BusinessMagazin

Tag: brad

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Cronică de film: Tomorrowland

    În ultimii 50 de ani, potrivit scenariului, umanitatea a căzut sub semnul pesimismului. Dacă înainte oamenii priveau spre viitor cu speranţă şi entuziasm, acum văd în viitor doar declin şi inutilitate. Totul se destramă, iar cei mai mulţi dintre noi nu reuşim să punem lucrurile cap la cap, mulţumindu-ne în loc cu un soi de resemnare. Regizorul încearcă să transmită un mesaj ce pare, aparent, simplu: treziţi-vă şi începeţi iarăşi să visaţi!

    Filmul are o serie de contradicţii ce pun la îndoială logica scenariştilor. Ele derivă din încercarea producătorilor de a crea o atmosferă „ameţitoare” şi de a preda, în acelaşi timp, o lecţie de optimism.

    Efectele din „Tomorrowland” se ridică la nivelul altor filme SF, precum „Avengers” sau „Inception”. Problema filmului nu stă în cinematografie, ci mai degrabă în felul cum actorii îşi duc la capăt sarcinile. George Clooney, deşi un actor excelent, nu se potriveşte în rolul principal. Sunt probabil zeci de alţi actori care ar fi putut face o treabă mai bună. Britt Robertson, în rolul tinerei care exclamă de cel puţin 20 de ori „Incredibil!”, nu face nici ea un rol mult mai bun. Cunoscută în general pentru rolurile din comedii romantice, precum „The Longest Ride” sau „The First Time”, Robertson nu este alegerea ideală atunci când vine vorba de un film de acest gen. În alte roluri îi regăsim pe Hugh Laurie, cunoscut pentru rolul de excepţie din serialul „Dr. House”, pe Tim McGraw („The Blind Side”) şi pe Keegan-Michael Key („Due Date”, „Let’s Be Cops”).

    Revenind la coerenţa filmului, aceasta lipseşte în multe dintre momentele-cheie. Scenariul, deşi pe alocuri reuşit, nu reuşeşte să fie convingător atunci când vine vorba de includerea spectatorului în acţiune. Participi doar ca spectator, neavând niciun fel de sentiment faţă de personajele principale; „Tomorrowland” se aseamănă, din acest punct de vedere, cu o altă producţie semnată de regizorul Brad Bird, „Ratatouille”, povestea animată a unui şoarece devenit bucătar. Aşa cum nu poţi dezvolta prea multe sentimente faţă de protagoniştii unui desen animat, nu poţi crea o legătură nici cu cei din SF-ul produs de Disney.

    Producătorii nu s-au obosit prea mult nici în cazul unei verificări de rutină a principiilor fizice enumerate în film. Credibilitatea se pierde încă din primele minute şi poate că studioul ar fi trebuit să dezvolte un proiect de animaţie în locul unui film artistic.

    Disney avea speranţe mari legate de film, dovadă fiind şi bugetul de 200 de milioane de dolari. Debutul la box office a fost unul dezamăgitor, „Tomorrowland” aducând venituri de 40 de milioane de dolari în primul weekend, mult sub aşteptările companiei de producţie.

    Greşeala lui Brad Bird şi a celor de la Disney este că au încercat să exagereze toate elementele acestui film, de la personaje până la modul în care au dezvoltat oraşul „Tomorrowland”.

    În concluzie, “Tomorrowland” se prezenta drept un film cu potenţial, însă a dezamăgit la numeroase capitole. Pentru cei mici, filmul va fi un motiv de bucurie, însă pentru cei care înţeleg câteva concepte minime de logică va fi o experienţă lungă şi chinuitoare. Nota: 5/10

  • Afacerile antreprenorilor români care închiriază brazi de Crăciun se îndreaptă spre faliment. În alte ţări, businessul este profitabil

    Închirierea unui brad în ghiveci costă doar 10% din preţul unui pom de Crăciun, spun proprietarii de pepiniere. De exemplu, un brad mare şi bogat care costă 400 de lei poate fi adus acasă pentru perioada Sărbătorilor pentru doar 40 de lei. Românii nu sunt însă tentaţi de ofertă.

    Printre firmele care includ astfel de servicii se numără bradcrăciun.ro sau brazidecrăciun.ro. Acestea oferă brazi de închiriat, aduc pomul acasă în Ajun şi după sărbători vin să îl ia înapoi. Până acum, românii nu au fost foarte interesaţi de această variantă, preferând să plătească în plus şi să păstreze pomul mai apoi în grădină.

    “Nu prea a mers, pentru că românii nu sunt obişnuţi cu îngrijirea plantelor”, susţine un proprietar de pepinieră, citat de Digi24. “Au fost cazuri în care s-au închiriat şi au fost aduşi înapoi într-o stare deplorabilă, jalnică.”

    Cei care vor să păstreze bradul de Crăciun şi după sărbători trebuie să plătească între 150 şi 180 de lei pentru un molid în ghiveci. Bradul normandian porneste în schimb de la 250 de lei şi un soi de 5 metri, poate ajunge de exemplu până la 2.800 de lei. Un brad argintiu de un metru costă în jur de 85 de lei, în timp ce un astfel de brad, mult mai înalt însă şi mult mai bogat în ramuri costă până la 2.500 de lei, notează sursa citată.

    Practicat deja în Canada, SUA şi Elveţia, obiceiul de a împodobi casa de Crăciun cu un brad viu plantat într-un ghiveci se răspândeşte tot mai mult şi în Franţa datorită unei firme care închiriază coniferele pe perioada sărbătorilor de iarnă, conform Agerpres. Se evită în acest fel tăierea unui mare număr de copaci, iar Crăciunul poate fi plin de farmec cu un brad ‘adoptat’, cum spune firma pariziană Treezmas, care promovează această practică ecologică.

    Bradul este comandat pe internet şi livrat acasă împreună cu un ‘manual de îngrijire’. După sărbători, firma îl preia şi îl transportă la pepiniera de la care provine. Dacă bradul se usucă, ceea ce se întâmplă în 20-30 % din cazuri din cauza temperaturii ridicate din locurile în care a fost amplasat, materialul lemnos este folosit drept combustibil sau este dat la reciclat.

    În 2012, când a fost lansată această firmă, numărul comenzilor a fost de 400, iar pentru 2014 se aşteaptă că va ajunge la 1.400. Cifra de afaceri estimată, de 80.000 de euro, este încă insuficientă pentru a face rentabilă mica afacere lansată de patru ingineri, care lucrează în alte părţi pentru a se întreţine. Ei susţin însă că vor să contribuie în acest fel la schimbarea obiceiurilor de consum şi, totodată, să câştige experienţă în afaceri, mai scrie sursa citată.

  • Cele mai bune cărţi de business ale anului 2014

    Inovatorii – Ben Horowitz

    Istoria tehnologiei şi a calculatoarelor, începând cu anii 1800 până la apariţia primelor PC-uri.

    De la zero la unu – Peter Thiel şi Blake Masters

    Dacă doriţi o lectură care să vă provoace să gândiţi diferit, aceasta este alegerea potrivită.

    Tracţiune. Un ghid pentru a atrage clienţi – Gabriel Weinberg şi Justin Mares

    O analiză în profunzime a zonelor cheie care determină succesul unui startup.

    Cum să devii bogat – Felix Dennis

    Autorul a murit în acest an, însă cartea reprezintă una dintre cele mai bune colecţii de sfaturi pentru o viaţă fără lipsuri.

    Magazinul cu de toate – Brad Stone

    Această istorie neautorizată a Amazon.com a stârnit proteste din partea lui Jeff Bezos şi a acţionarilor gigantului online.

    Viaţa în startup – Brad Feld şi Amy Batchelor

    Cartea tratează problemele apărute atunci când unul dintre asociaţi este mai implicat în business decât ceilalţi.

    Fără permisiunea lor – Alexis Ohanian

    O carte recomandată tinerilor, care îi învaţă pe aceştia care este atitudinea corectă faţă de muncă şi colegi.

  • Istoria în imagini a bradului de Crăciun de la Casa Albă (GALERIE FOTO)

    Potrivit Yahoo!Shine, în anii 1890, Prima Doamnă Caroline Harrison a ajutat la decorarea pomului, punând astfel bazele tradiţiei, dezvoltată ulterior în vremea administraţiei Kennedy şi păstrată până în ziua de azi, ca soţiile preşedinţilor să se ocupe de bradul de la Casa Albă, să imagineze o temă unitară a decoraţiunilor din fiecare an (inspirată de obicei din istoria SUA, din estetici la modă sau din teme geopolitice de actualitate pentru epoca respectivă) şi în unele cazuri să comande sau să confecţioneze chiar ele ornamentele.

    Istoria bradului de Crăciun de la Casa Albă (GALERIE FOTO)

    În 1929 s-a impus noţiunea de “pom de Crăciun oficial” al Casei Albe. Istoria simbolului festiv n-a fost însă lipsită de probleme; în 1899, preşedintele William McKinley a fost criticat chiar pentru faptul că a avut ideea să aibă un brad de Crăciun, pe motiv că acesta nu corespunde unei tradiţii americane, ci este un import cultural de origine germană.

  • S-au aprins luminile de Crăciun la Vatican (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Ceremonia de aprindere a luminilor din pomul de Crăciun a avut loc vineri, în prezenţa delegaţiei de oficiali şi clerici ucraineni, în frunte de Sviatoslav Şevciuk, arhiepiscopul catolic de Kiev-Halici, şi din care au făcut parte şi membri ai Bisericii Ortodoxe, inclusiv arhiepiscopul de Poltava şi Mirgorod. Un cor de copii şi tineri, însoţit de o orchestră, a cântat apoi cântece ucrainene. Luminile festive au fost aprinse de unul dintre copiii ucraineni.

    S-au aprins luminile de Crăciun la Vatican (GALERIE FOTO)

    Molidul, împodobit cu 2.500 de ornamente furnizate tot de Ucraina, a fost ales dintr-o serie de 43 de copaci ale căror fotografii au fost trimise la Vatican. În Piaţa Sf. Petru, uriaşul arbore a fost aşezat lângă scena tradiţională a Naşterii Domnului, închipuind ieslea unde se află Sf. Maria, Sf. Iosif, pruncul, magii şi animalele. “Cu luminile sale, bradul de Crăciun ne invită pe fiecare să aprindem o lumină în ceilalţi, prin exemplul şi mărturia noastră, şi să fim uniţi, solidari unul cu celălalt, să construim o lume a dreptăţii şi a păcii”, le-a spus celor prezenţi arhiepiscopul Giuseppe Bertello.

    “Pomul de Crăciun şi scena ieslei Domnului sunt elemente ale acelei atmosfere tipice de Crăciun care face parte din moştenirea spirituală a comunităţilor noastre – un climat de intimitate familială şi religiozitate pe care trebuie să-l păstrăm, inclusiv în societăţile moderne unde aplecarea excesivă spre consum şi căutarea bunurilor materiale par uneori să prevaleze”, a comentat Papa Benedict al XVI-lea, conform agenţiei Zenit.

  • Bradul de Craciun in Romania: natural (inca), decorat cu rosu si eventual dupa sfatul designerilor

    Impodobirea bradului din curte este preferata de 3,5% dintre
    respondenti, in timp ce alegerea unui brad natural in ghiveci este
    o solutie doar pentru 2,3%.

    Culoarea preferată de majoritatea romanilor pentru a-si decora
    bradul este rosu (37,7%), urmat de stilul combinat (17,3%), alb
    (10%), albastru (7,4%) sau argintiu (7,3%). Nu mai putin de 22,6%
    dintre respondenti spun că ţin cont de sfaturile si recomandările
    designerilor atunci îsi împodobesc bradul de Crăciun.

    A avea in casa un brad impodobit de Craciun este considerat unul
    din elementele de traditie pe care le pastreaza 85,9% dintre
    respondenti, in timp ce 10,8% nu obisnuiesc sa impodobeasca bradul
    de Craciun. Inainte impodobirii bradului, colindatul si taiatul
    porcului apar drept traditiile cel mai bine pastrate, iar in unele
    locuri si obiceiuri ca Plugusorul sau Capra.

    Daca 90,5% dintre romani fac daruri de fiecare Craciun, majoritatea
    pentru familie (98,7%), in schimb doar 21,2% spun ca obisnuiesc sa
    faca acte caritabile in fiecare an cu ocazia acestei
    sarbatori.

    Numai 9,1% dintre respondenti au tinut in totalitate postul
    Craciunului, in schimb 74,9% afirma ca obisnuiesc sa mearga cu
    aceasta ocazie la biserica.

    Bugetul alocat pentru Craciun este mai mare de 400 de lei pentru
    33,8% dintre respondenti si mai mic de 400 de lei pentru 47,7%, iar
    35,6% declara ca bugetul de sarbatori le-a fost afectat “in foarte
    mare masura” de criza economica. Cu toate acestea, 80,6% dintre
    subiecti afirma ca vor avea in acest an un meniu special de
    Craciun, 91% spun ca meniul va cuprinde sarmale, iar 84,7% au in
    meniu carne de porc.

    Aproape 80% dintre respondenti au cozonaci in meniu, 13,4% afirma
    ca isi cumpara din magazine toate produsele dulci de Craciun
    (cozonaci si prajituri), iar 10,8% le comanda de la
    cofetarie.

    Sondajul a fost realizat de IRES in colaborare cu TVR Cluj pe un
    esantion de 1.178 de persoane cu varsta de 18 ani, reprezentativ la
    nivel national, in perioada 13-15 decembrie 2010.

  • Cel mai scump pom de Craciun din lume – 11 milioane de dolari

    Acesta este “cel mai scump brad de Craciun realizat vreodata,”
    spunea Hans Olbertz, directorul general al hotelului Emirates
    Palace, in momentul inaugurarii bradului.Hotelul, de sapte stele, a
    avut pom de Craciun si in anii precedenti, insa in acest an “am
    vrut sa facem ceva diferit, iar echipa noastra de marketing a pus
    planul la punct”, a mai adugat Olbertz.Pomul de Craciun, care va
    ramane in holul hotelului pana la finalul acestui an, are 13 metri
    si este decorat cu aur şi argint, ornamente în formă de minge si
    luminite albe. Pe langa acestea, in jurul ramurilor copacului se
    gasesc coliere, cercei si alte bijuterii. “In total, este impodobit
    cu un numar de 181 diamante, perle, smaralde, safire si alte pietre
    pretioase”, spune Khalifa Khouri, proprietarul Style Gallery,
    magazinul care a furnizat bijuteriile.

    “Copacul în sine costa aproximativ 10.000 de dolari”, a spus
    Olbertz. “Insa bijuteriile au o valoare de peste 11 milioane de
    dolari, cred ca 11,4 sau 11,5 milioane de dolari”, a completat
    acesta. Bradul de 11 milioane de dolari nu este prima extravaganta
    a celor de la Emirates Palace. In luna februarie a acestui an,
    hotelul a introdus un pachet pentru un sejur de sapte zile, care
    costa un milion de dolari. Beneficiarii pachetelor au parte de un
    majordom privat, o masina de lux Maybach cu sofer, precum si de un
    avion privat disponibil pentru excursii in alte tari din
    regiune.

  • Ce decoratiuni de Craciun se poarta in 2009

    Globuri colorate, luminite, Mos Craciun, reni si oameni de
    zapada – toate definesc imaginea clasica a decoratiunilor de
    Craciun. |nsa bradul de Craciun poate fi privit si din alt unghi:
    combinatiile de culori, materiale si lumini se transforma in
    mesageri ai tendintelor care au marcat stilul de viata in 2009 sau
    in soli ai temelor ce se anunta a fi la moda la anul in
    decoratiunile interioare.


    Click aici     pentru a vedea care sunt noile tendinte in materie
    de
    decoratiuni de Craciun    .

    Un tur de sfarsit de an prin marile centre comerciale
    echivaleaza cu o calatorie printre tendintele care s-au conturat in
    2009 si (unele) vor continua si in 2010. La celebrul Harrod’s din
    Londra, totul se invarte in jurul povestii “Vrajitorului din Oz”,
    iar ideea designerilor a fost sa ofere moduri de a descoperi
    confortul psihic al intoarcerii cu gandul la copilarie – un refugiu
    bun, acum de sarbatori, din calea crizei. |n magazinul Globus din
    Geneva (echivalentul elvetian al Galeriilor Lafayette), tema
    victoriana domina Craciunul, semn ca lumea cauta o reapropiere de
    anumite valori traditionale, valori ale stabilitatii, simbolizate
    de acea epoca. Sectiunea dedicata decoratiunilor a fost dominata,
    neconventional, de ornamente din dantela, pene funebre sau globuri
    negre.


    {i in Romania, figurinele si ornamentele de brad schiteaza
    astfel de trimiteri la anumite teme. La Debenhams, “colectia din
    acest an combina elemente traditionale de Craciun (Mos Craciun,
    renii, omul de zapada, bradul) cu elemente semnate de designerii
    din galeria Designers at Debenhams, precum ornamente de brad in
    forma de pantof, geanta, papion sau globuri cu paiete”, spune Ionut
    Vardianu, brand manager al Debenhams. Cu alte cuvinte, o intoarcere
    la confortul copilariei, fara a abandona elementele in voga ale
    momentului. Daca anul trecut culorile populare erau argintiu si
    rosu, in colectia din 2009 apar variatii de violet, grena, auriu
    sau chiar negru, despre care reprezentantii companiei spun ca
    decoreaza perfect un brad argintiu.