BusinessMagazin

Tag: bucatarie

  • Andreea Barbu, Glovo: Avem mulţi parteneri care au închis temporar businessul şi alţii cu care am colaborat activ

    ♦ Platforma de livrări Glovo, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de profil, activează în 26 de centre urbane din toată ţara ♦ În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri ♦ Glovo are peste 1.500 de parteneri activi, printre care McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell.

    Pandemia de Covid-19 a avut un im­pact puternic asupra businessului platfor­me­lor de livrări care au resimţit în prima fază re­ti­cenţa românilor de a cheltui pe produse care nu sunt de strictă necesitate, pentru ca apoi să se remarce un interes tot mai mare pentru shop­pingul online şi pentru livrările la domi­ci­liu. Astfel, impactul a fost negativ în martie, pen­tru ca apoi să se transforme într-unul pozitiv.

    „Pentru noi, pandemia a venit cu o perioadă de scădere urmată de o revenire atunci când discutăm de categoria de food (comenzi de la restaurante – n.red.). În aceas­tă perioadă ne-am ocupat mai mult să ofe­rim soluţii prin care restaurantele să îşi construiască propriul business de livrare ori să se transforme în „dark kitchen“ – modul prin care păstrezi bucătăria restaurantului doar pentru livrări“, spune Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România.

    În aceste luni restaurantele au fost în­chise, singurele operaţiuni posibile fiind cele de comenzi online sau telefonice şi livrări. Puţine restaurante sunt însă cele care au platforme proprii de livrări, care necesită parc auto şi biciclete şi marketing separat. Astfel, majoritatea livrează prin intermediul platformelor specializate.

    „Avem mulţi parteneri care au solicitat închi­derea temporară (a tuturor ope­ra­ţiunilor pe perioada stării de urgenţă şi/ sau alertă – n.red.) şi alţii cu care am colaborat activ pentru a rămâne disponibili în aplicaţie şi pentru a genera vânzări în perioada aceas­ta critică. Suntem într-un trend ascendent şi ne dorim să menţinem acest lucru prin diversitatea produselor pe care le găseşti în aplicaţia Glovo.“

    Spre deosebire de alte platforme care livrează doar mâncare pregătită în localurile din România, de pe platforma Glovo poţi co­manda şi din farmacii, magazine electro-IT sau supermarketuri. De ase­menea, dacă un comerciant nu este listat, poţi trimite un curier la adresa lui. Glovo este activ în Româ­nia de doi ani, perioadă în care apli­caţia a fost descărcată de 1,7 mi­lioa­ne de ori, iar utilizatorii au comandat peste 16,3 mi­lioa­ne de produse, conform datelor trans­mi­se de companie.

    Cele mai multe comenzi merg însă către restaurante, astfel că cele mai coman­date produse sunt burgerii, shaorma, cartofii prăjiţi şi pizza.

    Jucătorii din industria HoReCa spun pe de-o parte că în această perioadă colabo­ra­rea cu platformele specializate i-a ajutat să acopere o plajă mai mare de clienţi. Pe de altă parte, unii proprietari de restau­rante sau executivi din industrie afirmă că tarifele cerute de aceste aplicaţii ajung la 30% din valoarea comenzii, un nivel nesustenabil, astfel că se gândesc să renunţe la colaborare.

    Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România, afirmă că în această perioadă costurile au rămas la acelaşi nivel ca înainte de pandemie.

    „Ce s-a schimbat în pandemie a fost fap­tul că am reuşit cu aceleaşi costuri să aco­pe­rim o nevoie mult mai mare şi acest lucru poate fi tradus prin mai mulţi curieri activi, mai multe locuri de muncă create şi păstra­rea aceluiaşi timp de livrare. O variantă foar­te ieftină este cea în care restaurantele îşi fac livrarea singure, noi oferind o plat­for­mă de marketing cu sute de mii de clienţi.“

    În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri. Glovo are 1.500 de parteneri activi, precum McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell. Compania are de asemenea un parteneriat cu lanţul de hipermarketuri Kaufland, parteneriat extins în toate oraşele în care platforma este prezentă.

    Compania este prezentă în 26 de centre urbane mari şi medii din toată ţara, 22 dintre acestea fiind inaugurate în ultimul an.

    Glovo operează în marile capitale din Europa şi EMEA, precum Roma, Madrid, Paris, Varşovia, Kiev, Nairobi, dar şi în 9 ţări din America de Sud precum Peru, Argentina, Ecuador şi Panama, fiind prezent în peste 257 de oraşe din 33 de state.

    Piaţa platformelor de livrări de mâncare este estimată de ZF la circa 15-20 milioane de lei, iar principalii jucători sunt Glovo şi foodpanda, însă vine puternic din urmă Tazz by eMAG, platformă rebranduită din EuCeMananc. Recent, Uber Eats a ieşit din România, însă locul său a fost ocupat rapid de Bolt Food.

    Glovo a avut în 2018, ultimul an pentru care există date şi primul de funcţionare – incomplet, afaceri de 1,3 mil. lei şi pierderi de 7 mil. lei.

  • Afacerea cu vacanţe lansată de două românce în vremuri de criză. Unde veţi putea călători cu ajutorul lor

    Vremea vacanţelor pare departe, atât în trecut, cât şi în viitor, în vremuri în care cea mai lungă călătorie este cea dintre patul din dormitor şi ibricul de cafea din bucătărie. Şi totuşi, pentru că nimic neplăcut nu durează o veşnicie şi nici fără vacanţe nu putem trăi la infinit, există oameni care pun la cale poveşti peste mări şi ţări pentru cei răbdători şi care stau acum cuminţi în case. Oana Pricop şi Alina Deak, de pildă, au pus pe picioare Free Spirit în 2008, la începutul unei alte crize, şi de atunci au tot ţesut poveşti de-a lungul şi de-a latul lumii.

    „Am pornit de la pasiunea pentru călătorii, de la dorinţa de a avea un business într-un domeniu dinamic. Primii ani au fost extrem de grei, mai ales că am demarat businessul în 2008, în prag de criză, şi nici foarte multă experienţă în domeniu nu aveam. Am muncit foarte mult, am schimbat strategia de dezvoltare foarte des, în funcţie de contextul economic, de dinamica pieţei şi, mai ales, am învăţat că trebuie să renunţăm la visele de la început şi să ne adaptăm”, povesteşte Alina Deak, una dintre fondatoarele agenţiei de turism Free Spirit.
    Încă de la început, ea şi Oana Pricop l-au avut alături pe Luca Cătălin, colegul care a dezvoltat departamentul de evenimente al firmei. Fiecare a venit cu propriul lui bagaj de cunoştinţe în business: Oana a terminat un master în marketing şi negocieri în afaceri, iar Alina a absolvit jurnalismul. Ambele au la activ zeci de ţări vizitate.
    Au dezvoltat împreună mai multe proiecte în domeniul turismului, printre care Transilvania Train sau Japan by Myself, cu o echipă de tineri care vorbesc japoneză, au călătorit în Japonia şi sunt promotori ai culturii nipone.
    „Constanţa în toată această perioadă a fost dată de divizia de vacanţe exotice şi de Business Travel. Acest departament reprezintă peste 30% din businessul Free Spirit şi ne mândrim cu un portofoliu de clienţi importanţi din industria de retail, case de avocatură şi IMM-uri. Unii dintre ei sunt alături de noi încă din primii ani de activitate.”
    Cele două antreprenoare au investit 10.000 de euro până când Free Spirit a devenit ceea ce şi-au dorit – o colecţie de călătorii pornite din agenţia pe care au deschis-o în Bucureşti. Banii au venit însă la pachet cu multe ore de muncă, documentare, experienţe. În 2019, cifra de afaceri a agenţiei a fost de peste 4 milioane de lei, iar profitul – de 55.000 de lei. Echipa numără
    15 angajaţi.
    „Mai avem în faţă încă doi ani de dezvoltare şi expansiune a liniilor de business curente, care au ca finalitate şi intrarea pe noi pieţe din Europa. Vom merge mai departe cu Transilvania Train, concentrarea principală fiind să atragem cât mai mulţi turişti din afara ţării în proiect. Iar proiectul de călătorii By myself dorim să-l extindem şi pe alte destinaţii în afară de cele care ne-au consacrat – Japonia, Bali şi Asia de Sud-Est”, mai spune Alina Deak.
    Cine sunt clienţii? Sky is the limit. De la oameni pasionaţi de muzică, ce aleg să-şi urmeze artistul preferat la concerte prin Europa, la grupuri mici, care optează pentru circuite personalizate în destinaţii exotice, chiar şi cu o durată de trei săptămâni. Free Spirit are chiar şi o divizie de seniori, care coordonează programe de grup interne şi externe, destinate, evident, seniorilor. Pasionaţii de vacanţe exotice aleg destinaţii din locuri ca Republica Dominicană, Maldive sau Mexic.
    „Sunt oameni cu un nivel financiar peste medie şi timp limitat. Acestea sunt motivele pentru care caută un consultant de turism experimentat, care să le ofere mai mult decât o rezervare de bilet de avion şi un hotel, care să le pună la dispoziţie întreaga experienţă acumulată şi o listă de tips & tricks”, mai spune Alina Deak.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Lignum – producţie de tocătoare şi platouri din lemn (Oradea)
    Fondator: Daniel Jolţa
    Investiţie iniţială: 37.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: târguri, evenimente

    Reedact – platformă care concepe
    CV-uri (Bucureşti)
    Fondator: Cristian Maria
    Investiţie iniţială: 6.000-7.000 de euro
    Prezenţă: online

    Mugur de ZOF – firmă de design şi organizare de evenimente (Bacău)
    Fondatoare: Iulia Iacob
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţional

    BroClean – servicii de curăţenie şi dezinfecţie (Bucureşti)
    Fondatori: Dragoş Ciucur şi Marius Dumitrescu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019 (patru luni de funcţionare): 20.000 de lei (peste 4.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    Unii cu Duba – servicii de mutare (Bucureşti)
    Fondator: Paul Stencoane:
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 15.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bucătăria pe patru roţi

    Pentru că burgerii şi celebrii hot dogs sunt preparate „must have” la orice mare festival, dar şi în pauzele scurte de la birou, doi antreprenori au reuşit să mulţumească ambele categorii de public cu un singur concept: Furgoneta, un restaurant pe patru roţi. Deşi Buzeşti, Pipera şi Centrul Vechi, zonele în care sunt amplasate truck-urile companiei, sunt acum mai puţin populate, businessul nu aşteaptă să se întoarcă clienţii, ci merge la uşa lor, livrându-şi în continuare produsele prin platforma foodpanda.

    Furgoneta Street Chefs a fost fondată în urmă cu 4 ani de către doi prieteni care împărtăşeau pasiunea pentru gătit şi pentru bucătăria americană. Aceştia au decis să renunţe la job-urile lor de atunci pentru a face ceva cu totul nou şi diferit. În prezent, businessul este deţinut de către Mihai Ghiţă şi Florin Tărăbuţă, doi antreprenori tineri cu multă experienţă în piaţa de tehnologie şi software pentru HoReCa. Povestea lor este similară cu cea a fondatorilor – aflaţi în căutare de noi provocări pe plan profesional, au deschis în 2018 prima franciză Furgoneta, iar la scurt timp după, în urma deciziei de exit a fondatorilor, au preluat întregul business.

    „Furgoneta a pornit ca un food truck cu burgeri şi hot dogs, deschizând pentru prima oară pe 1 martie 2016 pe Str. Buzeşti 59 din Bucureşti, cu o investiţie iniţială de aproximativ 50.000 euro. Food truck-ul funcţiona permanent în acea locaţie, dar mergea şi la evenimente şi festivaluri în Bucureşti şi în apropiere”, povesteşte Florin Tărăbuţă, coproprietar Furgoneta.

    Şi cum feedbackul clienţilor a fost unul pozitiv, iar de fiecare dată când Furgoneta era plecată la un eveniment, li se cerea o soluţie permanentă pentru locaţia din Buzeşti, în 2017, la un an de la deschidere, cei doi antreprenori au pus pe picioare o bucătărie fixă, amenajată într-un container, care este şi în prezent funcţională în aceeaşi locaţie. În paralel, au început să participe cu food truck-ul la diverse evenimente din toată ţara, în special la marile festivaluri de muzică unde s-au bucurat de un succes imens, „fiind surprinşi de faptul că aveam fani care ştiau de noi în Cluj”.

    În 2018 a urmat deschiderea primei locaţii într-un spaţiu comercial, în Str. Halelor nr. 17, dar şi prima locaţie în franciză, în cadrul Pipera Plaza. „În acelaşi timp, am făcut investiţii majore în logistică, echipamente profesionale şi amenajări. Toate eforturile noastre s-au văzut în 2019, când cifra de afaceri a avut o creştere de 300% faţă de 2018.” Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 500.000 euro. „Anul acesta este unul dificil din punct de vedere al vânzărilor şi creşterii businessului, în primul rând din cauza pandemiei şi a tuturor restricţiilor”, spune Florin Tărăbuţă.

    Specificul bucătăriei Furgoneta este unul american, cu preparate precum burgeri, hot dogs şi cartofi prăjiţi, reţetele fiind întotdeauna create şi testate de prietenii şi familiile antreprenorilor înainte de a fi incluse în meniu. „Produsele noastre se încadrează în categoria de comfort food şi street food, apreciate în general de un public larg.”

    În momentul de faţă, compania are trei locaţii fixe: Furgoneta Piaţa Victoriei, Furgoneta Pipera Plaza şi Furgoneta Centrul Vechi, însă după răspândirea pandemiei şi instaurarea stării de urgenţă, au rămas active doar primele două, pentru livrări, cu opt angajaţi. „În această perioada concentrarea s-a mutat pe delivery, având cea mai mare pondere din vânzările noastre. În acelaşi timp am introdus Burger Box, o cutie specială făcută de noi, care include opt burgeri şi cartofi la un preţ special şi într-o prezentare apetisantă. Pregătim şi o extindere a meniului cu noi reţete de burgeri, dar şi alte produse, şi avem în plan să folosim food truck-ul în diverse locaţii din Bucureşţi pentru a putea extinde zonele de livrare.

    În ceea ce priveşte produsele ready to cook, este un proiect vechi al nostru dar încă în discuţii şi cercetare.” În medie, compania livrează zilnic în jur de 130 de comenzi, într-o uşoară scădere faţă de perioada anterioară stării de urgenţă. Valoarea medie a acestora este cuprinsă între 70 şi 80 de lei. „Produsele vedetă în preferinţele clienţilor noştri sunt Ăla adevărat, Ăla Clasic, Ăla cu capră, Loaded fries şi Hotdog New York”, spune Tărăbuţă. Potrivit lui, clienţii Furgoneta sunt persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 60 ani, cu venituri medii sau mai mari, cu joburi în toate domeniile.

    Deşi businessul a rămas activ şi pe timpul pandemiei, antreprenorul spune că „un impact mare îl va avea amânarea sau anularea festivalurilor şi evenimentelor”.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

     

  • Arome libaneze la un click distanţă

    Pasiunea pentru gusturi şi arome orientale a antreprenorilor Odai Shhab şi Maissam Mrad a fost principalul factor care a contribuit la deschiderea în urmă cu un an a restaurantului cu specific libanez Souk. Chiar şi în vremuri de pandemie, businessul continuă să îşi servească clienţii cu preparate exotice prin intermediul platformei de livrări foodpanda.

    „Ne cunoaştem de multă vreme, amândoi avem rădăcini din Orientul Mijlociu (Liban, Iordania) şi mai mult decât o prietenie puternică încă din vremea liceului. În plus, ne leagă şi pasiunea pentru bucătăria libaneză şi segmentul HoReCa”, povesteşte Odai Shhab, cofondatorul Souk. Restaurantul cu specific libanez nu este primul pariu în antreprenoriat şi nici în zona alimentară al celor doi. Până în prezent, ei au pus bazele unuia dintre cele mai vechi lanţuri de restaurante cu servire rapidă din piaţa locală – Springtime România, precum şi pe ale fabricii de alimente Bunătăţi de Topoloveni.

    Povestea Souk a început în decembrie 2019, cu o investiţie de aproximativ 170.000 de euro. Cea mai mare provocare pe care cei doi antreprenori au întâmpinarea în implementarea acestui nou proiect a fost aceea de a trasa un model de business nou, cu un flux diferit, dar şi publicuri diferite, cu un stil de viaţă şi cerinţe diferite. Prin deschiderea noului brand şi-au propus astfel să facă tranziţia de la segmentul Quick Service Restaurant (QSR) către o nişă cel puţin interesantă în 2020: dine-bar. „Şi am reuşit. Obiectivul a fost de la bun început să ne poziţionăm în piaţă ca un restaurant libanez care nu îţi promite doar calitate, ci şi o experienţă culinară inedită, care se adresează atât cunoscătorilor, cât şi amatorilor de gusturi şi arome orientale.

    Aşa am creat conceptul «Souk: Lebanese Food with a twist», pe care l-am combinat cu o atmosferă urbană şi ambientul contemporan. Meniul l-am creat alături de bucătări recunoscuţi, cu experienţă în bucătăria tradiţional libaneză. Preparatele noastre sunt atent pregătite doar din ingrediente proaspete, iar reţetele au întotdeauna un ingredient secret. De aici şi experienţa gustului autentic libanez, alături de vinuri atent selecţionate şi o gamă variată de signature cocktails.”

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte trei branduri: Springtime România, fabrica de alimente Bunătăţi de Topoloveni şi Souk Restaurants, care deşi este la început, a reuşit să câştige încrederea oamenilor în scurt timp, spun fondatorii. Acestora li se adaugă extensiile de delivery: Souk Express, creat din nevoia de a extinde harta de livrare pentru restaurantul Souk cu un meniu mai restrâns, şi Springtime Delivery, unde în momentul de faţă sunt active pentru segmentul de livrare cu servicii disponibile pentru delivery cinci unităţi. De asemenea, antreprenorii testează acum încă două proiecte pilot: Stubborn Burgers şi linia de catering pentru Bunătăţi de Topoloveni.


    „Souk este proiectul nostru de suflet, unde vrem să împărtăşim cu oamenii experienţa gustului autentic libanez. Ţinem cont de cerinţele clienţilor noştri şi preferinţele lor în materie de gusturi, de aceea în bucătăria Souk adoptăm un stil «fusion libanez», asta înseamnă că preparatele noastre păstrează reţetele autentic libaneze, unde venim cu un mix interesant de «new trendy flavours»”, spune Odai Shhab. Preparatele Souk se adresează atât vegetarienilor, cu o gamă largă de specialităţi libaneze cum ar fi platourile de aperitive mezze reci sau calde, cât şi iubitorilor de specialităţi la grătar, meniul având o varietate de preparate din carne de vită sau berbecuţ, iar aprovizionarea se face de la producătorii locali. Întreaga activitate din bucătărie se petrece sub îndrumarea lui Odai Shhab şi a chef-ului Chaban Ali, bucătar din Liban cu o experienţă de peste 12 ani în bucătăria libaneză.

    În urma măsurilor luate de autorităţi, care a implicat şi sistarea activităţii restaurantelor din piaţa locală, exceptând serviciile de delivery, cei doi antreprenori au păstrat 75% din personal. „Suntem o adevărată echipă şi am ţinut morţiş să ne reinventăm şi la acest nivel, astfel încât să păstrăm un număr cât mai mare de oameni alături de noi. Personalul din bucătărie a rămas activ în proporţie de 100% în această perioadă, iar pentru o parte din restul angajaţilor am creat oportunităţi în zona de preluare comenzi şi livrare.”

    În opinia lui Shhab, pe fondul crizei generate de pandemie – o reală provocare pentru toate businessurile din industrie, ceea ce a făcut diferenţa a fost reacţia de răspuns şi adaptarea la noile condiţii. „În această perioadă ne-am concentrat atenţia asupra ofertelor şi produselor atractive, care nu pot fi preparate acasă. La nivel strategic a fost o mişcare bună, care ne-a ajutat să păstrăm vii atenţia şi cererile oamenilor. De asemenea, contextul actual ne-a forţat să ieşim din zona de confort şi să testăm un concept nou: «ready-to-cook products», care a avut un real succes.” În preajma sărbătorilor pascale businessul a lansat conceptul pilot Souk’s Easter Feast, primul produs fiind „Lamb Roast – Ready-to-cook”, un preparat gata marinat, pregătit să fie introdus direct la cuptor.

    „Am vrut ca oamenii să se bucure de un preparat în stil libanez şi gustul intact al acestuia, chiar de la ei de acasă, fără prea mari bătăi de cap. Practic, alături de instrucţiunile de gătire şi un produs ready-to-cook, oamenii au devenit proprii chefi în bucătăriile de acasă. Conceptul a fost foarte bine primit de clienţii noştri, întrucât stocurile au fost epuizate rapid şi feedback-urile pe măsură”, spune antreprenorul.

    Cu toate că adoptarea stării de urgenţă a fost o măsură care i-a afectat, mai ales că oamenii au început să consume mai mult mâncare gătită acasă, antreprenorul spune că numărul comenzilor nu a scăzut totuşi atât de mult. În momentul de faţă, Souk înregistrează în jur de 50-60 de comenzi pe zi, iar valoare medie a unui bon fluctuează între 80 şi 100 de lei, cele mai cerute produse făcând parte din categoria platourilor mezze şi a specialităţilor la grătar.

    Profilul clienţilor Souk este reprezentat în principal de oamenii cu un nivel ridicat de educaţie, corporatişti sau antreprenori, oameni cu venituri medium-high, familişti sau nu, şi nu în ultimul rând, iubitori ai gusturilor orientale. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, îşi îndreaptă atenţia către o alimentaţie mai sănătoasă, iar printre preferinţe, vor să experimenteze continuu gusturi din bucătăriile cu specific.

    „Contextul pandemiei este un punct de cotitură fără doar şi poate pentru toată lumea – şi la nivel economic, şi la nivel social. Consider că succesul businessurilor din industria noastră şi nu numai, va depinde de capacitatea şi viziunea oamenilor de a se adapta noilor realităţi. Piaţa, cerinţele de pe piaţă şi obiceiurile de consum suferă deja schimbări majore şi acum este mai important ca oricând să fim aproape de consumator, astfel şi adaptarea noastră, a business-urilor va fi mai uşoară. Noi păstrăm o atitudine optimistă în continuare, conformă cu recomandările şi reglementările autorităţilor şi suntem aproape de echipa şi clienţii noştri. La nivel de business, ne vom focusa în continuare pe creşterea segmentului de delivery şi vom păstra, implementa şi testa concepte noi precum produse ready-to-cook. Odată cu relaxarea măsurilor de urgenţă, vom adopta o atitudine conformă cu noile precizări ale autorităţilor în ceea ce priveşte activitatea restaurantelor”, încheie Shhab.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Povestea românului care a sacrificat totul pentru visul lui. El şi-a vândut chiar şi casa pentru a porni afacerea pe care şi-o dorea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business.

    Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale.

    Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere cu mâncare. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea


    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.
    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro. El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Racheta din bucătărie: cât costă o maşină de bucătărie care arată ca o rachetă

    Produsul, o maşină de gătit care arată ca o rachetă, are patru funcţii – plită, grătar, cuptor de pizza şi vatră – şi are corp din beton refractar, fiind prevăzut cu trepied şi trei roţi pentru a putea fi deplasat. Modelul Noori V01 funcţionează cu lemne sau cărbuni, este destinat utilizării în aer liber şi costă de la 3.200 de dolari în sus. 

  • Autobuzul biscuiţilor

    Găsită într-un dulap de bucătărie din casa unui cuplu de pensionari din Nottingham care se pregăteau să se mute, cutia, uitată pe un raft vreme de 25 de ani, a fost dusă la o evaluare la un eveniment special dedicat antichităţilor. Acolo s-a aflat că aceasta, produsă în anii ’20 de compania Huntley and Palmers şi având forma unui autobuz supraetajat londonez, s-ar putea vinde la licitaţie cu suma de 1.500 de lire sterline, mai ales că mai are şi ambalajul de carton în care se vindea la vremea ei.

    Mai mult, autobuzul în miniatură este dotat şi cu un mecanism cu cheiţă ca să se poată mişca, acesta, consideră experţii, putând fi reparat. Cutii similare de biscuiţi s-au vândut la licitaţii şi cu sume de câteva zeci de mii de dolari.  

  • (P) Vivre: Românii achiziţionează toamna aceasta cu 30% mai multe piese de mobilier online faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    Vânzările online pentru categoria de mobilă au crescut cu 30% toamna aceasta faţă de valoarea înregistrată anul precedent, conform Vivre, principalul retailer online de mobilier şi decoraţiuni din România şi Europa Centrală şi de Est. Din totalul produselor care au ajuns în casele românilor anul acesta, 40% au fost articole de mobilier, 20% textile, 10% decoraţiuni de interior, 8% corpuri de iluminat, 10% articole lifestyle, 12% accesorii pentru bucătărie şi baie. Pornind de la deschiderea consumatorilor de a comanda online, dublată de interesul în creştere pentru designul interior, Vivre lansează pe 22 octombrie campania “The Great Sale” cu reduceri de până la 70% la mii de produse.

    Dacă acum câţiva ani consumatorii români erau reticenţi la achiziţionarea mobilierului online şi cumpărau în special decoraţiuni, în prezent cererea pentru piese mari de mobilier este în creştere. Numărul de comenzi online a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor retailer-ului online de home & deco. Dintre cele 9 pieţe în care compania activează, România generează aproximativ 30% din totalul vânzărilor Vivre.

    “În această toamnă, valoarea medie a coşul de cumpărături a ajuns la o valoare de 105 euro. Printre cele mai populare categorii se numără mobilierul, textilele şi corpurile de iluminat. Pentru sezonul de vârf am negociat condiţii speciale cu furnizori din ţări precum Spania, Anglia, Portugalia, Germania, şi am îmbunătăţit pricing-ul la produsele care au performat cel mai bine”, a declarat Andrei Stănescu, Chief Commercial Officer Vivre.

    Între 22 şi 28 octombrie va fi disponibilă pe Vivre.ro campania “The Great Sale” cu reduceri de până la 70% la mii de produse, precum: canapele extensibile de la 1059 lei, scaune de bucătărie de la 109 lei, covoare de la 49 lei, lenjerii de pat din bumbac de la 109 lei, cosmetice de la 79 lei, dar şi seturi de bijuterii de la 159 lei. Campania va fi disponibilă simultan în toate cele 9 ţări în care Vivre este prezent: România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Croaţia, Polonia şi Grecia.
     
    Vivre este principalul retailer online din industria home & deco din România, operând vânzări în 9 ţări din centrul şi estul Europei: România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Croaţia, Polonia şi Grecia. Fondat în România în 2012, Vivre are o ofertă permanentă de peste 200.000 de produse de mobilier, decoraţiuni, textile şi accesorii colectate de la producători din toată lumea, şi un istoric de peste 3.5 milioane de comenzi livrate cu succes.
     
    Promisiunea pe care Vivre o respectă încă de la lansare este aceea de a pune la dispoziţia clienţilor destinaţia online unde aceştia pot găsi mobilă şi accesorii potrivite personalităţii lor, platforma funcţionând ca un curator de home decor.  “Home, lovely home” înseamnă să iubeşti timpul petrecut acasă.

  • Mâncarea festivalierilor

    Răzvan Pavel şi Marius Vrânceanu aveau la activ peste zece ani de experienţă fiecare în domeniul HoReCa, atât în managementul de restaurant, cât şi direct în bucătărie, atunci când s-au hotărât să înfiinţeze Wing Eat, amenajând o rulotă în care se prepară şi se vinde mâncare pe bază de carne de pui.

    „Startul a fost dat în 2019, iar rezultatele deja au început să apară. Drept dovadă, la sfârşitul lui august, am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 de lei (43.000 de euro) şi un profit de 50.000 de lei, adică 11.000 de euro (în perioada martie-august – n. red.)”, spune Răzvan Pavel, cofondator în această afacere.

    În food truck-ul Wing Eat lucrează, în general, cei doi fondatori alături de încă un angajat, dar, în funcţie de complexitatea evenimentelor la care merg, numărul poate ajunge şi la nouă sau zece oameni, contractaţi în sistem de colaborare. Până acum, Wing Eat a mers la evenimente precum Untold şi mai multe festivaluri tip street food în Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Bucureşti.

    „Investiţia în business a fost de circa 30.000 de euro, bani care au fost investiţi în rulotă, mobilier, echipamente, cheltuieli de transport, înmatriculare şi obţinerea autorizaţiilor. Uşor-uşor, businessul a început să facă şi profit”, adaugă Răzvan Pavel.

    Iar planul lui şi al lui Marius Vrânceanu este să crească în continuare. În 2020, se gândesc la un al doilea food truck, astfel încât să poată merge la toate evenimentele de street food din România. Cum se vede piaţa rulotelor cu mâncare chiar din interiorul acesteia?

    „Cultura street food a apărut recent pe piaţa din România, însă aceasta se consolidează de la an la an, iar clienţii încep să fie atraşi din ce în ce mai mult de diversitate şi gusturi autentice. Clienţii Wing Eat sunt tineri, cu venituri peste medie, care au o plăcere foarte mare de a mânca în oraş şi care preferă produsele cu un gust autentic”, mai spune Răzvan Pavel.

    Autentic, deoarece furnizorii sunt locali şi contribuie cu produse crescute natural, în România. În ceea ce priveşte sosurile, acestea sunt pregătite de un bucătar propriu al Wing Eat. O porţie de cartofi costă 10 lei, iar un meniu format din cartofi şi cinci aripioare de pui se vinde la un preţ de 27 de lei.
    Poftă bună!

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma
    www.zf.ro/afaceri-de-la-zero
    şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania
    au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri
    de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Legoomi – aprozar şi producţie de legume (Bucureşti şi jud. Dâmboviţa)
    Fondatori: Ilie Ciorchină, Marius Tudorache, Andrei Drăgan
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro (doar în aprozar)
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Muri Chocolatier – ciocolaterie artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Gabriela Mureşan
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca, Bucureşti, online

    Suento şi Gram Bistro – restaurante (Bucureşti)
    Fondatori: Stelian Olaru şi Adriana Dănilă
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro (în Suento)
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 350.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Bianca Georgescu – producţie de încălţăminte (Bucureşti)
    Fondator: Bianca Georgescu
    Investiţie iniţială:
    5.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Darlington – atelier floral (Iaşi)
    Fondatori: Marina şi Marius Curcudel
    Investiţie iniţială: 150.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 120.000 de euro
    Prezenţă: Iaşi