma  zf.ro/afaceri-de-la-zero . În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Doina şi Ciprian Savin, originari din Suceava, au pus bazele unui complex de tip pensiune format din patru case în zona masi­vu­lui Rarău din Munţii Bucovinei. Cu cinci angajaţi, cei doi proprietari ai proiectului numit Casa Poveste au avut în 2018 o cifră de afaceri de aproape 200.000 de euro.
     
    Cele patru case din Câmpulung Moldo­venesc, judeţul Suceava, reprezintă de fapt o pen­siune-muzeu, un concept la care Doina şi Ciprian Savin au ajuns după ce vreme de mai mulţi ani au colecţionat mobilier şi diverse obiecte de decor specifice Bucovinei. Ulterior, s-au gândit că ar putea începe să colecţioneze şi case din lemn caracteristice zonei, pentru a expune colecţiile adunate în timp. Iniţial, şi-au dorit ca acestea să funcţioneze ca muzeu, dar treptat au ajuns la concluzia că ar fi mai rentabil să le transforme în pensiune. Acum, proiectul – deschis în 2013 – se întinde pe un teren de două hectare şi are în total 14 camere.
     
    „Am început simultan cu trei case pe care le-am achiziţionat, în­semnat, dezmembrat, strămutat, reasamblat şi reabilitat. Având în vedere că bugetul planificat iniţial a fost spulberat de multitudinea de cheltuieli neprevăzute, am luat decizia să facem pensiune-muzeu. Recuperarea investiţiei iniţiale este mult mai rapidă în turism decât prin muzeu şi permite reinvestirea în noi achiziţii”, spune Ciprian Savin. 
     

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea” – VIDEO

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea”

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • Staţiunile din România unde vacanţa de Paşte costă cât un sejur în Dubai

    Pe iubitorii de tradiţii, Bucovina îi aşteaptă la încondeiat de ouă în costume tradiţionale. Preţurile sunt însă piperate, între 700 şi 2.500 de lei de persoană. Trei nopţi de cazare la Constanţa sau la Sinaia pot costa si 2.500 de lei, cam cât ar putea plăti un româ pentru un sejur de şapre zile în Dubai, potrivit ofertelor agenţiilor de turism.
     
    Hotelierii din Bistriţa-Năsăud încearcă să-şi atragă turiştii, de Paşti, cu oferte care pleacă, pentru trei nopţi de cazare cu demipensiune, de la 700 de lei de persoană/sejur. Turiştii sunt aşteptaţi cu produse tradiţionale, specifice sărbătorilor de Paşte, realizate de gospodinele pricepute din întreg judeţul.

    În cea mai frumoasă zonă din Bistriţa-Năsăud, Tihuţa – Colibiţa, proprietarii de pensiuni şi localuri se întrec în oferte inedite. Una dintre pensiuni oferă din partea casei, pentru un sejur de trei nopţi petrecute la coada lacului Colibiţa, unde studiile au arătat că este cel mai pur aer din Europa, o cină festivă din partea casei, după ce oaspeţii revin de la Slujba de Înviere. Tot aici li se oferă, înainte de a pleca la biserică, şi un coş cu produse din parte casei, pe care musafirii îl pot duce la biserică pentru sfinţire, conform unei vechi tradiţii păstrate în zonă.

    Pentru oaspeţii care vor să petreacă câteva zile de relaxare în Bistriţa-Năsăud, proprietarii de pensiuni pregătesc de Paşte un meniu special, cu ouă roşii, drob de miel, pască dulce şi sărată, friptură de miel sau ciorbă de miel.

    Bucovina

    În Bucovina, operatorii din turism au oferte care includ şase zile petrecute în una din cele mai frumoase şi pline de tradiţii zone din România.

    O pensiune din comuna Vama le oferă turiştilor care aleg să-şi petreacă Paştele în Bucovina, un program deosebit, care include şase zile de cazare, cu pensiune completă, preţurile pornind de la cu 1.625 de lei de persoană şi ajungând până la 5.000 pentru doi adulţi şi doi copii.

    În cele şase zile petrecute la Vama, oaspeţii vor fi învăţaţi să încondeieze ouăle, să picteze pe sticlă icoane şi vor fi răsfăţaţi cu bucate tradiţionale de casă, berbecuţ la proţap, delicatese din miel, iar duminică, în ziua de Paşte, se dă startul unui concurs de ciocnit ouă.

    Nu lipsesc nici programele artistice cu dans şi muzică, focul de tabără şi concursul de karaoke.

    Un han situat foarte aproape de mănăstirile Suceviţa şi Putna le oferă turiştilor, pentru 1.200 de lei/pachetul de persoană, patru zile deosebite în care pot vizita mai multe dintre mănăstirile din nordul Moldovei.

    Oaspeţii vor fi aşteptaţi cu bucate alese, vor ajuta la pregătirea coşului cu bucate pentru a-l duce la sfinţire, şi după ce turiştii vor aduce Lumina sfântă în Noaptea de Înviere, vor fi aşteptaţi cu o masă tradiţională.

    În ziua de Paşti, proprietarii hanului le propun turiştilor să servească împreună prânzul îmbrăcaţi cu toţii în costum popular bucovinean. Oferta include şi o zi întreagă de vizitare a mănăstirilor din zona Bucovinei.

    La o altă pensiune, situată aproape de mănăstirea Voroneţ, pentru 1.400 de lei de persoană, turiştii pot petrece cinci zile cu demipensiune şi masă festivă inclusă, pot participa la slujba de Înviere de la Mănăstirea Voroneţ, vor fi învăţaţi de meşterii populari să încondeieze ouă, iar în ziua de Paşti vor fi poftiţi să se spele cu apă înroşită de oul încondeiat “ca să fie sănătoşi şi rumeni în obraji tot anul”.

    Pensiunea oferă în ultima zi de sejur şi o cină câmpenească, cu grătare făcute lângă un foişor, vin şi ţuică fiartă, dulciuri bucovinene, distracţie şi voie bună.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • 17% dintre români aleg să călătorească în mini-vacanţa de Paşte, iar anul acesta preferă destinaţii locale

    Studiul, realizat în luna martie, pe un eşantion de 1475 persoane, arată că anul acesta românii preferă destinaţiile locale, în detrimentul marilor capitale europene, astfel că 89% dintre respondenţi au optat pentru o vacanţă în ţară.

    Majoritatea celor care se cazează optează pentru un pachet de două-trei nopţi, iar preţul mediu pe care sunt dispuşi să îl cheltuiască pentru un sejur variază de la 300-600 de lei/persoană. De asemenea, cei mai mulţi preferă să călătorească alături de familie (46%), în cuplu (38%) sau cu prietenii (11%).

    Destinaţiile preferate pentru deplasarea de Paşte sunt reprezentate de regiunile în care tradiţiile şi obiceiurile se bucură în continuare de ecou şi de admiraţie din partea localnicilor şi a turiştilor. Astfel că, cele mai iubite dintre acestea sunt satele din Bucovina (33%), Transilvania (27%) şi Valea Prahovei (24%).

    Pentru a atrrage clienţii, hotelierii oferă servicii şi facilităţi diverse, precum acces la piscină, saună, jacuzzi, sală de fitness, şi pregătesc meniuri tradiţionale şi decoruri în tandem cu sărbătoarea Paştelui. 

    Vizitarea atracţiilor turistice se află pe lista activităţilor de vacanţă pentru 45% dintre români. Apreciate sunt şi drumeţiile în natură, relaxarea la SPA sau sporturile indoor şi outdoor.

    Atunci când îşi aleg unitatea de cazare, criterii importante sunt preţul (41%), facilităţile de relaxare, precum accesul la SPA şi existenţa unui loc de joacă sau piscină (27%).

    Aproximativ 70% dintre respondenţi au declarat că preferă să îşi achiziţioneze pachetele de vacanţă prin intermediul platformelor de rezervare online, apreciind rapiditatea şi transparenţa operaţiunii, informaţiile oferite, precum şi multitudinea ofertelor şi a eventualelor beneficii oferite exclusiv online.

     

     

     

  • Bucovina, ţara ”pădurilor de fagi”, alipită forţat de habsburgi şi sovietici – GALERIE FOTO

    “De la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”, a declarat atunci Iancu Flondor, şeful guvernului instituit cu o lună înainte. (Ion Nistor, “Istoria Bucovinei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pp. 396-397).

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • O familie din Bucovina a creat o afacere de un milion de euro inspirată din reţetele strămoşilor

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • Comună din România, în top 10 al unui renumit site de călătorii. Zona, declarată un muzeu în aer liber

    Comuna Ciocăneşti din Bucovina se clasează pe locul 6 într-un clasament al celor mai colorate destinaţii turistice din Europa. Conform Lonely Planet, comuna se remarcă atât prin arhitectura neschimbată a locului, cât şi prin tradiţia de încondeiere a ouălor din zonă.

    Încondeierea ouălor este o tradiţie care datează de secole în regiune, dar din 1950 locuitorii au început să picteze cu unele dintre aceleaşi motive şi casele. Ornamentele au devenit atât de populare, încât autorităţile au decretat în 2014 ca toate casele să fie decorate cu motive tradiţionale.

    Topul îndeamnă turiştii să viziteze atât satul, cât şi mănăstirile din zonă construite în secolele XV-XVI.

    Pe primul loc în top se situează insula Burano din Veneţia.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.