BusinessMagazin

Tag: bucatarie

  • Afaceri de la zero. Alex Rada, bucătar consultant, a pariat 10.000 de euro pe o platformă care „îţi aduce bucătarul acasă“ şi în câteva luni a adunat peste 60 de furnizori

    „O familie de 3-5 persoane care vrea un bucătar care să-i gătească acasă ar plăti între 1.500 şi 3.000 de lei pe lună pentru acest serviciu.“

    Chef’s of Romania, o plat­for­mă gândită încă de la în­ce­putul anului 2019 şi care este funcţională din toam­na anului trecut, a apă­rut din nevoia românilor de a eco­no­misi timpul cu gătitul sau de a găti ceva mai special, căutând astfel bucătar pentru acasă ori pentru evenimente, po­vesteşte Alex Rada, fondator al plat­formei. El a investit alături de logod­nica sa peste 10.000 de euro în business, iar în câteva luni a adunat peste 60 de furnizori pe platformă.

    „Chef’s of Romania era o simplă idee la începutul anului 2019, când prin acti­vitatea pe care o desfăşor am obser­vat o cerere foarte mare pentru bucă­tari, atât ca bucătar privat, cât şi ca bucătar consultant culinar. Eu sunt bu­cătar consultant şi atunci când se des­chi­de un restaurant eu îl ajut să-şi facă bu­cătăria, îi îndrum de unde să-şi cum­pe­re echipa­men­te, cum să-şi organizeze lucrurile, cum să-şi facă un meniu echilibrat pentru conceptul lor. Am avut mai multe cereri, am început să refuz şi m-am gândit de ce să nu-i îndrept pe clienţi către o plat­for­mă care să aibă şi alţi bucătari con­sultanţi“, spune Alex Rada.

    El adaugă că cea mai mare provo­care a sa a fost să-i dea drumul plat­formei, pentru că îşi dorea o platformă complexă, dar uşor de utilizat. „În sep­tembrie 2020 am dat drumul platformei şi în prima săptămână am avut 30-40 de furnizori înscrişi, bucătari, consultanţi culinari, consultanţi HoReCa.“

    Tânărul spune că a durat un an din momentul în care s-a apucat de implementarea proiectului şi până a avut primul client, dar menţionează că cererea a fost mare încă din primele două zile. „Am avut o cerere de un eveniment foarte mare în Constanţa.“ „Clientul, cel care caută un bucătar, îşi creează cont gratuit pe platformă, apoi pune un proiect şi scrie ce buget are pentru el. Ulterior, bucătarii ne dau nişte credite nouă, minimum trei, apoi fac oferte potenţialilor clienţi. Platfor­ma a fost gândită să acopere nişte minu­suri pe piaţă, pentru că e foarte greu să găseşti un bucătar pentru evenimente sau pentru tine“, explică Alex Rada.

    În prezent, pe platforma Chef’s of Romania sunt peste 60 de furnizori, după cum spune fondatorul, „pentru orice buzunar“. De altfel, el adaugă că din cauza virusului nu prea mai au de muncă mulţi bucătari.

    Astfel, platforma face legătura între bucătari şi oamenii care vor să aibă o cină diferită sau să facă un eveniment inedit. Alex Rada crede că o să apară din ce în ce mai multe proiecte similare, pentru că românii vor să aibă o cină faină sau vor să aibă private chef la un eveniment. „Pentru noi, 2020 a fost anul care ne-a împins pe piaţă.“

    Românului îi place să se simtă bine şi în ultimul timp nu îşi mai pune toţi banii la saltea, susţine fondatorul Chef’s of Romania, care precizează că multe cereri venite pe platformă sunt din partea unor familii de 3-5 persoane care caută private chef să le gătească în fiecare zi a săptămânii sau o dată la câteva zile.

    „Este ceea ce se întâmplă în ultimii cinci ani în New York, pentru că oamenii sunt foarte ocupaţi. Acesta este trendul şi în România. (…) O familie care vrea un bucătar care să-i gătească acasă ar plăti între 1.500 şi 3.000 de lei pe lună pentru acest serviciu. Pentru unii bucătari asta e un second job“, menţionează el.

    Antreprenorul mai spune că în ge­neral consumatorul român mănâncă pro­duse specifice ţărilor în care a călă­to­rit, dar mai ales produse specifice Italiei.

    „În 2021 vrem să fim cât mai vizibili. Aşteptăm evenimente mari, corporate şi private. În cinci ani îmi doresc ca Chef’s of Romania să fie cel mai relevant loc pentru oameni. Îmi doresc să duc conceptul şi în Franţa şi în Anglia, am cumpărat domeniul, dar vreau să văd cum decurge evoluţia în România, cu toate că publicul este diferit în fiecare ţară“, a încheiat Alex Rada.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.

    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Curierul care aduce oala de mâncare

    Că porţia de paste, de tocăniţă sau ciorbă poate să bată la uşă la ora prânzului, o ştim deja toţi. Aplicaţiile de livrare de mâncare au făcut deja posibil confortul de a „salva” o masă fără să fi întors bucătăria cu fundul în sus. Pandemia care ne-a „închis” – într-o măsură mai mare sau mică – în case a mai accelerat însă o tendinţă: comenzile de mâncare la kilogram. În cantităţi care să asigure prânzul şi cina pentru câteva zile la rând, pentru toată familia. Şi deodată bucătăria nu mai e decât un pop-up restaurant în care intrăm ocazional, cât să luăm masa.

    Afaceri mici, născute chiar din confortul de a primi oala cu mâncare cu uşile deschise, dar şi nişe exploatate de businessuri cu tradiţie în HoReCa. Aşa s-a format o tendinţă care vrea să mai economisească un pic de timp din zilele tot mai agitate. Food Evolution este un astfel de exemplu, un business care a luat naştere pe 15 iunie 2020, în plină pandemie. Chiar în ziua lansării, echipa a primit şi a livrat prima comandă.

    „Trendul nu este o noutate, însă, în contextul pandemiei, conceptul într-adevăr s-a accentuat. Dacă, până destul de recent, cateringul era văzut ca un serviciu destinat strict evenimentelor, în prezent a început să câştige teren şi utilitatea sa în viaţa de zi cu zi a unui segment larg de populaţie. În condiţiile în care timpul se dovedeşte a fi în continuare cea mai importantă resursă de care dispunem ca oameni, livrarea de mâncare gătită în cantităţi mari ajută la economisirea acestuia”, spune Valentin, proprietarul Food Evolution.

    El şi Mihaela Chiriloaia au sesizat că, pentru mulţi, orele petrecute în bucătărie, la cratiţă, nu mai reprezintă o prioritate, şi nu neapărat din lipsă de interes, ci pur şi simplu pentru că zilele au altă dinamică. Aşa că a fost doar o chestiune de timp până când au decis să ducă la un nou nivel conceptul de livrare de mâncare.

    „În meniul nostru, veţi putea găsi mâncare românească tradiţională, mâncare internaţională cu specific divers, mâncare de post şi chiar mâncare vegetariană. Cei 16 ani de activitate în HoReCa ne-au învăţat cât este de importantă diversitatea în încercarea de a fi pe gustul oamenilor.”

    Valentin şi Mihaela au administrat, de-a lungul anilor, prin firma American Food Catering, mai multe branduri din domeniul alimentar, indiferent că a fost vorba despre cafenele, restaurante, saloane de evenimente sau activităţi tip catering.

    La Food Evolution, preţurile variază între 17,4 lei pentru jumătate de kilogram de fasole la cuptor şi 104,9 lei pentru două kilograme de musaca.

    „Cel mai solicitate preparate sunt supele, ciorbele, tocăniţele, umpluturile şi deserturile home-made. Ne bucurăm de deschidere din partea clienţilor, care revin pentru a încerca aproape din toate preparatele”, spune Valentin.

    Obiceiul de a comanda mâncare gata făcută îi mai scuteşte pe clienţi de o „pacoste”: aceea a cumpărăturilor, dar mai ales a tentaţiei de a lua de pe raft lucruri care, acasă, se dovedesc a nu fi fost necesare.

    Pentru trickSHOT, livrările de mâncare la kilogram au fost forma de adaptare a unui business care funcţionase, până în primăvară, cu trei restaurante fizice. Însă starea de urgenţă a făcut imposibilă funcţionarea lor pentru câteva luni, începând cu mijlocul lunii martie.

    „În acel moment, am deschis o divizie nouă, de mâncare gătită pentru familie, aşa-numita mâncare la oală. În doar două săptămâni, eram gata cu un meniu, cu reţetare, cu un modul e-commerce pe site, cu servicii de logistică şi cu o nouă comunicare”, spun reprezentanţi trickSHOT.

    Pe lângă mâncarea gătită, businessul deţinut de antreprenorul Ion Tănăsescu a ales să lanseze şi o linie de produse de măcelărie gastronomică, ready-to-cook, cu livrare acasă. Vita maturată, un trademark al trickSHOT, procesată după metode proprii, a ajuns astfel la clienţii care pofteau, dar nu o puteau savura în restaurant. Grupul trickSHOT include acum două localuri – unul în Promenada şi unul în Mega Mall, ambele centre comerciale din Bucureşti aflate în portofoliul sud-africanilor de la NEPI Rockcastle, dar şi unul în clădirea de birouri Iride Business Park, sub conceptul trickSHOT Food Market. Afacerea mai cuprinde o unitate de producţie de mari dimensiuni şi o firmă de import-export ingrediente şi produse specializate pentru HoReCa. În 2019, grupul a realizat afaceri de 7,5 milioane de euro,
    cu 250 de angajaţi şi
    550.000 de oaspeţi.

    „Oarecum obiceiul de consum s-a schimbat odată cu noul context de viaţă, un procent foarte mare de angajaţi ai companiilor din Bucureşti a renunţat la stilul tradiţional de a munci, acela de la birou, şi a optat pentru remote work, astfel că ne-am adaptat. Scopul nostru a fost să venim cu o alternativă a gătitului acasă, livrând mâncare proaspătă, care să ajungă pentru toată familia.”

    În meniul de mâncare la oală, la trickSHOT şi-au făcut loc preparatele clasice, de la supe şi ciorbe tradiţional româneşti, la mâncăruri din carne de pui sau de porc, dar şi preparate de post, deserturi şi, ocazional, noutăţi. Pentru o oală de ciorbă, care înseamnă aproximativ opt porţii, un client poate plăti între 45 şi 60 de lei, iar pentru un fel principal – între 48 şi 80 de lei, în funcţie de opţiuni. Ciorbele şi produsele de măcelărie ready-to-cook sunt însă bestseller, aşa că cei care comandă optează frecvent pentru preparate care trebuie doar scoase din ambalaj şi puse pe grătar.

    „Motivul pentru care oamenii comandă astfel este acela că doresc să câştige timp şi să aibă o alimentaţie echilibrată. Majoritatea clienţilor noştri, care sunt, cu precădere, angajaţi în corporaţii, lucrează în această perioadă de acasă, o mare parte dintre ei au copii care fac şcoală online, prin urmare zilele sunt destul de pline şi de aglomerate, deşi la prima vedere nu ar părea.”

     

    1. Gustos, dar şi de dietă

    Pentru cei care, chiar şi în condiţii de pandemie, ţin nu doar la confort, ci şi la siluetă, există opţiunea mâncării dietetice la kilogram. Laura Ene a pariat pe preparatele cu puţine calorii înainte de pandemie, fără să anticipeze cât de popular urma să devină acest trend odată cu izolarea la domiciliu.

    „Oferta noastră cuprinde mâncare tradiţională românească, dar gătită corect nutriţional, fără prăjeli, sosuri sau rântaşuri, cu sare puţină şi doar cu ingrediente naturale, fără conservanţi şi potenţiatori de gust sau aromă. Avem supe-creme (de ciuperci, de legume, de dovleac, de broccoli, de roşii), dar şi supă de pui cu găluşti sau cu tăiţei, ciorbă de perişoare, ciorbă de văcuţă, ciorbă de pui à la grec şi ciorbă de legume”, spune Laura Ene, de profesie medic nutriţionist, dar şi antreprenorul din spatele Ela Bistro.

    Meniul este mult mai lung şi mai cuprinde de la salate de tot felul la peşte, varză, fasole, sărmăluţe, ostropel, paste şi chiar deserturi. Preţurile nu depăşesc 55 de lei per kilogram, în funcţie de preparat.

    „Pare că oamenilor le este mult mai simplu să comande mâncare gătită pentru mai multe persoane sau pentru mai multe zile, având în vedere riscul la care se expun dacă merg zilnic la cumpărături şi timpul liber din ce în ce mai redus pentru îndeletnicirile casnice de tipul gătitului. Vizitele la bunici sau părinţi s-au redus considerabil, restaurantele s-au închis şi multe familii au rămas fără sprijin de bază în gospodărie, adică în bucătărie.”

    Laura Ene, de profesie medic diabetolog şi nutriţionist, şi soţul ei George Pătrulescu au fondat la începutul acestui an Ela Bistro, un concept de mâncare gătită special pentru persoanele care ţin diete sau care vor să mănânce sănătos, fiind atente la calorii. Businessul s-a axat până acum doar pe livrări, însă cei doi antreprenori spuneau, în primăvară, că vor să-l extindă şi cu un restaurant fizic în Bucureşti, după ce pandemia de Covid-19 va trece. Până atunci însă, s-au adaptat la cerinţele clienţilor şi livrează mai mult meniuri pentru familie. Dacă până la instituirea stării de urgenţă, clienţii erau corporatiştii din birouri, care comandau meniuri pentru masa de prânz şi le aşteptau la serviciu, în ultima vreme livrările ajung la domiciliul celor care lucrează de acasă.

    „Avem clienţi care deja comandă săptămânal pentru toată familia. Chifteluţele la cuptor şi chifteluţele marinate sunt de departe cel mai iubite, mai ales de copii. Pe locul doi avem supa de pui cu găluşti, iar pe locul trei – desertul favorit, plăcinta cu mere şi scorţişoară, un adevărat deliciu”, spune Laura Ene.

    Pentru că nu au timp nici de cumpărături, nici de curăţat, tăiat, tocat, amestecat în oale şi spălat vase, cumpărătorii se plâng că nu le mai ajunge timpul şi aşa ajung pe site-urile unde, din câteva
    click-uri, au rezolvat problema mâncării pentru câteva zile.

     

    2. „Timpul, cea mai preţioasă resursă”

    Afacerea Pomello este unul din pionierii modelului de business care presupune mâncare gătită la oală, tavă sau cratiţă. A luat naştere în 2008 şi este deţinută acum de grupul Bucate pe roate, un concept achiziţionat în 2016 de Adrian Ungureanu şi Daniel Nagardu. Pasionaţi de domeniul cateringului, ei au început ca o afacere de familie care s-a tot dezvoltat pe parcurs, ajungând la o cifră de afaceri de peste 7,5 milioane de lei în 2019 şi mii de clienţi la activ.

    „Livrarea de mâncare a crescut foarte mult în ultimii ani. Raţiunile sunt diverse pentru fiecare familie în parte. Lipsa timpului pentru unii, costurile pentru alţii, confortul pentru cei mai comozi, food waste-ul, lipsa mobilităţii pentru vârstnici şi aşa mai departe. În ultima perioadă, cea a pandemiei, posibilităţile de a lua masa oricând şi oriunde s-au restrâns şi a fost o oarecare creştere datorată nu numai timpului redus, ci şi faptului că procesul gătitului zilnic oboseşte”, spune Adrian Ungureanu, acţionar al Pomello.

    Oalele cu ciorbă, tăvile cu salată boeuf, cu pui shanghai sau sărmăluţe sunt preparatele care au făcut furori în luna septembrie în bucătăria Pomello, unde meniul se schimbă şi se adaptează după preferinţele clienţilor.

    „Timpul petrecut la birou, timpul petrecut pe drum, de cele mai multe ori în trafic, şi timpul petrecut în familie – toate acestea îi suprasolicită pe clienţii noştri şi, în final, preferă să comande la domiciliu şi să se aşeze direct la masă”, mai spune Adrian Ungureanu.

     

    3. „Nu mai am timp să gătesc!”

    Principiul este acelaşi şi la YoRA, o afacere deţinută de Nicoleta Samoilă şi fondată acum trei ani.

    „O pondere de 40% din investiţia iniţială provine din programul StartUp Nation 2017, iar 60% a fost aport propriu. Ideea businessului s-a născut dintr-o glumă a unei prietene la care urma să merg în vizită şi care, la întrebarea mea «Ce să-ţi aduc?», a răspund «O oală cu mâncare, pentru că nu mai am timp să gătesc»”, îşi aminteşte Nicoleta Samoilă.

    Ea avea deja în minte şi în suflet dorinţa de a deschide un restaurant cu hrană sănătoasă, aşa că l-a adaptat la noua realitate. A observat că a devenit un trend în adevăratul sens al cuvântului atunci când a văzut pe Facebook reclama unor competitori, care însă se promovau cu fotografii cu mâncarea făcută de ea.

    „M-am prins că e un trend în martie 2020. În perioada stării de urgenţă, când grădiniţele şi şcolile unde noi asiguram hrana copiilor s-au închis, numărul comenzilor a crescut simţitor. Copiii refuzau mâncarea de acasă pe motiv că nu e ca la grădiniţă. Au fost părinţi care m-au rugat să le scriu reţetele diverselor preparate, pentru că, indiferent de cum au gătit pilaful sau mazărea, nu au avut succes în faţa copilului”, povesteşte fondatoarea YoRA.

    Ciorbe, sarmale, iahnie cu ciolan, tocăniţă cu costiţă, şniţele, crispy cu piure de cartofi – toate sunt „vedete” în bucătăria Nicoletei Samoilă. Clienţii aleg să le comande pentru că preferă ca timpul şi energia pe care le-ar consuma cu aprovizionarea, gătitul şi curăţenia de după să fie canalizate către activităţi cu copiii sau, pur şi simplu, către ei înşişi. Beneficiari sunt oameni de toate vârstele, de la nici un an până la vârstnici de peste 80 de ani.

    Dincolo de aceste afaceri, există şi lanţuri mari, deja celebre, de restaurante, care au pariat pe varianta mâncării în cantităţi mari. City Grill şi La Mama sunt doar două astfel de exemple, reţele care au dezvoltat departamente unde mâncarea la oală, pentru familia întreagă, încearcă să compenseze clienţii lipsă din restaurantele închise.

     

    4. Portret-robot de cumpărător

    Cine sunt clienţii tuturor acestor afaceri, cum arată zilele lor şi ce ritm de viaţă au? Antreprenorii care le livrează mâncarea la oală le-au făcut deja un profil.

    „Vorbim de oameni educaţi, antreprenori sau corporatişti, un tip de client «umblat», atent la ceea ce mănâncă chiar şi atunci când nu optează pentru mâncare de dietă”, spun cei de la trickSHOT.

    Cu toate acestea, deşi mâncarea vine în cantităţi mari, nu înseamnă că nişa aceasta nu se potriveşte şi celor single sau cuplurilor fără copii, la fel cum publicul-ţintă nu îl constituie doar angajaţii din corporaţii sau oamenii de afaceri, ci şi cei care lucrează în construcţii, fabrici sau centre comerciale. Sau cei atenţi la cât de departe merge acul cântarului când se urcă pe el.

    „Clienţii noştri sunt de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, însă cel mai frecvent apelează la noi familii de trei-patru persoane, adulţi şi copii. Avem şi persoane care au nevoie să mănânce o mâncare dietetică, fără multă sare din cauza problemelor de sănătate sau cu un număr de calorii calculat precis, pentru scădere în greutate”, spune Laura Ene de la Ela Bistro.

    Verificaţi dacă nu a sunat cineva la sonerie. Poate a venit oala cu mâncare.

  • Colac de salvare pentru jucătorii din HoReCa? Lanţul de restaurante Calif a listat 11 tipuri de produse în 90 dintre magazinele Mega Image din Capitală

    Reţeaua de restaurante cu servire rapidă mai numără astăzi şase localuri şi o bucătărie destinată livrărilor.

    Grupul de restaurante Calif a semnat un parteneriat cu un distribuitor, parteneriat ce i-a permis companiei să listeze o serie de preparate în unele dintre supermarketurile olandezo-belgienilor de la Mega Image. Mai exact, este vorba de 11 preparate Calif şi Condimental ce se găsesc acum pe rafturile a 90 dintre magazinele Mega Image, toate în Bucureşti. Reţeaua are în total la nivel naţional circa 800 de supermarketuri şi magazine de proximitate.

    „Am intrat cu produsele în Mega Image prin intermediul unui distribuitor. Până acum, parteneriatul este unul foarte bun pentru noi. Avem listate 11 tipuri de produse – patru din gama Calif în lipie, patru condimental la cutie şi trei deserturi. Este vorba de produse destinate doar pentru consumul în stare rece“, spune Radu Tănase, cofondator al lanţului de restaurante Calif.

    Decizia a venit într-o perioadă în care industria HoReCa funcţionează doar parţial, fiind de departe una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Mai exact, după ce în perioada stării de urgenţă localurile au fost închise, funcţionând doar livrarea la domiciliu, pe vară au fost operaţionale terasele, însă cu reguli de distanţare. De la 1 septembrie s-a permis deschiderea localurilor şi la interior, însă creşterea numărului de cazuri de îmbolnăviri în ultimele săptămâni a dus la noi restricţii de funcţionare în domeniu.

    „Am listat acum circa o lună pro­dusele în magazinele Mega Image, însă am muncit la concept timp de trei luni. Noi aveam deja în minte această idee de mai multă vreme, dar nu a fost o prio­ritate până recent“, spune antre­prenorul.

    Odată cu pandemia însă, a devenit prioritate, adaugă el. Mai exact, lumea e temătoare şi nu mai merge către restaurante, dar caută în magazinele de proximitate produse de tipul ready to eat pentru că mulţi români lucrează în continuare de acasă şi nu au timp să gătească.

    „Conceptul de ready to eat prinsese la public încă dinainte de pandemie, însă acest eveniment a accelerat trendul. Produsele sunt căutate de clienţi, aşa că loc de dezvoltare există.“

    În contextul în care nu se ştie în ce direcţie va evolua pandemia, jucătorii din HoReCa trebuie să găsească formule pentru a ţine businessul pe linia de plutire. Acest pas de listare a produselor în Mega Image, crede antreprenorul, că ar putea să contribuie până la finalul anului cu 15% la businessul companiei.

    Cifra de afaceri a Calif a fost de 31 mil. lei în 2019, însă ea este aşteptată să scadă la jumătate în acest an pe fondul pandemiei şi al restructurării reţelei, conform unor declaraţii recente ale lui Radu Tănase.

    „Suntem la început de drum, dar contribuţia la business devine interesantă. Totuşi, e greu să vorbim de cifre clare pentru că nu există predictibilitate deloc. Procentul poate creşte şi repede dacă în continuare clientul se va muta din HoReCa în retailul de proximitate. Putem ajunge ca acest canal de vânzări să contribuie cu 20 sau chiar 25% la business.“

    Lanţul de restaurante cu servire rapidă mai numără astăzi şase localuri, toate în Capitală, şi un cloud kitchen, mai exact o bucătărie destinată livrărilor. La 1 ianuarie 2020 reţeaua avea 11 localuri, însă între timp au fost închise patru unităţi în malluri şi un restaurant stradal.

    „Suntem prezenţi cu produsele noastre doar în 90 de magazine Mega Image, doar în Bucureşti. Putem discuta şi cu alte reţele care au în ofertă produse de tipul ready to eat, însă trebuie să găsim o altă direcţie de mers. Parteneriatul în forma aceasta îl vom păstra doar cu Mega Image, dar sunt multe alte lucruri pe care le putem face cu alţi jucători.“

    Radu Tănase spune că a ales să listeze anumite produse premium în reţeaua olandezo-belgienilor de la Mega Image şi pentru că era potrivită poziţionarea acestor supermarketuri. Mai exact, retailerul este văzut în piaţă ca unul activ pe segmentul premium. Compania este una dintre cele mai extinse reţele locale de comerţ, cu magazine amplasate în special în marile oraşe ale ţării – în frunte cu Bucureştiul – şi în împrejurimi.

  • Andreea Barbu, Glovo: Avem mulţi parteneri care au închis temporar businessul şi alţii cu care am colaborat activ

    ♦ Platforma de livrări Glovo, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de profil, activează în 26 de centre urbane din toată ţara ♦ În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri ♦ Glovo are peste 1.500 de parteneri activi, printre care McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell.

    Pandemia de Covid-19 a avut un im­pact puternic asupra businessului platfor­me­lor de livrări care au resimţit în prima fază re­ti­cenţa românilor de a cheltui pe produse care nu sunt de strictă necesitate, pentru ca apoi să se remarce un interes tot mai mare pentru shop­pingul online şi pentru livrările la domi­ci­liu. Astfel, impactul a fost negativ în martie, pen­tru ca apoi să se transforme într-unul pozitiv.

    „Pentru noi, pandemia a venit cu o perioadă de scădere urmată de o revenire atunci când discutăm de categoria de food (comenzi de la restaurante – n.red.). În aceas­tă perioadă ne-am ocupat mai mult să ofe­rim soluţii prin care restaurantele să îşi construiască propriul business de livrare ori să se transforme în „dark kitchen“ – modul prin care păstrezi bucătăria restaurantului doar pentru livrări“, spune Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România.

    În aceste luni restaurantele au fost în­chise, singurele operaţiuni posibile fiind cele de comenzi online sau telefonice şi livrări. Puţine restaurante sunt însă cele care au platforme proprii de livrări, care necesită parc auto şi biciclete şi marketing separat. Astfel, majoritatea livrează prin intermediul platformelor specializate.

    „Avem mulţi parteneri care au solicitat închi­derea temporară (a tuturor ope­ra­ţiunilor pe perioada stării de urgenţă şi/ sau alertă – n.red.) şi alţii cu care am colaborat activ pentru a rămâne disponibili în aplicaţie şi pentru a genera vânzări în perioada aceas­ta critică. Suntem într-un trend ascendent şi ne dorim să menţinem acest lucru prin diversitatea produselor pe care le găseşti în aplicaţia Glovo.“

    Spre deosebire de alte platforme care livrează doar mâncare pregătită în localurile din România, de pe platforma Glovo poţi co­manda şi din farmacii, magazine electro-IT sau supermarketuri. De ase­menea, dacă un comerciant nu este listat, poţi trimite un curier la adresa lui. Glovo este activ în Româ­nia de doi ani, perioadă în care apli­caţia a fost descărcată de 1,7 mi­lioa­ne de ori, iar utilizatorii au comandat peste 16,3 mi­lioa­ne de produse, conform datelor trans­mi­se de companie.

    Cele mai multe comenzi merg însă către restaurante, astfel că cele mai coman­date produse sunt burgerii, shaorma, cartofii prăjiţi şi pizza.

    Jucătorii din industria HoReCa spun pe de-o parte că în această perioadă colabo­ra­rea cu platformele specializate i-a ajutat să acopere o plajă mai mare de clienţi. Pe de altă parte, unii proprietari de restau­rante sau executivi din industrie afirmă că tarifele cerute de aceste aplicaţii ajung la 30% din valoarea comenzii, un nivel nesustenabil, astfel că se gândesc să renunţe la colaborare.

    Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România, afirmă că în această perioadă costurile au rămas la acelaşi nivel ca înainte de pandemie.

    „Ce s-a schimbat în pandemie a fost fap­tul că am reuşit cu aceleaşi costuri să aco­pe­rim o nevoie mult mai mare şi acest lucru poate fi tradus prin mai mulţi curieri activi, mai multe locuri de muncă create şi păstra­rea aceluiaşi timp de livrare. O variantă foar­te ieftină este cea în care restaurantele îşi fac livrarea singure, noi oferind o plat­for­mă de marketing cu sute de mii de clienţi.“

    În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri. Glovo are 1.500 de parteneri activi, precum McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell. Compania are de asemenea un parteneriat cu lanţul de hipermarketuri Kaufland, parteneriat extins în toate oraşele în care platforma este prezentă.

    Compania este prezentă în 26 de centre urbane mari şi medii din toată ţara, 22 dintre acestea fiind inaugurate în ultimul an.

    Glovo operează în marile capitale din Europa şi EMEA, precum Roma, Madrid, Paris, Varşovia, Kiev, Nairobi, dar şi în 9 ţări din America de Sud precum Peru, Argentina, Ecuador şi Panama, fiind prezent în peste 257 de oraşe din 33 de state.

    Piaţa platformelor de livrări de mâncare este estimată de ZF la circa 15-20 milioane de lei, iar principalii jucători sunt Glovo şi foodpanda, însă vine puternic din urmă Tazz by eMAG, platformă rebranduită din EuCeMananc. Recent, Uber Eats a ieşit din România, însă locul său a fost ocupat rapid de Bolt Food.

    Glovo a avut în 2018, ultimul an pentru care există date şi primul de funcţionare – incomplet, afaceri de 1,3 mil. lei şi pierderi de 7 mil. lei.

  • Afacerea cu vacanţe lansată de două românce în vremuri de criză. Unde veţi putea călători cu ajutorul lor

    Vremea vacanţelor pare departe, atât în trecut, cât şi în viitor, în vremuri în care cea mai lungă călătorie este cea dintre patul din dormitor şi ibricul de cafea din bucătărie. Şi totuşi, pentru că nimic neplăcut nu durează o veşnicie şi nici fără vacanţe nu putem trăi la infinit, există oameni care pun la cale poveşti peste mări şi ţări pentru cei răbdători şi care stau acum cuminţi în case. Oana Pricop şi Alina Deak, de pildă, au pus pe picioare Free Spirit în 2008, la începutul unei alte crize, şi de atunci au tot ţesut poveşti de-a lungul şi de-a latul lumii.

    „Am pornit de la pasiunea pentru călătorii, de la dorinţa de a avea un business într-un domeniu dinamic. Primii ani au fost extrem de grei, mai ales că am demarat businessul în 2008, în prag de criză, şi nici foarte multă experienţă în domeniu nu aveam. Am muncit foarte mult, am schimbat strategia de dezvoltare foarte des, în funcţie de contextul economic, de dinamica pieţei şi, mai ales, am învăţat că trebuie să renunţăm la visele de la început şi să ne adaptăm”, povesteşte Alina Deak, una dintre fondatoarele agenţiei de turism Free Spirit.
    Încă de la început, ea şi Oana Pricop l-au avut alături pe Luca Cătălin, colegul care a dezvoltat departamentul de evenimente al firmei. Fiecare a venit cu propriul lui bagaj de cunoştinţe în business: Oana a terminat un master în marketing şi negocieri în afaceri, iar Alina a absolvit jurnalismul. Ambele au la activ zeci de ţări vizitate.
    Au dezvoltat împreună mai multe proiecte în domeniul turismului, printre care Transilvania Train sau Japan by Myself, cu o echipă de tineri care vorbesc japoneză, au călătorit în Japonia şi sunt promotori ai culturii nipone.
    „Constanţa în toată această perioadă a fost dată de divizia de vacanţe exotice şi de Business Travel. Acest departament reprezintă peste 30% din businessul Free Spirit şi ne mândrim cu un portofoliu de clienţi importanţi din industria de retail, case de avocatură şi IMM-uri. Unii dintre ei sunt alături de noi încă din primii ani de activitate.”
    Cele două antreprenoare au investit 10.000 de euro până când Free Spirit a devenit ceea ce şi-au dorit – o colecţie de călătorii pornite din agenţia pe care au deschis-o în Bucureşti. Banii au venit însă la pachet cu multe ore de muncă, documentare, experienţe. În 2019, cifra de afaceri a agenţiei a fost de peste 4 milioane de lei, iar profitul – de 55.000 de lei. Echipa numără
    15 angajaţi.
    „Mai avem în faţă încă doi ani de dezvoltare şi expansiune a liniilor de business curente, care au ca finalitate şi intrarea pe noi pieţe din Europa. Vom merge mai departe cu Transilvania Train, concentrarea principală fiind să atragem cât mai mulţi turişti din afara ţării în proiect. Iar proiectul de călătorii By myself dorim să-l extindem şi pe alte destinaţii în afară de cele care ne-au consacrat – Japonia, Bali şi Asia de Sud-Est”, mai spune Alina Deak.
    Cine sunt clienţii? Sky is the limit. De la oameni pasionaţi de muzică, ce aleg să-şi urmeze artistul preferat la concerte prin Europa, la grupuri mici, care optează pentru circuite personalizate în destinaţii exotice, chiar şi cu o durată de trei săptămâni. Free Spirit are chiar şi o divizie de seniori, care coordonează programe de grup interne şi externe, destinate, evident, seniorilor. Pasionaţii de vacanţe exotice aleg destinaţii din locuri ca Republica Dominicană, Maldive sau Mexic.
    „Sunt oameni cu un nivel financiar peste medie şi timp limitat. Acestea sunt motivele pentru care caută un consultant de turism experimentat, care să le ofere mai mult decât o rezervare de bilet de avion şi un hotel, care să le pună la dispoziţie întreaga experienţă acumulată şi o listă de tips & tricks”, mai spune Alina Deak.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Lignum – producţie de tocătoare şi platouri din lemn (Oradea)
    Fondator: Daniel Jolţa
    Investiţie iniţială: 37.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: târguri, evenimente

    Reedact – platformă care concepe
    CV-uri (Bucureşti)
    Fondator: Cristian Maria
    Investiţie iniţială: 6.000-7.000 de euro
    Prezenţă: online

    Mugur de ZOF – firmă de design şi organizare de evenimente (Bacău)
    Fondatoare: Iulia Iacob
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţional

    BroClean – servicii de curăţenie şi dezinfecţie (Bucureşti)
    Fondatori: Dragoş Ciucur şi Marius Dumitrescu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019 (patru luni de funcţionare): 20.000 de lei (peste 4.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    Unii cu Duba – servicii de mutare (Bucureşti)
    Fondator: Paul Stencoane:
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 15.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bucătăria pe patru roţi

    Pentru că burgerii şi celebrii hot dogs sunt preparate „must have” la orice mare festival, dar şi în pauzele scurte de la birou, doi antreprenori au reuşit să mulţumească ambele categorii de public cu un singur concept: Furgoneta, un restaurant pe patru roţi. Deşi Buzeşti, Pipera şi Centrul Vechi, zonele în care sunt amplasate truck-urile companiei, sunt acum mai puţin populate, businessul nu aşteaptă să se întoarcă clienţii, ci merge la uşa lor, livrându-şi în continuare produsele prin platforma foodpanda.

    Furgoneta Street Chefs a fost fondată în urmă cu 4 ani de către doi prieteni care împărtăşeau pasiunea pentru gătit şi pentru bucătăria americană. Aceştia au decis să renunţe la job-urile lor de atunci pentru a face ceva cu totul nou şi diferit. În prezent, businessul este deţinut de către Mihai Ghiţă şi Florin Tărăbuţă, doi antreprenori tineri cu multă experienţă în piaţa de tehnologie şi software pentru HoReCa. Povestea lor este similară cu cea a fondatorilor – aflaţi în căutare de noi provocări pe plan profesional, au deschis în 2018 prima franciză Furgoneta, iar la scurt timp după, în urma deciziei de exit a fondatorilor, au preluat întregul business.

    „Furgoneta a pornit ca un food truck cu burgeri şi hot dogs, deschizând pentru prima oară pe 1 martie 2016 pe Str. Buzeşti 59 din Bucureşti, cu o investiţie iniţială de aproximativ 50.000 euro. Food truck-ul funcţiona permanent în acea locaţie, dar mergea şi la evenimente şi festivaluri în Bucureşti şi în apropiere”, povesteşte Florin Tărăbuţă, coproprietar Furgoneta.

    Şi cum feedbackul clienţilor a fost unul pozitiv, iar de fiecare dată când Furgoneta era plecată la un eveniment, li se cerea o soluţie permanentă pentru locaţia din Buzeşti, în 2017, la un an de la deschidere, cei doi antreprenori au pus pe picioare o bucătărie fixă, amenajată într-un container, care este şi în prezent funcţională în aceeaşi locaţie. În paralel, au început să participe cu food truck-ul la diverse evenimente din toată ţara, în special la marile festivaluri de muzică unde s-au bucurat de un succes imens, „fiind surprinşi de faptul că aveam fani care ştiau de noi în Cluj”.

    În 2018 a urmat deschiderea primei locaţii într-un spaţiu comercial, în Str. Halelor nr. 17, dar şi prima locaţie în franciză, în cadrul Pipera Plaza. „În acelaşi timp, am făcut investiţii majore în logistică, echipamente profesionale şi amenajări. Toate eforturile noastre s-au văzut în 2019, când cifra de afaceri a avut o creştere de 300% faţă de 2018.” Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 500.000 euro. „Anul acesta este unul dificil din punct de vedere al vânzărilor şi creşterii businessului, în primul rând din cauza pandemiei şi a tuturor restricţiilor”, spune Florin Tărăbuţă.

    Specificul bucătăriei Furgoneta este unul american, cu preparate precum burgeri, hot dogs şi cartofi prăjiţi, reţetele fiind întotdeauna create şi testate de prietenii şi familiile antreprenorilor înainte de a fi incluse în meniu. „Produsele noastre se încadrează în categoria de comfort food şi street food, apreciate în general de un public larg.”

    În momentul de faţă, compania are trei locaţii fixe: Furgoneta Piaţa Victoriei, Furgoneta Pipera Plaza şi Furgoneta Centrul Vechi, însă după răspândirea pandemiei şi instaurarea stării de urgenţă, au rămas active doar primele două, pentru livrări, cu opt angajaţi. „În această perioada concentrarea s-a mutat pe delivery, având cea mai mare pondere din vânzările noastre. În acelaşi timp am introdus Burger Box, o cutie specială făcută de noi, care include opt burgeri şi cartofi la un preţ special şi într-o prezentare apetisantă. Pregătim şi o extindere a meniului cu noi reţete de burgeri, dar şi alte produse, şi avem în plan să folosim food truck-ul în diverse locaţii din Bucureşţi pentru a putea extinde zonele de livrare.

    În ceea ce priveşte produsele ready to cook, este un proiect vechi al nostru dar încă în discuţii şi cercetare.” În medie, compania livrează zilnic în jur de 130 de comenzi, într-o uşoară scădere faţă de perioada anterioară stării de urgenţă. Valoarea medie a acestora este cuprinsă între 70 şi 80 de lei. „Produsele vedetă în preferinţele clienţilor noştri sunt Ăla adevărat, Ăla Clasic, Ăla cu capră, Loaded fries şi Hotdog New York”, spune Tărăbuţă. Potrivit lui, clienţii Furgoneta sunt persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 60 ani, cu venituri medii sau mai mari, cu joburi în toate domeniile.

    Deşi businessul a rămas activ şi pe timpul pandemiei, antreprenorul spune că „un impact mare îl va avea amânarea sau anularea festivalurilor şi evenimentelor”.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

     

  • Arome libaneze la un click distanţă

    Pasiunea pentru gusturi şi arome orientale a antreprenorilor Odai Shhab şi Maissam Mrad a fost principalul factor care a contribuit la deschiderea în urmă cu un an a restaurantului cu specific libanez Souk. Chiar şi în vremuri de pandemie, businessul continuă să îşi servească clienţii cu preparate exotice prin intermediul platformei de livrări foodpanda.

    „Ne cunoaştem de multă vreme, amândoi avem rădăcini din Orientul Mijlociu (Liban, Iordania) şi mai mult decât o prietenie puternică încă din vremea liceului. În plus, ne leagă şi pasiunea pentru bucătăria libaneză şi segmentul HoReCa”, povesteşte Odai Shhab, cofondatorul Souk. Restaurantul cu specific libanez nu este primul pariu în antreprenoriat şi nici în zona alimentară al celor doi. Până în prezent, ei au pus bazele unuia dintre cele mai vechi lanţuri de restaurante cu servire rapidă din piaţa locală – Springtime România, precum şi pe ale fabricii de alimente Bunătăţi de Topoloveni.

    Povestea Souk a început în decembrie 2019, cu o investiţie de aproximativ 170.000 de euro. Cea mai mare provocare pe care cei doi antreprenori au întâmpinarea în implementarea acestui nou proiect a fost aceea de a trasa un model de business nou, cu un flux diferit, dar şi publicuri diferite, cu un stil de viaţă şi cerinţe diferite. Prin deschiderea noului brand şi-au propus astfel să facă tranziţia de la segmentul Quick Service Restaurant (QSR) către o nişă cel puţin interesantă în 2020: dine-bar. „Şi am reuşit. Obiectivul a fost de la bun început să ne poziţionăm în piaţă ca un restaurant libanez care nu îţi promite doar calitate, ci şi o experienţă culinară inedită, care se adresează atât cunoscătorilor, cât şi amatorilor de gusturi şi arome orientale.

    Aşa am creat conceptul «Souk: Lebanese Food with a twist», pe care l-am combinat cu o atmosferă urbană şi ambientul contemporan. Meniul l-am creat alături de bucătări recunoscuţi, cu experienţă în bucătăria tradiţional libaneză. Preparatele noastre sunt atent pregătite doar din ingrediente proaspete, iar reţetele au întotdeauna un ingredient secret. De aici şi experienţa gustului autentic libanez, alături de vinuri atent selecţionate şi o gamă variată de signature cocktails.”

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte trei branduri: Springtime România, fabrica de alimente Bunătăţi de Topoloveni şi Souk Restaurants, care deşi este la început, a reuşit să câştige încrederea oamenilor în scurt timp, spun fondatorii. Acestora li se adaugă extensiile de delivery: Souk Express, creat din nevoia de a extinde harta de livrare pentru restaurantul Souk cu un meniu mai restrâns, şi Springtime Delivery, unde în momentul de faţă sunt active pentru segmentul de livrare cu servicii disponibile pentru delivery cinci unităţi. De asemenea, antreprenorii testează acum încă două proiecte pilot: Stubborn Burgers şi linia de catering pentru Bunătăţi de Topoloveni.


    „Souk este proiectul nostru de suflet, unde vrem să împărtăşim cu oamenii experienţa gustului autentic libanez. Ţinem cont de cerinţele clienţilor noştri şi preferinţele lor în materie de gusturi, de aceea în bucătăria Souk adoptăm un stil «fusion libanez», asta înseamnă că preparatele noastre păstrează reţetele autentic libaneze, unde venim cu un mix interesant de «new trendy flavours»”, spune Odai Shhab. Preparatele Souk se adresează atât vegetarienilor, cu o gamă largă de specialităţi libaneze cum ar fi platourile de aperitive mezze reci sau calde, cât şi iubitorilor de specialităţi la grătar, meniul având o varietate de preparate din carne de vită sau berbecuţ, iar aprovizionarea se face de la producătorii locali. Întreaga activitate din bucătărie se petrece sub îndrumarea lui Odai Shhab şi a chef-ului Chaban Ali, bucătar din Liban cu o experienţă de peste 12 ani în bucătăria libaneză.

    În urma măsurilor luate de autorităţi, care a implicat şi sistarea activităţii restaurantelor din piaţa locală, exceptând serviciile de delivery, cei doi antreprenori au păstrat 75% din personal. „Suntem o adevărată echipă şi am ţinut morţiş să ne reinventăm şi la acest nivel, astfel încât să păstrăm un număr cât mai mare de oameni alături de noi. Personalul din bucătărie a rămas activ în proporţie de 100% în această perioadă, iar pentru o parte din restul angajaţilor am creat oportunităţi în zona de preluare comenzi şi livrare.”

    În opinia lui Shhab, pe fondul crizei generate de pandemie – o reală provocare pentru toate businessurile din industrie, ceea ce a făcut diferenţa a fost reacţia de răspuns şi adaptarea la noile condiţii. „În această perioadă ne-am concentrat atenţia asupra ofertelor şi produselor atractive, care nu pot fi preparate acasă. La nivel strategic a fost o mişcare bună, care ne-a ajutat să păstrăm vii atenţia şi cererile oamenilor. De asemenea, contextul actual ne-a forţat să ieşim din zona de confort şi să testăm un concept nou: «ready-to-cook products», care a avut un real succes.” În preajma sărbătorilor pascale businessul a lansat conceptul pilot Souk’s Easter Feast, primul produs fiind „Lamb Roast – Ready-to-cook”, un preparat gata marinat, pregătit să fie introdus direct la cuptor.

    „Am vrut ca oamenii să se bucure de un preparat în stil libanez şi gustul intact al acestuia, chiar de la ei de acasă, fără prea mari bătăi de cap. Practic, alături de instrucţiunile de gătire şi un produs ready-to-cook, oamenii au devenit proprii chefi în bucătăriile de acasă. Conceptul a fost foarte bine primit de clienţii noştri, întrucât stocurile au fost epuizate rapid şi feedback-urile pe măsură”, spune antreprenorul.

    Cu toate că adoptarea stării de urgenţă a fost o măsură care i-a afectat, mai ales că oamenii au început să consume mai mult mâncare gătită acasă, antreprenorul spune că numărul comenzilor nu a scăzut totuşi atât de mult. În momentul de faţă, Souk înregistrează în jur de 50-60 de comenzi pe zi, iar valoare medie a unui bon fluctuează între 80 şi 100 de lei, cele mai cerute produse făcând parte din categoria platourilor mezze şi a specialităţilor la grătar.

    Profilul clienţilor Souk este reprezentat în principal de oamenii cu un nivel ridicat de educaţie, corporatişti sau antreprenori, oameni cu venituri medium-high, familişti sau nu, şi nu în ultimul rând, iubitori ai gusturilor orientale. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, îşi îndreaptă atenţia către o alimentaţie mai sănătoasă, iar printre preferinţe, vor să experimenteze continuu gusturi din bucătăriile cu specific.

    „Contextul pandemiei este un punct de cotitură fără doar şi poate pentru toată lumea – şi la nivel economic, şi la nivel social. Consider că succesul businessurilor din industria noastră şi nu numai, va depinde de capacitatea şi viziunea oamenilor de a se adapta noilor realităţi. Piaţa, cerinţele de pe piaţă şi obiceiurile de consum suferă deja schimbări majore şi acum este mai important ca oricând să fim aproape de consumator, astfel şi adaptarea noastră, a business-urilor va fi mai uşoară. Noi păstrăm o atitudine optimistă în continuare, conformă cu recomandările şi reglementările autorităţilor şi suntem aproape de echipa şi clienţii noştri. La nivel de business, ne vom focusa în continuare pe creşterea segmentului de delivery şi vom păstra, implementa şi testa concepte noi precum produse ready-to-cook. Odată cu relaxarea măsurilor de urgenţă, vom adopta o atitudine conformă cu noile precizări ale autorităţilor în ceea ce priveşte activitatea restaurantelor”, încheie Shhab.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Povestea românului care a sacrificat totul pentru visul lui. El şi-a vândut chiar şi casa pentru a porni afacerea pe care şi-o dorea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business.

    Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale.

    Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere cu mâncare. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea


    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.
    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro. El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.