Tag: Brancusi

  • Două lucrări semnate de Brâncuşi, scoase la vânzare în România (FOTO)

    Desenul “Pupăza cu moţ” (peniţă pe hârtie, 27,4 x 38 cm, valoare estimată 5.000 – 10.000 de euro) este scos la vânzare de către un colecţionar privat din Bucureşti, care l-a achiziţionat în trecut de la o licitaţie Christie’s. Desenul reprezintă un proiect de ilustraţie pentru volumul de poeme “Plante şi animale”, publicat de Ilarie Voronca la Paris, în 1929. Scriitorul făcea parte din cercul de prieteni ai artistului.

    Cea de-a doua lucrare semnată de Brâncuşi este fotografia-obiect artistic “Peile roşi”, datată în 1906, care are o valoare estimativă cuprinsă între 2.000 – 4.000 de euro. Textul de pe verso, datat şi localizat la 28 septembrie 1906, în Paris, ne spune: “Băeatul Tati! Fă zvon în ţară că steagul Oltului a început să să urzască la buricul pământului. Sunt primit la Salon cu trei opere. Te serut Costachie. Monsieu Ion Georgiean, Doctorand, str. Izvorului, nr. 18, Bucarest, Roumanie”.

    Imaginea de pe faţa cărţii poştale reprezintă “Peile roşi”, una dintre sculpturile distruse de artist în 1907, într-un acces de răzvrătire faţă de ceea ce crease în perioada impresionismului la care Brâncuşi aderase ca elev al lui Rodin. Astfel, cartea poştală trimisă prietenului Gheorghian-Popescu este unicul document rămas, care prezintă una dintre operele dispărute. Fotografia a fost reprodusă cu ocazia Centenarului Brâncuşi din 1976 în “România literară” şi provine din colecţia privată bucureşteană Călin Eftimie.

    Cea mai scumpă operă a sculptorului român, “Madame L.R.”, a fost vândută cu 37,1 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii la Paris din 2009.

    În afară de cele două lucrări semnate de Brâncuşi, la licitaţia din 26 ianuarie a casei Artmark sunt oferite 140 de picturi şi sculpturi realizate de de avangardişti români de circulaţie internaţională, precum Jacques Herold, Marcel Iancu, Herman Maxy, Jules Perahim, Arthur Segal şi de expresioniştii români cei mai importanţi, precum Iosif Iser, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Hans Eder.

  • Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)

    Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.

    Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)

    Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.

    Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.

    Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”

  • Un Brancusi necunoscut, scos la vanzare in Bucuresti

    Ca sa coboram in graba pe Pamant, va vestim ca totul aici are un
    pret: impromptu-ul brancusian costa 20.000 de euro.

    Tablourile prezente in expozitia “Les Artistes roumains et l’Ecole
    de Paris”, deschisa pana la 31 ianuarie 2011 la galeria Colors Art,
    apartin unor nume de referinta ale picturii romanesti si, fara sa
    fie capodopere, ilustreaza un stil caracteristic sau un moment
    semnificativ de creatie, ceea ce le indrituieste preturile, uneori
    foarte indraznete (iata doar cateva exemple: Marcel Iancu, 60.000
    de euro, Victor Brauner – 18.000, Jacques Hérold – 15.000).

    Detalii pe
    Ziarul de Duminica
    .