BusinessMagazin

Tag: brokeri

  • Predicţiile scandaloase ale analistului John J. Hardy în România

    THERE ARE OLD TRADERS AND THERE ARE BOLD TRADERS, BUT THERE ARE FEW OLD AND BOLD TRADERS (Există traderi bătrâni şi traderi îndrăzneţi, dar există foarte puţini traderi bătrâni şi îndrăzneţi), a sumarizat John Hardy, şef al FX Strategy în cadrul diviziei de cercetare a Saxo Bank, unul dintre principiile tranzacţiilor pe piaţa valutară citându-l pe Jack Schwager din cartea „Market Wizards”.

    Hardy este o prezenţă constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg şi CNBC şi a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex în 2008. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, obţinând o diplomă în istorie europeană, şi, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învăţat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie. Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajaţi”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe pieţele valutare ale Saxo Bank discutând politicile Băncii Centrale şi tendinţele macroeconomice.

    Hardy generează, de asemenea, strategii de tranzacţionare care prezintă metode prin care brokerii să profite de leagănele de pe piaţă, într-un orizont de timp de una până la trei zile. Pentru prezentarea unei părţi din aceste strategii a ajuns şi pentru prima oară în România, unde le-a prezentat brokerilor români teoriile sale, potrivit lecţiei „First rule of trading is to learn from the best” (Prima regulă în trading este să înveţi de la cei mai buni), dar şi câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume, parte a „predicţiilor scandaloase” lansate de Saxo Bank la sfârşitul anului trecut. 

    DEŞI SE AFLĂ PENTRU PRIMA OARĂ ÎN ROMÂNIA, HARDY ESTE FAMILIARIZAT CU REALITĂŢILE ECONOMICE ALE ŢĂRII, IAR PROGNOZELE LUI ÎN CE NE PRIVEŞTE SUNT OPTIMISTE. „Avantajul propriei monede permite devalorizarea acesteia, încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor”, observă el. Situaţia structurală pentru România continuă să arate bine şi este unul dintre punctele luminoase ale Europei de Est, din punctul de vedere al analistului financiar.

    „România şi Polonia sunt ţările în care, la nivelul Europei de Est, situaţia economică se prezintă cel mai bine în prezent. Există riscuri care ar putea apărea dacă lucrurile se agravează în alte părţi ale Europei, din cauza fluxurilor de capital şi a modului cum investitorii vor trata ţara. Prin prisma licitaţiei de obligaţiuni din ianuarie, lucrurile arată însă foarte bine, am observat că investitorii nu puteau să obţină suficiente obligaţiuni ale companiilor româneşti. Trebuie însă continuată îmbunătăţirea măsurilor structurale; spre exemplu, crearea unui mediu prietenos pentru sectorul de afaceri şi pentru fluxurile de capital.”

    Un aspect care ar trebui să ne îngrijoreze, din punctul de vedere al analistului, este şi tabloul demografic al populaţiei. La nivel european există riscuri create pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi împuţinării populaţiei active. O soluţie ar fi, din punctul lui de vedere, crearea unui sistem prin care să se încurajeze bunăstarea familiilor, la fel ca în Scandinavia, de pildă. În ce priveşte alegerile care se apropie, ar trebui să se aibă în vedere faptul că evoluţia cursului valutar ar putea fi un instrument în lupta politică şi oferă ca exemplu Cehia, unde, în urma creşterii puterii monedei, s-a decis peste noapte reevaluarea acesteia.

    JOHN HARDY A PARTICIPAT ANUL TRECUT LA FORMULAREA PREDICŢIILOR SCANDALOASE LANSATE DE SAXO BANK, REFERITOARE LA CELE MAI CIUDATE POTENŢIALE RĂSTURNĂRI DE SITUAŢIE ALE ECONOMIEI MONDIALE: „Nu spunem că acestea se vor întâmpla, ci că oamenii ar trebui să ia în considerare faptul că s-ar putea întâmpla, însă probabilitatea este foarte mică”, a descris Hardy cele zece predicţii scandaloase lansate la finele anului trecut. Totuşi, aduce în discuţie una dintre previziunile realizate pentru 2013  care s-a adeverit: prăbuşirea preţului aurului la 1.200 de dolari/uncie.

    În ceea ce priveşte predicţiile pentru anul 2014 care s-ar putea răsfrânge şi asupra României, cea mai importantă ar fi legată de scepticii Uniunii Europene, care ar putea alcătui o majoritate în Parlamentul European. „În 2010-2011 existau foarte multe frici legate de UE: dacă va rezista, dacă Grecia va ieşi din aceasta, acum pare că ne uităm în altă direcţie”, a apreciat Hardy. „În pieţe frica se resimte mai puţin, dar există în continuare riscuri precum Grecia să renunţe la euro, iar acestea ar putea afecta economiile din Europa Centrală şi de Est.” 

  • Numărul atacurilor cibernetice asupra Bitcoin creşte

    În urma atacurilor din ultima perioadă, trei dintre platformele ce tranzacţionează Bitcoin au fost nevoite să suspende schimburile, notează Uk.reuters.com. Pentru a determina care operaţiuni sunt reale şi care sunt false, brokerii au interzis temporar orice tip de retragere care implică moneda virtuală.

    Atacurile cibernetice au arătat că Bitcoin, care există doar în spaţiul virtual şi rulează printr-un software al cărui autor nu este cunoscut, este la fel de vulnerabilă ca orice altă afacere derulată pe Internet. Ca urmare, valoarea Bitcoin a cunoscut o uşoară scădere.

    Moneda virtuală nu este guvernată de vreo companie, bancă sau guvern. Valoarea ei de piaţă a cunoscut fluctuaţii uriaşe, astfel încât nu e de mirare că în septembrie 2013 valora în jur de 150 de dolari iar în decembrie trecuse de o mie de dolari.

    Cei care au adoptat Bitcoin au apreciat în primul rând faptul că tranzacţiile nu presupun schimburi de informaţii cu caracter personal. În ultima perioadă, însă, instituţiile de control din lumea întreagă au demarat o serie de anchete cu scopul de a evita posibile fraude prin utilizarea monedei virtuale.

  • Brokerii care vor să intermedieze listarea Hidroelectrica trebuie să ceară comision sub 0,96% – surse

    “Noile oferte trebuie depuse până luni la ora 12:00. Îmbunătăţirea ofertelor înseamnă că brokerii trebuie să ceară un comision mai mic decât minimul cerut iniţial. Cel mai mic comision prezentat a fost de 0,96% (din valoarea ofertei pentru vânzarea a 15% din acţiuni pe care Hidroelectrica o va derula pentru listare – n.r.), iar maximul a fost de circa 3%. Acum depinde dacă cei care participă sunt dispuşi să vină cu un comision mai mic sau nu”, au afirmat sursele citate.

    Ofertele financiare depuse iniţial au fost deschise vineri, însă întrucât a fost o diferenţă de peste 15% între comisionul minim şi cel maxim cerute, brokerilor li s-a permis să îşi îmbunătăţească ofertele.

    Hidroelectrica a primit luni, 20 ianuarie, oferte de la cinci consorţii de brokeri interesate să intermedieze oferta prin care compania se va lista la bursă.

    Unul dintre consorţii este format din banca americană JP Morgan, BRD şi Societe Generale, iar Goldman Sachs a depus oferta împreună cu BCR şi Erste.

    Raiffeisen participă la această licitaţie împreună cu banca americană Morgan Stanley, în timp ce Deutsche Bank s-a aliat cu UniCredit Bank Austria, firma de brokeraj Alpha Finance România, Alpha Bank România şi casele de brokeraj Intercapital Invest şi SSIF Broker.

    O altă ofertă a fost depusă de Citigroup împreună cu firmele de brokeraj Wood&Company, Swiss Capital, NBG Securities (România şi Grecia) şi BT Securities.

    De intermedierea ofertei a fost interesată şi UBS, însă aceasta nu a mai depus ofertă, potrivit unor surse din piaţa de capital.

    Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că Hidroelectrica şi Electrica vor fi listate în luna iunie.

    Raportat la valoarea acţiunilor evaluate de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica, oferta pentru vânzarea pachetului de 15% din acţiunile Hidroelectrica ar fi de aproximativ 1,5 miliarde lei (332 milioane euro). În aceste condiţii, aceasta ar fi a doua mare ofertă ca mărime din istoria Bursei de la Bucureşti, după oferta Romgaz. Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica, pachetul fiind evaluat la finalul primelor nouă luni la 2 miliarde lei.

    Pe de altă parte, unii brokeri consideră că oferta ar putea fi între 200 şi 250 milioane de euro.

    Listarea producătorului de electricitate a fost convenită de guvern cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, însă a fost amânată de mai multe ori. Hidroelectrica a fost în insolvenţă timp de un an (iunie 2012 – iunie 2013).

    UBS împreună cu Swiss Capital, Muşat şi Asociaţii şi BT Securities va asigura serviciile de consultanţă în vederea vânzării participaţiei deţinute de stat la Romtelecom.

    Goldman Sachs, Raiffeisen Capital&Investment, Erste, BCR, Swiss Capital, BT Securities şi Wood&Company au fost implicate în cele trei oferte publice derulate anul trecut la companiile de stat Transgaz, Nuclearelectrica şi Romgaz.

    Oferta Transgaz (aprilie) a fost intermediată de Raiffeisen Capital & Investment, BT Securities şi casa cehă de brokeraj Wood&Company.

    Swiss Capital şi BT Securities au intermediat, în septembrie, oferta prin care Nuclearelectrica a vândut 10% din propriile acţiuni pe bursă, pentru 281,8 milioane lei (63 milioane euro).

    În luna octombrie s-a derulat oferta prin care statul a vândut 15% din acţiunile Romgaz pentru 1,734 miliarde lei (aproape 391 milioane euro), operaţiunea fiind intermediată de Goldman Sachs, Raiffeisen Capital&Investment, Erste şi BCR.

    Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 80,05% din acţiunile Hidroelectrica.

    Hidroelectrica a bugetat pentru anul trecut un profit de 900 milioane lei, echivalentul întregului câştig realizat în ultimii 11 ani, după ce în 2012 a raportat pierderi de 508 milioane lei.

    Compania are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producţie din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.

  • CAS pe venituri din chirii ar aduce la buget 165 milioane de euro/an, dacă sunt declarate toate contractele

     “Dacă toate contractele de închiriere ar fi declarate la Administraţia Fiscală, statul ar putea încasa prin introducerea CAS-ului pentru proprietari sume substanţiale, având în vedere că doar în Capitală sunt închiriate circa 80.000 de locuinţe”, a declarat, într-un comunicat, Alina Petrescu, marketing manager Imobiliare.NET.

    Potrivit unei analize realizate de portalul imobiliar pe baza tuturor ofertelor imobiliare publicate în presă şi pe internet, din 800.000 de unităţi locative din Bucureşti (conform Recensământului întocmit de Institutul Naţional de Statistică în 2011) circa 10% sunt închiriate.

    Luând în calcul o chirie medie lunară de 300 de euro pentru o locuinţă, rezultă că proprietarii din Bucureşti încasează aproximativ 300 de milioane de euro într-un an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Lupşan a plecat de la conducerea Intercapital Invest

    Adrian LupŞan, unul dintre cei mai cunoscuţi şi longevivi brokeri de pe piaţa locală de capital, şi-a dat demisia din funcţia de director general adjunct al societăţii de brokeraj Intercapital Invest după aproape opt ani de activitate.
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Ministerul Transporturilor mai începe o dată listarea aeroporturilor

    Ministerul Transporturilor organizează o nouă licitaţie pentru selectarea brokerilor care să asiste listarea şi oferta secundară pentru vânzarea a 5% din acţiunile Aeroportului Traian Vuia din Timişoara după ce în luna februarie niciun intermediar nu a fost interesat de această operaţiune.

    Documentaţia de atribuire pentru selecţia intermediarului poate fi cumpărată începând de marţi şi costă 2.000 de lei, inclusiv TVA, potrivit unui anunţ al ministerului.

    Pentru participarea la licitaţie este necesară şi constituirea unei „garanţii de participare“, iar brokerii pot depune ofertele până pe 10 iunie ora 12:00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi la ora 14:00 şi vor fi valabile timp de trei luni de la data limită de depunere.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Brokerii spun că rulajele de la bursă suferă din cauza corecţiilor externe

    Bursa a scăzut ieri cu 0,7%, majoritatea titlurilor de la BVB fiind tranzacţionate la preţuri în scădere uşoară încă de la deschidere pe rulaje scăzute care au cumulat 2,8 milioane de euro.

    „În ansamblu piaţa locală nu a scăzut foarte mult com­parativ cu pieţele externe, dacă ne uităm la acţiunile com­paniilor mari. Volumele sunt mici momentan pentru că pe pieţele globale sunt corecţii destul de mari, iar investitorii nu direcţionează capital în pieţele mai puţin lichide, cum este România“, a afirmat un broker.

    Acţiunile SIF Moldova (SIF2) au coborât cu 17,87%, respectiv cu 25,2 bani, corectându-se în ziua ex-dividend, din care cumpărătorii acestor titluri nu mai au dreptul să încaseze dividende pentru anul trecut. Valoarea cu care acţiunile au coborât este apropiată de dividendul brut pe care SIF Moldova îl va distribui din profitul înregistrat anul trecut, de 24 bani/titlu. Aceste acţiuni au consemnat al patrulea rulaj din piaţă, de 734.000 lei.

    SIF Moldova va acorda dividende în valoare cumulată de 124,6 milioane lei din profitul de anul trecut, suma reprezentând 91% din câştigul obţinut, de 137 milioane lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bursa vrajbei noastre

    LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI (BVB), principalul operator bursier de pe piaţa locală de capital, sunt listate 78 de companii româneşti cu o capitalizare de 15 miliarde de euro, care generează tranzacţii zilnice de sub 7 milioane de euro. Statistici deloc îmbucurătoare dacă este luat în calcul faptul că România are o economie de peste 140 miliarde de euro şi depozite bancare de 44 miliarde de euro. Bursa de la Bucureşti nu este doar foarte mică în comparaţie cu economia, ci şi în comparaţie cu nevoile pe care le au companiile. Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, cea mai mare companie din România, cu o capitalizare bursieră de 6 miliarde de euro, a declarat într-un interviu că bursa de la Bucureşti nu este o alternativă de finanţare pentru o companie de talia Petrom, care derulează în fiecare an investiţii de un miliard de euro.

    “Din păcate, nevoile noastre de finanţare sunt mult prea mari pentru bursa românească, aşa cum este ea la această oră. În primul rând, strategia noastră de finanţare prevede să avem circa un miliard de euro anual pentru investiţii. Pe moment avem surse proprii de finanţare care ne permit derularea proiectelor planificate”, a spus directorul general al Petrom, companie ale cărei acţiuni se situează zilnic în topul celor mai tranzacţionate.

    O bursă mică înseamnă că o companie nu poate obţine întotdeauna cel mai bun preţ atunci când scoate la vânzare un pachet de acţiuni şi că sumele pe care le poate atrage din piaţă sunt relativ mici pentru că investitorii prezenţi în piaţă nu au suficientă forţă financiară. Iar rulajele zilnice cu acţiuni de circa 7 milioane de euro, din care aproape jumătate sunt generate de acţiunile Fondului Proprietatea, sunt un indicator edificator în acest sens.

    Drept urmare, din 2008 nicio companie privată nu a mai avut curaj să atragă bani de pe bursă prin derularea unei oferte iniţiale de acţiuni, în timp ce investitorii, unii dintre ei loviţi din plin de scăderile din 2008, alţii sătui să tranzacţioneze aceleaşi acţiuni, au strâns tot mai mult rândurile. Nici brokerii, altădată invidiaţi pentru sumele mari câştigate şi pentru adrenalina de la locul de muncă, nu o duc prea bine. Au mai rămas mai puţin de cincizeci de case de brokeraj în piaţă, cu douăzeci mai puţine decât în 2007.

    DECLINUL BURSEI DIN ULTIMII ANI ar fi trebuit să îi împingă pe acţionarii şi conducătorii Bursei de Valori Bucureşti la masa de lucru pentru a face un plan prin care să scape piaţa de la dispariţie. În schimb, declinul bursei i-a învrăjbit pe acţionari şi pe conducători, fiecare dând vina pe celălalt. Brokerii au fost şi acţionari şi conducători ai bursei din 2005, când au primit-o cadou.

    Demiterea directorului general Victor Cionga din 29 martie stă drept dovadă pentru cât de încinse sunt conflictele dintre acţionari şi management. Cionga este al doilea executiv demis de la BVB pe motiv de neîndeplinire a obiectivelor, în condiţiile în care predecesorul său, Valentin Ionescu, a avut un mandat de doar un an, până în noiembrie 2011.

    Neoficial însă circulă mai multe ipoteze cu privire la cauzele care au dus la revocarea lui Victor Cionga din funcţie. Printre acestea se numără cheltuielile pe care le-ar fi făcut acesta prin angajarea unor consilieri şi firme de avocatură. Dan Paul, vicepreşedintele BVB, ar fi prezentat un raport cu privire la aceste cheltuieli, considerate de acesta nejustificate. Raportul urmează să fie analizat de un auditor independent. Victor Cionga şi-a motivat aceste cheltuieli prin faptul că “aceşti profesionişti au acoperit o lipsă de expertiză pe care am constatat-o în BVB, lucru asupra căruia am informat CA-ul”.

  • Fondul Proprietatea a selectat brokerii pentru răscumpărări

    Fondul Proprietatea (FP) a se­lectat firmele de brokeraj prin care va de­rula programul de răscumpărări de 8,2% din capital şi aşteaptă ca decizia Tri­bunalului Bucureşti de deblocare a răs­cumpărărilor să fie publicată în Mo­ni­torul Oficial pentru a începe achiziţiile.

    „FP a selectat brokerii şi va anunţa numele acestora cu puţin timp înainte de lansarea programului de răscum­părări“, au declarat reprezentanţii Fran­klin Templeton, managerul activelor de 3,5 miliarde de euro ale FP. Acţionarii au aprobat programul de răscumpărări de 1,1 miliarde de acţiuni în urmă cu un an, însă un acţionar minoritat a blocat procedura în instanţă, iar la începutul lunii martie Tribunalul Bucureşti a decis în favoarea fondului permiţându-i să îşi răscumpere propriile acţiuni.

    Reprezentanţii Templeton au explicat etapele rămase până la înce­perea programului de răscumpărări, al doilea derulat de fond.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

    „După publicarea deciziei Tribu­na­lului Bucureşti, dosarul original împre­ună cu decizia judecătorească trebuie să fie transmise de Tribunalul Bucureşti către Registrul Comerţului, pentru înregistrarea hotărârii. După publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, mana­gerul de fond va anunţa începerea imediată a implementării celui de-al doilea program de răscumpărare.“

    Pentru a-şi răscumpăra 8,2% din ca­pital, FP are nevoie de circa 710 mil. lei, calculat în funcţie de cel mai recent preţ din piaţă de 0,635 lei/acţiune. „Fondurile FP pentru răscumpărări constau în lichi­dităţile disponibile în prezent, depozite ban­care şi bonuri de trezorerie, şi divi­dendele care vor fi colectate de la com­paniile din por­tofoliu, minus dividen­dele care vor fi plătite acţionarilor Fon­dului în 2013 şi cheltuielile opera­ţio­nale în numerar ale fondului“, au mai spus reprezentanţii Franklin Tem­pleton. La finalul lunii februarie, FP avea lichidităţi în conturi de 765 mil. lei, din care cea mai mare parte, respectiv 573 mil. lei, sunt plasate în titluri de stat. Însă fondul îşi propune să plătească divi­dende în va­loare brută de 561 mil. lei, ast­fel că i-ar mai rămâne o sumă de 204 mil. lei. În contul participaţiei de 20% din Petrom, FP ar urma să pri­mească di­vi­dende de 316 mil. lei. Rom­gaz, a treia cea mai valoroasă companie din porto­foliul FP, nu a anunţat încă valoarea di­vi­dendelor. De la Transgaz, companie un­de deţine 15% din capital, FP va în­ca­sa dividende în valoare brută de 37 mil. lei.

  • În 2013, sunt fonduri de 572 mil. euro pentru „Prima Casă”,

    A doua ediţie a Conferinţei Naţionale a Brokerilor Imobiliari, desfăşurată pe 27 martie 2013, a făcut public raportul complet al studiului ”Piaţa brokerilor imobiliari 2012”. Conferinţa organizată de Asociaţia Brokerilor Imobiliari (ABI) a fost şi locul de întâlnire a reprezentanţilor F.N.G.C.I.M.M., I.N.S. şi A.N.C.P.I. care au prezentat o statistică la zi a datelor pe care le deţin.

    Anul 2012 a fost unul al contrastelor pentru brokerii imobiliari: clienţii au încheiat mai multe tranzacţii prin intermediul unui broker, dar au fost şi luni în care agenţii nu au încasat niciun comision. Dacă 36% dintre brokeri au reuşit să încheie tranzacţii cu 1-2 din 10 clienţi cu care au efectuat vizionări, în decurs de numai un an, s-a dublat aproape ponderea brokerilor care au reuşit să încheie tranzacţii cu jumătate dintre prospecţii avuţi, de la 5% la 9%.

    Anul trecut a adus totuşi o scădere a veniturilor minime înregistrate de brokerii imobiliari. Pentru aproape un sfert dintre aceştia, în 2012, au fost luni în care nu au înregistrat niciun venit, iar puţin peste 30% au raportat câştiguri minime de 500 euro, faţă de 46% în 2011. În ce priveşte venitul mediu lunar, 75% dintre brokeri câştigă sume începând cu 750 euro, dar s-a redus de la 30% la 19% ponderea celor cu venituri de cel puţin 1.500 euro.

    Conform datelor obţinute în urma studiului ”Piaţa Brokerilor Imobiliari”, peste jumătate dintre brokerii imobiliari (54%) nu au întâmpinat probleme cu primirea comisionului din partea clientului, mai puţin de 1 din 10 clienţi evitând plata serviciilor de consultanţă imobiliară.

    În cadrul aceleiaşi conferinţe, Mihai Gheorghe, director al Direcţiei de Statistică a Preţurilor din cadrul I.N.S., a anunţat faptul că în primele două trimestre ale anului 2012, preţurile au fost în creştere faţă de trimestrul patru din 2011, dar în general s-a menţinut un trend descrescător pe tot anul trecut. La apartamentele, din Bucureşti s-a înregistrat o reducere de 6% a preţurilor din 2011 în 2012.

    În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor imobiliare, anul 2012 a fost unul în care s-a atins nivelul anului 2007, considerat până la momentul actual anul-record ca volum al tranzacţiilor.
    Nicolae Iancu, director al Direcţiei de Publicitate Imobiliară din A.N.C.P.I. a anunţat pentru 2012 peste 705.000 de tranzacţii, iar în primele două luni ale acestui an au fost deja tranzacţionate aproape 120.000 de locuinţe.

    Asociaţia Brokerilor Imobiliari este o organizaţie autonomă, cu caracter non-guvernamental şi nepatrimonial.În numai trei ani de la lansare, asociaţia numără peste 350 de membri activi.