BusinessMagazin

Tag: Brancusi

  • 19 februarie – Ziua Brâncuşi. Se împlinesc 143 de ani de la naşterea marelui sculptor

    În noiembrie 2015, era promulgată legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, stabilită pe 19 februarie. Legea a fost iniţiată ca o “reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român.

     
    Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
     
    Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, şi a absolvit, în 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
     
    În 1903, a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta este, de altfel, singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.
     
    La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.
     
    În 1907 este prezentată prima versiune a “Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări “Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi “Coloana fără sfârşit” şi “Masa Tăcerii”. “Rugăciunea” şi “Domnişoara Pogany” se mai numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.
     
    Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 – a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse -, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.
     

  • “Sărutul” lui Brâncuşi din cimitirul Montparnasse rămâne obiect de dispută ruso-franceză

    În 1910, Tatiana Raşevskaia, o rusoaică exilată la Paris, s-a sinucis la vârsta de 23 de ani. În memoria ei, familia tinerei a cumpărat sculptura reprezentând un cuplu îmbrăţişându-se, de la un artist român necunoscut în epocă. Era vorba despre “Sărutul/ Le Baiser”, în prezent una dintre cele mai importante sculpturi ale lui Constantin Brâncuşi, care a fost amplasată pe mormântul rusoaicei, ca monument funerar.

    “Este destul de puţin comun ca o operă de o asemenea importanţă, de o asemenea raritate, să fie plasată într-un loc public, cam la îndemâna oricui”, comentează Jérôme Dupuis, jurnalist al publicaţiei franceze L’Express, pentru Francetvinfo.com.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nunta regală: bijuterii inspirate de Brâncuşi – cadouri simbol din partea Familiei regale a României

    Potrivit site-ului oficial, Familia regală a României a trimis prinţului Harry şi miresei sale un cadou inspirat de Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuşi, respectiv o pereche de cercei şi o brăţară pentru Meghan Markle şi butoni pentru mire, toate din aur.

    Creatoarea bijuteriilor, Malvina Cservenschi, a declarat că Familia regală a României şi-a dorit ca darul pentru prinţul Harry şi Meghan Markle să fie de inspiraţie românească.

    Simbolul bijuteriilor este Coloana Infinitului, opera unuia dintre cei mai faimoşi artişti români, Constantin Brâncuşi.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • O sculptură de Brâncuşi, evaluată la 70 de milioane de dolari, scoasă la licitaţie la New York

    Soţii Elizabeth şi Frederick Stafford – o tânără originară din New Orleans, SUA, şi un migrant evreu din România – se aflau la Paris, în 1955, când au cumpărat sculptura direct de la artist, pentru suma de 5.000 de dolari.

    În prezent, sculptura, realizată în 1932, cu o înălţime de aproximativ 79 de centimetri, lucrată în aramă, este evaluată de experţi la 70 de milioane de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au respins comuniştii DONAŢIA lui Brâncuşi, după analiza unei ţesătoare şi a unui tipograf. “Operele lui nu ajută cu nimic. Refuzăm!”

    În anul 1951, Constantin Brâncuşi hotărăşte să doneze statului român lucrările aflate în atelierul său de la Paris. El spera, astfel, că va putea lăsa moştenire României tot ceea ce putea el oferi mai bun. Spre surprinderea marelui artist, la solicitarea academicienilor din acea perioadă, autorităţile comuniste îi refuză oferta.
     
    La începutul anilor ’50, printre membrii Academiei RPR se numărau personalităţi de renume precum: Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Camil Petrescu sau Geo Bogza. Acestora li s-a adus în atenţie faptul că Brâncuşi dorea să îşi doneze sculpturile către statul român, însă au refuzat categoric această propunere, deoarece considerau că artistul nu respectă tiparele clasice ale domeniului în care activa.
     

  • Cum au respins comuniştii DONAŢIA lui Brâncuşi, după analiza unei ţesătoare şi a unui tipograf. “Operele lui nu ajută cu nimic. Refuzăm!”

    În anul 1951, Constantin Brâncuşi hotărăşte să doneze statului român lucrările aflate în atelierul său de la Paris. El spera, astfel, că va putea lăsa moştenire României tot ceea ce putea el oferi mai bun. Spre surprinderea marelui artist, la solicitarea academicienilor din acea perioadă, autorităţile comuniste îi refuză oferta.
     
    La începutul anilor ’50, printre membrii Academiei RPR se numărau personalităţi de renume precum: Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Camil Petrescu sau Geo Bogza. Acestora li s-a adus în atenţie faptul că Brâncuşi dorea să îşi doneze sculpturile către statul român, însă au refuzat categoric această propunere, deoarece considerau că artistul nu respectă tiparele clasice ale domeniului în care activa.
     

  • Brâncuşi: Ansamblul Monumental Calea Eroilor din nou pe calea spre UNESCO

    În cadrul prezentării publice, viziunea de revizuire a dosarului şi stadiul elaborării acestuia au fost explicate şi ilustrate de echipa Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) alcătuită din Ştefan Bâlici – director general INP, Irina Iamandescu – Focal Point naţional pentru Convenţia Patrimoniului Mondial, Iosef Kovacs – Şef Serviciu Patrimoniu Mondial şi Barry Gamble – coordonator al dosarului, expert internaţional în patrimoniu mondial, cu vastă experienţă în scrierea de nominalizări şi înscrierea de situri în Lista Patrimoniului Mondial (pentru Marea Britanie, Polonia, Japonia ş.a.) precum şi în consultanţă de specialitate pe acest subiect.

    Dosarul de nominalizare anterior, retras de România în 2015, ca urmare a recomandării de neînscriere venită din partea International Council on Monuments and Sites (IOMOS), şi realizat în limba franceză, a fost tradus integral în limba engleză pentru a permite evaluarea sa de către experţi internaţionali dintr-o plajă profesională şi regională mai largă, majoritar de limbă engleză, mai utilă pentru o evaluare cât mai obiectivă. Redactarea noului Format pentru Lista Indicativă, în conformitate cu cerinţele UNESCO a fost definitivată de INP, cu asistenţa de specialitate a domnului Barry Gamble.

    În cadrul aceluiaşi demers a fost achiziţionat domeniul web brancusi.world care urmează să găzduiască site-ul dedicat nominalizării, aflat în construcţie, iar ansamblul a fost promovat în revista internaţională World Heritage / Patrimoine Mondial, numărul din iulie 2017, ce a fost distribuit la reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia. De asemenea, s-au făcut consultări cu experţii Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO şi cu ICOMOS Internaţional pentru clarificarea aspectelor care au dus la recomandarea de neînscriere din 2015.

    Termenul propus pentru reînaintarea dosarului la Centrul Patrimoniului Mondial al UNESCO, în vederea evaluării este sfârşitul lunii ianuarie 2018, precedat de o depunere preliminară, pentru verificarea conformităţii, în toamna acestui an.

     

  • O sculptură realizată de Brâncuşi tocmai a doborât un record: pentru ce sumă fabuloasă s-a vândut

    “Muza adormită” devine, astfel, lucrarea lui Brâncuşi achiziţionată cu cel mai mare preţ – recordul anterior a fost stabilit în anul 2009, când sculptura în lemn “Madame L. R.”, provenind din colecţia privată Yves Saint Laurent, s-a vândut, tot la Christie’s, cu aproape 30 de milioane de euro.

    Marţi, tot la Christie’s va fi licitat un tablou al pictorului suprarealist Victor Brauner (1903 – 1966), “Nepotopen”, estimat la 100.000 – 150.000 de dolari, iar joi va fi licitat un tablou de Adrian Ghenie – “Nevada Landscape” (2009), estimat la 500.000-700.000 de dolari.

    Tot joi, dar la Sotheby’s, va fi scos la licitaţie un alt tablou de Ghenie – “A doua cameră de prezentare” (“The second presentation room”). Tabloul a fost pictat în 2011 şi este estimat de casa de licitaţii la 1-1,5 milioane de dolari.

  • O sculptură realizată de Brâncuşi tocmai a doborât un record: pentru ce sumă fabuloasă s-a vândut

    “Muza adormită” devine, astfel, lucrarea lui Brâncuşi achiziţionată cu cel mai mare preţ – recordul anterior a fost stabilit în anul 2009, când sculptura în lemn “Madame L. R.”, provenind din colecţia privată Yves Saint Laurent, s-a vândut, tot la Christie’s, cu aproape 30 de milioane de euro.

    Marţi, tot la Christie’s va fi licitat un tablou al pictorului suprarealist Victor Brauner (1903 – 1966), “Nepotopen”, estimat la 100.000 – 150.000 de dolari, iar joi va fi licitat un tablou de Adrian Ghenie – “Nevada Landscape” (2009), estimat la 500.000-700.000 de dolari.

    Tot joi, dar la Sotheby’s, va fi scos la licitaţie un alt tablou de Ghenie – “A doua cameră de prezentare” (“The second presentation room”). Tabloul a fost pictat în 2011 şi este estimat de casa de licitaţii la 1-1,5 milioane de dolari.

  • Eveniment dedicat lui Constantin Brâncuşi la ICR New York

    Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa-Peştişani, jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris) este artistul care, prin viziunea sa originală şi unică şi prin tehnicile sale inovatoare, a redefinit forma şi semnificaţia sculpturii secolului XX. Opera sa a avut o influenţă decisivă atât asupra contemporanilor săi, cât şi asupra viitoarelor generaţii de artişti.

    Evenimentul va include mai multe manifestări:

    – „Brancusi: The Art of Carving One’s Own Image” / „Brâncuşi: arta de a-şi sculpta propria imagine”. Conferinţă susţinută în engleză de dr. Doina Lemny, istoric de artă şi curator la Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou, din Paris, de care aparţine şi celebrul “L’Atelier Brancusi”;

    – Prezentare de carte: „Brancusi, an Artist without Frontiers” / „Brâncuşi, un artist fără frontiere”, de Doina Lemny (Bucureşti, Ed. Noi Media Print, 2016);

    – Proiecţia filmului documentar „Brâncuşi – L’ensemble sculptural de Târgu Jiu en Roumanie” (2012, 15 min., coordonator: Doina Lemny, imagine: Cristian Tamaş, montaj: Marius Robu, coloana sonoră: George Enescu – “Sonata nr. 3″, vioară: George Enescu, pian: Dinu Lipatti).

    – Expoziţie de carte, cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York şi din colecţii private, dedicate operei şi personalităţii lui Brâncuşi, incluzând monografii şi studii critice, în engleză, română şi franceză. Expoziţia de carte va fi dublată de una de imagini ale lucrărilor lui Brâncuşi aflate în importante colecţii muzeale din SUA.

    Evenimentul marchează sărbătorirea a 141 de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, şi, totodată, apropiata comemorare a 60 de ani de la dispariţia artistului.

    Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf, curator şi cercetător la Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou din Paris. Este specialistă în sculptura modernă din prima jumătate a secolului XX, cu un interes deosebit pentru opera lui Brâncuşi.