BusinessMagazin

Tag: brand

  • Salad Box a deschis al doilea restaurant din Marea Britanie, la Birmingham. Brandul, care a deschis primul magazin la Cluj-Napoca în 2012, este prezent pe 12 pieţe externe

    Lanţul românesc de restaurante Salad Box, dezvoltat de patru antreprenori locali, a deschis o unitate în Birmingham, aceasta fiind a doua unitate deschisă în Marea Britanie de către companie.

    Salad Box mai are restaurante în Ungaria (şase unităţi), Irlanda (două unităţi), Italia (două), SUA (două), Algeria (1), Bulgaria (trei), Franţa (două), Cehia (două), Olanda (două), Spania (1), Slovacia (1), conform datelor de pe site-ul companiei.

    Salad Box a deschis o unitate şi la New York.  În România, reţeaua numără peste 50 de unităţi. Lanţul de restaurante cu servire rapidă Salad Box a fost fondat în urmă cu cinci ani de patru antreprenori români – Dan Isai, Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş (care a decedat).

    Reţeaua s-a dezvoltat în sistem de franciză. Pe site-ul companiei nu există date despre valoarea taxei de franciză, însă compania menţionează că în afară de această taxă deţinătorul de franciză trebuie să plătească o redevenţă (5% din venitul net) şi o taxă de branding ( între 1 şi 1,5% din venitul net).

    Contractul de franciză se va semna pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de prelungire. Locaţia optimă are o suprafaţă între 40 şi 100 mp. 

  • Hisense: Vânzările din România vor clasa brandul pe locul trei în Europa

    Distribuitorul MIT Clima, prezent de 9 ani pe piaţa locală şi cu o cifră de afaceri de peste 11 mil. euro anul trecut, a adus în luna aprilie a acestui an brandul de climatizare Hisense şi în România, devenind astfel reprezentantul unic pe piaţa locală.

    MIT Clima estimează că Hisense contribuie în acest an cu circa 35% la realizarea cifrei de afaceri. Peste 2/3 din proiectele Hisense au venit din zona comercială şi industrială – clădiri de birouri, hoteluri, dar şi un proiect aflat în derulare pentru un parc logistic.

    Cele mai importante vânzări pentru brandul Hisense provin din zona Capitalei (45%) şi zona Cluj – Timişoara (35%). Pentru anul următor, MIT Clima îşi propune să crească numărul proiectelor din zona comercială şi industrială, vizând şi partea de Est a ţării.

    Peste 70% din volumul de vânzări provine din zonele Bucureşti şi Constanţa, iar clienţii s-au orientat în special către soluţiile economice din gama Hisense. Planurile pentru anul viitor au în vedere extinderea colaborării cu reţelele de DIY, dar şi creşterea vânzărilor în oraşe precum Cluj, Timişoara şi Iaşi.

    MIT Clima are unul dintre cele mai complete stocuri de produse şi cea mai eficientă livrare din România, prin intermediul celor peste 100 de parteneri care acoperă toată ţara. De asemenea, oferă clienţilor o garanţie extinsă de până la 5 ani pentru toate produsele, în condiţiile montării cu partenerii săi.

    Pe lângă brandul Hisense, compania mai are în portofoliu alte două mărci puternice, cu notorietate pe piaţa din România –  Mitsubishi Electric şi Climaveneta. Peste 50% din cifra de afaceri a Mit Clima este realizată prin comercializarea produselor din portofoliul Mitsubishi Electric, brand care a rămas prima opţiune a clientilor.

    Grupul Hisense a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 15 miliarde de dolari, iar în prezent deţine 16 fabrici în mai multe ţări şi 12 centre de cercetare-dezvoltare. Produsele Hisense sunt vândute în peste 130 de ţări. Compania chineză are peste 75.000 de angajaţi în toată lumea. În 2015, Hisense cumpără o fabrică a companiei Sharp împreună cu dreptul de a folosi acestă marcă în America de Nord şi de Sud.
     
    În 2017, compania chineză cumpără divizia de televizoare de la Toshiba, iar în 2018, Comisia Europeană aprobă achiziţionarea grupului Gorenje.

  • Revolta unui producător român de îngheţată bio: Aş vrea să ştiu de ce nu este loc pe rafturile Mega Image, Carrefour şi Auchan pentru un brand produs în România

    Irina Filip, fondatoarea companiei Cream Land din comuna Nanov, judeţul Teleorman, care a investit 2,2 mi­lioa­ne de euro într-o fabrică de îngheţată sub brandul Cremola, susţine că marile reţele de retail îi resping pe producătorii locali, deşi ele ar avea un rol decisiv în încurajarea producţiei locale în zona de agrobusiness.

    „Atitudinea oamenilor din departamentele de achiziţii faţă de producător este atitudinea jupânului de pe moşie căruia i-a bătut cerşetorul la poartă. Firma mea asigură locuri de muncă, fructificarea muncii unor fermieri şi, cu toate acestea, eu stau şi plâng în pumni, în timp ce niciun retailer nu poate să îmi spună că produsele mele nu sunt bune. Aş vrea să ştiu de ce nu este loc pe rafturile magazinelor Mega Image, Carrefour şi Auchan pentru un brand produs în România, care vine cu cele mai bune produse care se pot fabrica“, a declarat Irina Filip în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Antreprenoarea afirmă că, de multe ori, departamentele de achiziţii ale marilor reţele de retail îi ignoră solicitările de listare a produselor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât poţi să câştigi dacă te angajezi la Burger King

    Lanţul de restaurante Burger King, operat de compania poloneză AmRest, derulează o campanie de recrutare în Bucureşti. În prezent, în cadrul restaurantului deschis în urmă cu aproximativ o săptămână în Capitală lucrează 45 de angajaţi.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, oferta salarială porneşte de la 1.750 lei net (2.950 lei brut) pentru lucrătorii din restaurante (Crew Members), iar pentru manageri un salariu variază între 2.500-3.800 lei net (4.250 – 6.500 lei brut). Reprezentanţii companiei precizează că toţi angajaţii Burger King vor primi mai multe beneficii, printre care tichete de masă, servicii medicale şi bonusuri.

    AmRest Holdings este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB, precum şi pentru brandul online Pokai. AmRest operează 40 de restaurante Burger King în Polonia, 19 în Cehia, două în Slovacia, unul în Bulgaria şi acum unul în România, unde compania operează şi lanţul de cafenele Starbucks.

    Înfiinţat în 1954, Burger King este al doilea cel mai mare lanţ de restaurante cu servire rapidă din lume.

     

  • Cum au reuşit doi tineri din Capitală să facă dintr-o idee care le-a venit la un pahar de bere o afacere de aproape 100.000 de euro

    Raluca şi Paul Baran-Candrea au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.

    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, înpreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o mini-berărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    „A trebuit să trecem peste fricile şi ezitările care apar totdeauna vizavi de ceva necunoscut. Şi pe măsură ce am învăţat tot mai multe despre domeniu, am prins curaj să mergem mai departe”, mai spune Raluca.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona Pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul va fi gata, producţia are loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. „Suntem ceea ce berarii numesc «gypsy brewers»”, spune Raluca Baran-Candrea.
    Până acum, cei doi antreprenori au pus pe piaţă patru beri: o West Coast IPA – pe care au numit-o Best Coast IPA, pentru că Paul este născut şi crescut în California, o bere cu arome tropicale care să facă gândurile să zboare la vacanţe; o Farmhouse Ale – bere în stil belgian, numită Saison de Citron, pentru că are o uşoară aromă de citrice, provenită din Lemondrop; Masai Stout – o bere neagră cu aromă de cafea; şi Zen Den – o New England IPA, „lejeră ca o legănare în hamac”.
    „Am investit peste 200.000 de euro, la pachet cu mult efort şi pasiune. În 2018 am lansat prima bere, Anagram Best Coast IPA, la sfârşitul lunii mai. Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 40.000 de euro, iar la finalul lunii august 2019 cifra de afaceri aproape s-a dublat.”
    Planul este ca, până la sfârşitul anului 2019, Raluca şi Paul Baran-Candrea să poată produce bere în propria lor berărie. Spaţiul este deja amenajat şi utilat, iar acum se află în plin proces de avizare. Anul viitor, antreprenorii care au fondat Anagram speră să iasă pe piaţă cu beri noi şi să ducă băuturile lor în tot mai multe baruri, restaurante şi magazine din întreaga ţară.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.
    Preţurile variază în funcţie de complexitatea reţetelor şi de ingredientele folosite. Într-un magazin de specialitate, o bere Anagram poate costa între 12 şi
    14 lei, în vreme ce la restaurant preţul este cuprins între 15 şi
    25 de lei.
    „Anagram e despre noi – într-o anagramă rearanjezi literele până obţii un cuvânt nou. Tot aşa şi noi suntem un amestec de medii, culturi, experienţe, idei. Paul s-a născut şi a crescut în California, la ocean. Eu la munte, în România. De când ne-am cunoscut, am vorbit şi în română, şi engleză, am făcut jocuri de cuvinte, iar acum încercăm să traducem această joacă în berile pe care le facem: amestecăm elemente pentru a obţine ceva cu sens”, spune Raluca Baran-Candrea.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Kidibot – platformă educaţională
    Fondatori: Alina şi Noro Ferşeta
    Investiţie iniţială: 200.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Meat Up – restaurant de burgeri (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Paul Petri şi Viorica Nechiti
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifra de afaceri estimată pentru 2019: 700.000 de lei (152.000 de euro)
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Trendy Sound – servicii de sonorizare (Bucureşti)
    Fondatori: Alexandru Rău şi Laura Pascu
    Cifră de afaceri în 2018: 1,5 mil. lei (319.000 euro)
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

    Garden Boutique – birou de amenajări peisagistice (Bucureşti)
    Fondator: Luiza Julea
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

    The Box-Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 80.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

  • Producătorul lactatelor Olympus a intrat pe piaţa de ice tea cu brandul Ceai de la munte. Piaţa de băuturi răcoritoare şi ape minerale trece de 1 mld. euro anual

    Olympus, unul dintre cei mai mari pro­ducători de lactate din Ro­mâ­nia, aduce pe piaţa loca­lă brandul Olympus Ceai de la munte, intrând astfel pe piaţa de ice tea, o categorie condu­să de Nestea, Fuzetea şi Lipton.

    „Decizia de a intro­duce o no­uă gamă de bău­turi în portofoliul Olympus a venit natu­ral, ca urmare a stra­tegiei de dez­voltare pe termen lung a com­pa­niei, prin diver­sificarea porto­fo­liului de produse. Am iden­tificat o opor­tu­nita­te în pia­ţă şi, ulte­rior, am trans­format-o în provocarea de a crea un ceai realizat doar din in­gre­diente naturale, o alter­na­tivă gustoasă a bău­turilor răco­ritoare“, a declarat Mădălina Toma, marketing mana­ger al Olympus.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania are un nou proiect: cu o investiţie de 19 mil. euro, fostul hotel Sport din Cluj se transformă într-un hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu

    Fostul hotel de două stele Sport, situat în centrul oraşului Cluj-Napoca, lângă Cluj Arena devine primul hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu din oraş, după o investiţie de aproximativ 19 milioane de euro, a spus pentru ZF Martin Melzer, director de comunicare pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Radisson Hotel Group. Proiectul este dezvoltat de Winners Park Invest, companie controlată indirect de Horia Ciorcilă, preşedintele Banca Transilvania, unitatea urmând să fie inaugurată în primăvara anului 2021.

    Hotelul Sport din Cluj a fost achiziţionat în urmă cu aproximativ cinci ani de SIF Moldova (SIF2) într-o tranzacţie de 4,8 milioane de euro de la omul de afaceri Josef Goschy, potrivit datelor ZF. Toamna trecută, Winners Park Invest a cumpărat de la SIF Moldova hotelul Sport din Cluj, într-o tranzacţie care s-a ridicat la 3,6 milioane de euro, potrivit unui anunţ al societăţii de investiţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Purtaţi-le până se rup

    Acesta şi-a ales pentru noua sa colecţie pentru bărbaţi, It’s All Good Folk, mottoul „Wear it out” („Poartă-l până se uzează”), scrie The Guardian, propunând articole vestimentare rezistente, pe care clienţii să le poată repara şi purta până se strică de tot. Compania consideră că astfel se reduc cantitatea de deşeuri din industria modei şi implicit impactul negativ asupra mediului.

  • Retailerul german de fashion Marc O’Polo deschide primul magazin mono-brand din România în Bucureşti Mall

    Brandul de fashion Marc O’Polo, prezent în peste 2.000 de magazine din 39 de ţări, deschide primul magazin mono-brand din România în cadrul centrului comercial Bucureşti Mall din Capitală, tranzacţie intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Marc O’Polo este un brand cunoscut în România, fiind comercializat în cadrul magazinelor Peek & Cloppenburg, iar intrarea directă printr-un magazin mono-brand reprezintă un vot de încredere pentru piaţa locală de retail. În mai 2019, compania deţinea 102 magazine proprii, alte 226 de unităţi mono-brand fiind operate în franciză. În plus, brandul şi-a câştigat notorietate şi prin intermediul partenerilor care operează magazine de tipul shop-in-store (782 unităţi) şi multi-brand (1.004 unităţi).

    Pentru primul magazin din România, brandul fondat în urmă cu peste 50 de ani în Stockholm a ales un spaţiu cu o suprafaţă de 152 de metri pătraţi la parterul Bucureşti Mall, primul centru comercial modern din România, deschis în urmă cu 20 de ani.

    Având sediul central în Munchen, Germania, Marc O’Polo are circa 1.800 de angajaţi şi a realizat în anul financiar ce s-a încheiat la 31 mai 2019 o cifră de afaceri de 472 de milioane de euro. Brandul este prezent atât pe pieţele vestice, cât şi în Europa Centrală şi de Est şi în China.

  • În căutarea şosetei rătăcite

    „Şoseta3 este un brand românesc de şosete colorate care îşi propune să reinventeze perechea, oferind trei şosete într-un pachet, în caz că una dintre ele dispare. Designul este făcut în Bucureşti – Berlin – Amsterdam, iar producţia în Uniunea Europeană.” Aceasta este descrierea businessului pe site-ul său de prezentare.

    De idee este responsabil Bogdan Ferariu, un antreprenor român orientat mai mult către străinătate, acolo unde şi-a început practic pregătirea profesională. A studiat multimedia şi comunicare în Danemarca şi şi-a obţinut diploma în concept development. A ajuns mai apoi în Hilversum (Olanda), pentru un internship, şi a lucrat în mai multe agenţii de publicitate din Barcelona, Varşovia, Amsterdam şi Berlin.

    „În august 2014 m-am mutat de la Varşovia la Amsterdam şi atunci am simţit că aş vrea să încerc ceva pe lângă jobul full-time. Au fost mai multe idei în perioada aceea şi chiar am vrut să văd cât de greu este să faci ceva de la zero, pe lângă job”, povesteşte Bogdan Ferariu.
    La sfârşitul anului 2014, avea deja o firmă înfiinţată şi a început să se intereseze despre ce înseamnă fabricarea şosetelor.

    A făcut întâi câteva teste şi a produs cantităţi mici, pentru a vedea cum reacţionează piaţa. Apoi producţia s-a extins şi aşa a apărut prima colecţie Şoseta3. Investiţia totală făcută până în prezent a ajuns la circa 10.000 de euro, bani din economiile personale.
    „Am investit mult – timp şi bani – în găsirea unei fabrici care să facă produsele pe care ni le doream şi cu care să putem comunica uşor. Partea asta cu investiţiile este mai mult un proces continuu. Totdeauna e ceva ce putem face mai bine.”

    Producţia şosetelor are loc în Polonia, într-o fabrică dintr-o regiune cu o sută de ani de tradiţie în textile. Etichetele sunt din carton reciclat, cumpărat din Amsterdam. În 2018, Şoseta3 i-a adus lui Bogdan Ferariu afaceri de 18.000 de euro şi un profit de până la 3.000 de euro.
    Astăzi, Bogdan Ferariu este stabilit în Berlin şi continuă să înveţe – se autodescrie, de altfel, drept un autodidact. Aşa a învăţat limbile tuturor ţărilor în care a locuit, dar şi domenii precum programare sau producţie de film.

    „În momentul acesta, nu am alte afaceri, dar am tot pus idei pe hârtie şi cred că Şoseta3 este un început bun, mă ajută să învăţ foarte multe”, spune Bogdan Ferariu.În comunicarea cu firma responsabilă de contabilitate îl mai ajută tatăl său, iar tot el este cel care rezolvă atunci când o comandă trebuie realizată urgent în România.

    „Până acum, 2019 a fost destul de ocupat. Am lansat primul design pentru copii – 1-2 ani -, am lansat o colecţie nouă pentru vară şi am încheiat prima colaborare la Cluj, cu Jazz in the Park (festival de muzică – n. red.). Lucrăm la două noi colaborări, dintre care una la Berlin, şi cu această ocazie sperăm să adăugăm o nouă piaţă pe lista distribuitorilor.”

    Deşi şosetele sunt făcute în Polonia, cea mai mare piaţă de desfacere este România, unde clienţii – în special din mediul urban – comandă şosetele online sau le cumpără din magazinele în care brandul este prezent. În Austria şi Olanda, cumpărătorii sunt foarte atraşi de faptul că şosetele sunt fabricate în Europa, spune antreprenorul.

    Un pachet cu trei şosete produse de el costă 35 de lei, iar un set cu oricare trei pachete la alegere costă 90 de lei. În Bucureşti, Şoseta3 se găseşte în magazinele Dizainăr, The Urbanist şi Beans & Dots.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    sPrint Box – cabine fotografice (Bucureşti)
    Fondatori: Denisa şi Ştefan Radu
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 11.000 de euro
    Prezenţă: la evenimente din Bucureşti, dar şi din restul ţării

    Print A Porter – personalizarea obiectelor (Ploieşti)
    Fondator: Beatrice Voinea
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 22.000 de euro
    Distribuţie: online

    Kenosis – producţie de obiecte din lemn şi piele (Giarmata, judeţul Timiş)
    Fondator: Andreas Samuelsson
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 150.000 de euro
    Distribuţie: online

    PaPrezzo – producţie de încălţăminte pentru bărbaţi (Cluj-Napoca)
    Fondatori: fraţii Andrei şi Mircea Rusu
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 55.000 de euro
    Distribuţie: online (Facebook, Instagram)

    Cappuccino Story – cafenele cu pahare personalizate (Bucureşti)
    Fondatori: Cătălin Jianu, Cătălin Stoica, Cristian Voicu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 160.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti (Vitan şi Nerva Traian)