BusinessMagazin

Tag: BOGDAN AURESCU

  • BIOGRAFIE: Bogdan Aurescu, “eroul de la Haga”, noul ministru de Externe

    Absolvent al Facultăţii de Drept, în 1996, şi al Facultăţii de Istorie, în 1998, ale Universităţii din Bucureşti, Bogdan Aurescu (41 de ani) a intrat în Ministerul de Externe în 1996, începându-şi activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate.

    Între 1998 şi 2003 a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate / Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice.

    În perioada 2003-2004 a deţinut funcţia de subsecretar de stat – Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar între 2004 şi 2005 pe cea de secretar de stat pentru afaceri europene.

    Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

    Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.

    În aceeaşi lună a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice, iar între august 2010 şi februarie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri europene.

    În perioada martie – iunie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri globale, iar din iunie 2012 este secretar de stat pentru afaceri strategice.

    În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

    Bogdan Aurescu este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga şi membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei.

    Este doctor în ştiinţe juridice şi, din 2012, este conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept – Universitatea din Bucureşti, debutând în activitatea didactică în 1998.

    În 2007 a fost decorat cu Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler, iar în 2009 cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler şi cu Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009). În 2013 a primit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer şi Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze.

    Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 13 volume în domeniul dreptului internaţional.

    Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul MAE, Bogdan Aurescu deţine două apartamente în Bucureşti.

    Are două depozite bancare, în valoare de peste 50.000 de euro, respectiv, de aproape 20.000 de euro.

    În 2007 a contractat un credit ipotecar în valoare de 34.500 de franci elveţieni.

  • Aurescu: Scutul de la Deveselu va fi operaţional în 2015. Sunt asigurate sursele de finanţare

    Declaraţia a fost făcută la Conferinţa Internaţională de Securitate GLOBSEC 2014, care are loc, la Bratislava, în perioada 14 – 16 mai 2014.

    Secretarul de stat în MAE s-a referit la evoluţiile de securitate din imediata vecinătate a României, subliniind importanţa care trebuie acordată în acest context misiunii principale a NATO de asigurare a apărării colective.

    Bogdan Aurescu a evocat demersurile de operaţionalizare a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, precum şi “contribuţia semnificativă” a României în acest sens, prin intermediul bazei Deveselu. Astfel, Aurescu a precizat că acest proiect este unul dintre cele mai importante în cadrul dimensiunii politico-militare şi de securitate a Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, care se află în centrul politicii externe a României, alături de participarea la UE şi NATO.

    Potrivit MAE, oficialul român a prezentat stadiul aplicării Acordului româno-american din 2011 privind apărarea antirachetă, “accentuând că termenul de operaţionalizare a sistemului de la Deveselu se menţine la orizontul anului 2015, fără niciun fel de întârzieri de la calendarul agreat cu SUA, fiind asigurate, totodată, sursele de finanţare necesare”. În acest context, el a subliniat “determinarea aliaţilor de a edifica sistemul antirachetă al NATO, evidenţiind că semnificaţia acestuia depăşeşte componenta strict militară şi reprezintă, în acelaşi timp, o expresie a solidarităţii aliate pentru apărarea spaţiului euro-atlantic”.

    Referindu-se la capabilităţile Alianţei Nord-Atlantice în materie de apărare, inclusiv din perspectiva apărării antirachetă, Bogdan Aurescu a arătat că evoluţiile îngrijorătoare din Ucraina confirmă necesitatea unei prezenţe sporite a SUA şi a NATO pe teritoriul statelor membre din flancul estic al Alianţei, inclusiv în România.

    “Din această perspectivă, prezenţa permanentă a SUA pe teritoriul României, prin facilitatea antirachetă de la Deveselu, are şi semnificaţia politică a unui angajament ferm pentru securitatea României”, a declarat Bogdan Aurescu.