BusinessMagazin

Tag: BOGDAN AURESCU

  • Macron, escală la Bucureşti. Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu ministrul de Externe al Franţei

    Avionul preşedintelui Franţei Emmanuel Macron a făcut sâmbătă dimineaţa o escală tehnică la Otopeni. Ministrul Bogdan Aurescu s-a întâlnit în acest timp cu ministrul de Externe al Franţei Catherine Colonna.

    Avionul cu care preşedintele Franţei Emmanuel Macron se întoarce din vizita în China a făcut sâmbătă dimineaţa o escală tehnică la Otopeni. Preşedintele nu a părăsit aeroportul.

    În timpul escalei, Bogdan Aurescu a avut o ântâlnire cu ministrul de Externe al Franţei Catherine Colonna.

    „O discuţie foarte bună cu ministrul Colonna în timpul escalei preşedintelui E. Macron la Bucureşti. Am discutat despre rezultatele vizitei în China, situaţia regională de securitate şi necesitatea de a consolida Flancul Estic al NATO în regiunea Mării Negre”, a anunţşat pe Twitter Bogdan Aurescu.

  • Aurescu: Fondurile norvegiene pentru România contribuie la reducerea decalajelor economice şi sociale

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, vineri, o întrevedere cu omologul norvegian, Børge Brende, în marja participării la Conferinţa internaţională Croatia Forum 2015, la Dubrovnik.

    “Dialogul a prilejuit un schimb de opinii cu privire la Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul Financiar Norvegian, ministrul Bogdan Aurescu reiterând importanţa fondurilor alocate de Norvegia prin cele două instrumente, care contribuie atât la reducerea decalajelor economice şi sociale, cât şi la dezvoltarea şi consolidarea unor relaţii de durată cu România”, precizează sursa citată.

    Norvegia acoperă 97% din suma totală de 306 milioane de euro alocată României prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul Financiar Norvegian pe durata întregului ciclu de cooperare 2009-2014, termenul de eligibilitate a cheltuielilor pe proiecte, respectiv de implementare a acestora fiind 30 aprilie 2016.

    Totodată, Aurescu şi Brende au avut un schimb de opinii cu privire la evoluţiile din R. Moldova, şeful diplomaţiei române evidenţiind că direcţia prioritară de acţiune a României vizează consolidarea parcursului european al Republicii Moldova şi a reiterat importanţa formării rapide a unui Guvern, bazat pe o majoritate stabilă, care “să gestioneze situaţia economică şi procesul de reformă în spirit european”, inclusiv aplicarea deplină a Acordului de Asociere şi Liber Schimb UE – Republica Moldova.

    Cei doi miniştri au făcut şi o evaluare a situaţiei din Ucraina şi a perspectivelor aplicării acordurilor de la Minsk din februarie.

    “Ambele state sunt de acord că este necesară aplicarea deplină a acordurilor, evitarea reluării violenţelor şi continuarea procesului de reformă conform standardelor europene a Ucrainei, inclusiv în administraţie şi în sectorul economic”, conform MAE.

    Tot în marja Croatia Forum, ministrul Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu ministrul pentru afaceri externe, integrare africană şi cooperare internaţională al Republicii Mali, Abdoulaye Diop.

    Cu acest prilej, Aurescu a menţionat contribuţia României la asigurarea securităţii şi stabilităţii în Mali, prin participarea activă a reprezentanţilor ţării noastre atât la misiunea civilă europeană de sprijinire a forţelor de securitate maliene (EUCAP Sahel Mali), cu patru experţi, cât şi la misiunea europeană de pregătire a forţelor armate maliene (EUTM Mali), cu trei experţi.

    Oficialul român a exprimat disponibilitatea de dezvoltare a cooperării româno-maliene în domenii de interes comun, având în vedere expertiza şi relaţiile tradiţionale ale României în spaţiul african, inclusiv în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

    MAE precizează că Aurescu a adresat omologului din Mali invitaţia de a efectua o vizită în România, acceptată “cu plăcere” de Abdoulaye Diop.

  • Bogdan Aurescu participă, luni, la reuniunea comună a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, participă luni, la Bruxelles, la reuniunea comună a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre UE (CAE-Apărare), urmată de reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE).

    Reuniunea comună CAE-Apărare are pe agendă teme ale Politicii de Securitate şi Apărare Comune (PSAC), miniştrii urmând să evalueze stadiul îndeplinirii sarcinilor stabilite la Consiliul European din 16 decembrie 2013, pe baza rapoartelor pregătite de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, şi de comisarul european pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska. Discuţiile au ca scop pregătirea reuniunea Consiliului European din luna iunie 2015 dedicată PSAC.

    Totodată, oficialii vor avea prilejul unui schimb de opinii pe marginea documentului orientativ privind structura Revizuirii strategice, proiect pe care Înaltul Reprezentant Federica Mogherini îl va prezenta şefilor de state şi guverne europeni, la Consiliul European din 25 iunie 2015.

    Un alt subiect pe agenda reuniunii comune CAE-Apărare îl constituie evaluarea stadiului implementării deciziilor politice ale şefilor de state şi guverne europeni de la sesiunea specială a Consiliului European din 23 aprilie 2015.

    La dejunul comun de lucru al miniştrilor de externe şi ai apărării, cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, vor fi discutate noile provocări de securitate din vecinătăţile estică şi sudică ale UE, precum şi modalităţile de consolidare a cooperării UE-NATO în acest context.

    În cadrul sesiunii Consiliului Afacerilor Externe (CAE), şefii diplomaţiilor europene vor avea un schimb de opinii privind ultimele evoluţii din cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul noului guvern din Israel.

    MAE informează că, în marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu, împreună cu omologii europeni, va participa la reuniunea Grupului de prieteni ai Serbiei, în prezenţa premierului Aleksandar Vučić şi a ministrului de externe Ivica Dačić, precum şi la reuniunea Grupului de prieteni ai Ucrainei, la care va participa ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.

  • Aurescu, despre mandatul pentru Marko Attila: Am solicitat Ungariei să respecte legea europeană

    “Întrucât ieri (miercuri – n.r.) a fost emis un mandat european de arestare pe numele domnului Marko Attila, am solicitat colegilor din MAE să transmită autorităţilor competente din Ungaria solicitarea de a respecta prevederile legislaţiei europene în materie în aşa fel încât această procedură să fie finalizată”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, aflat într-o vizită de lucru în Ungaria.

    Ministrul român a reamintit că ministerele de Externe “nu au contribuţii şi nici atribuţii în materie de punere în executare a mandatelor de arestare la nivel internaţional”.

    “Prin urmare, astăzi este prima zi în care MAE român a putut să facă un demers diplomatic, pentru că ieri a fost emis de către instanţa competentă din România şi transmis pe canalele judiciare specifice acest mandat european de arestare”, a mai spus Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă cu omologul Péter Szijjártó.

    Judecătorii au emis un mandat european de arestare pe numele fostului deputat Marko Attila, după ce anterior se dispusese arestarea preventivă a acestuia, iar el nu a fost găsit de oamenii legii, potrivit unor surse din Poliţia Română. Mandatul european de arestare a fost înregistrat miercuri de Poliţia Română.

    Fostul deputat Marko Attila a fost dat în urmărire internaţională prin Interpol, după ce a fost arestat preventiv în lipsă la solicitarea DNA, potrivit unor oficiali din Poliţia Română.

    Conform anchetatorilor, fostul deputat este urmărit din 29 aprilie, dată la care mandatul de arestare a ajuns la Poliţia Covasna.

    Potrivit procedurii, acesta a fost dat iniţial în urmărire naţională, după care, în condiţiile în care există date certe cu privire la faptul că se află pe teritoriul Ungariei, a fost dat în urmărire internaţională, iar fotografia sa a fost publicată pe pagina electronică a Poliţiei Române, la secţiunea “Urmăriţi”.

    Fostul deputat UDMR, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 29 aprilie, arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat Marko Attila.

    Solicitarea de arestare preventivă în lipsă a fost depusă de procurorii DNA, care au arătat că există date suficiente care să ateste faptul că Marko Attila s-a sustras urmăririi penale.

    DNA a solicitat Camerei Deputaţilor, pe 26 martie, “încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a lui Marko Attila, iar pe 22 aprilie a primit răspuns că acesta îşi depusese, din 1 aprilie, demisia din funcţia de deputat. La data de 16 aprilie 2015, preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de această demisie, prin urmare solicitarea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a rămas fără obiect.

  • Aurescu: Nu putem cere partenerilor UE eforturi fără oferirea unei perspective clare de integrare

    “2015 este anul în care Parteneriatul Estic (PaE) se află la un moment de răscruce după declanşarea unui conflict într-unul dintre statele partenere. 2015 este anul în care Politica Europeană de Vecinătate va fi revizuită (…) Aceste momente se derulează pe fundalul unei intensificări fără precedent a tensiunilor şi conflictelor în vecinătatea noastră imediată sau mai depărtată, fie că vorbim despre Ucraina, regiunea Mării Negre, fie că vorbim despre nordul Africii sau Orientul Mijlociu”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la cea de-a doua sesiune a dezbaterilor “Dialoguri@MAE“, cu tema “Contribuţia României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate şi la abordarea UE privind Parteneriatul Estic”.

    “România consideră că a sosit momentul pentru rafinarea acestor abordări şi, implicit, pentru abordarea mai pragmatică a relaţiilor Uniunii cu vecinii, rafinarea politicilor, iniţiativelor şi instrumentelor aferente acestor iniţiative”, a afirmat Aurescu.

    Şeful diplomaţiei a reamintit faptul că intenţia PaE la momentul creării sale a fost de a fi “o politică europeană preventivă şi de angajament”, având ca scop prevenirea evoluţiilor “care să ducă la antagonizarea la nivel european, care să prevină apariţia unor modele concurenţiale care să se excludă reciproc”, dar criza din Ucraina a generat “o modificare fundamentală a acestei paradigme”.

    În acest context, ministrul Afacerilor Externe a subliniat faptul că summit-ul de la Riga “va avea un rol extrem de important”. “În pregătirea summit-ului de la Riga, România a ţinut cont simultan de faptul că reuniunea aceasta nu este organizată în condiţii de normalitate, în al doilea rând că necesită o abordare cu caracter strategic, în al treilea rând că rezultatele sale trebuie să ofere suficiente stimulente pentru menţinerea angajamentului celor mai buni performeri: R. Moldova, Georgia, Ucraina pe calea reformelor, prin oferirea unei minime perspective în ceea ce priveşte obiectivul european al acestora în textul declaraţiei şi a unor rezultate politice ambiţioase cum este liberalizarea regimului de vize în ceea ce priveşte Georgia şi Ucraina”, a susţinut Aurescu.

    El a subliniat că “miza politică este menţinerea unui nivel de ambiţie a PaE în circumstanţele actuale la nivel regional”, dar şi “crearea unui nou orizont, a unor noi instrumente, a unor noi obiective care să ducă la dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Estic”.

    Totodată, şeful diplomaţiei române a explicat că trebuie conştientizat faptul că există “un nivel diferit de ambiţie al partenerilor în raport cu UE”, fie din raţiuni de ordin intern, fie ca urmare a experienţei acestor state cu vecinii lor foarte importanţi ca urmare a unor relaţii tradiţionale.

    Referitor la Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb, Bogdan Aurescu a precizat că ele au “un rol esenţial în reformarea profundă, competitivă, adecvată” a economiilor acestor state şi, în acelaşi timp, reprezintă “un vehicul eficient de apropiere de valorile şi criteriile UE”, în condiţiile în care aceste documente reprezintă într-o proporţie foarte mare acquis comunitar.

    În plus, creşterea substanţială a numărului de paşapoarte biometrice inclusiv din regiunea transnistreană după ridicarea vizelor pentru R. Moldova şi creşterea continuă a numărului de companii din Transnistria care se înregistrează la Camera de Comerţ a R. Moldova pentru a beneficia de oportunităţi de export pe piaţa UE sunt “dovezi clare ale impactului pe care agenda europeană îl are în mod pozitiv asupra unor probleme cu care R. Moldova şi regiunea se confruntă de mai multă vreme”.

    Pe de altă parte, Aurescu a afirmat că “nu ne putem aştepta ca partenerii noştri să treacă prin procese de reformare substanţială şi să le cerem să facă acest efort, fără ca să le oferim o perspectivă clară privind destinaţia finală pe care ei înşişi şi-au asumat-o, şi anume integrarea europeană”.

    Pe de altă parte, ministrul a atras atenţia că se observă “scăderea disponibilităţii unora dintre statele membre pentru abordări mai ambiţioase în raport cu vecinătatea estică, pe fondul mai multor fenomene suprapuse, de la aşa-numita oboseală a lărgirii, de la implicaţiile crizei din Ucraina, inclusiv în plan economic pentru multe dintre statele UE”, adăugând că se observă “o abordare care caută să nu escaladeze sensibilităţile Federaţiei Ruse”.

  • Aurescu: UE trebuie să se implice mai hotărât în vecinătăţile sale. Dacă eşuăm, ce rol global ne putem asuma?

    “Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecţie strategică a celor mai bune modalităţi de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziţie care a circulat recent la Bruxelles şi în toate statele membre, el conţine viziunea noastră asupra modalităţii în care UE trebuie să se raporteze la evoluţiile de securitate actuale şi viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive “Dialoguri@MAE“, dedicate unui schimb de idei nemijlocit şi contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

    Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securităţii şi apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

    “Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor şi ameninţărilor la care este supus continentul şi statele noastre şi să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenţei şi dezvoltării dar şi în sfera securităţii. Acest rol a fost pus în evidenţă în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internaţional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

    “Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situaţie s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est şi la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar şi coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realităţi. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat şeful diplomaţiei, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

    Bogdan Aurescu a atras atenţia că securitatea europeană este afectată la est de “asertivitatea în creştere a Federaţiei Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor şi la o conduită în afara dreptului internaţionale”.

    “Alterarea integrităţii unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acţiuni cu impact negativ şi pe termen lung asupra întregului continent şi constatăm, din păcate, că aceste acţiuni sunt însoţite şi de luări de poziţie ameninţătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp ale MAE rus.

    În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziţia de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea “reflectă întocmai poziţia României faţă de aceste mesaje”. “Repet faptul că nu suntem deloc intimidaţi de acest tip de retorică”, a susţinut oficialul român.

    Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă faţă “dispariţiei controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele şi “generează probleme multiple şi interconectate, terorism, migraţie necontrolată, trafic ilegal de persoane şi substanţe interzise”, precum şi probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităţilor şi educaţiei pentru tinerele generaţii.

    “Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entităţi non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acţiunea lor valorile şi principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăţi.

    “În ce ne priveşte considerăm că vecinătăţile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât şi în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, şi crize. Dacă eşuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare, în condiţiile în care dispune de “o experienţă bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile şi militare.

    Şeful diplomaţiei a punctat faptul că România e “pro-activă” în susţinerea politicii comune de securitate şi apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul şase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile şi operaţiunile sub egida Politicii de securitate şi de apărare comună şi pe locul întâi la personal contractat.

    De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că relaţia UE-NATO se impune să fie “mai bine valorizată”.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. “Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii şi solidarităţii între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face faţă crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.

  • Aurescu: UE trebuie să se implice mai hotărât în vecinătăţile sale. Dacă eşuăm, ce rol global ne putem asuma?

    “Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecţie strategică a celor mai bune modalităţi de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziţie care a circulat recent la Bruxelles şi în toate statele membre, el conţine viziunea noastră asupra modalităţii în care UE trebuie să se raporteze la evoluţiile de securitate actuale şi viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive “Dialoguri@MAE“, dedicate unui schimb de idei nemijlocit şi contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

    Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securităţii şi apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

    “Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor şi ameninţărilor la care este supus continentul şi statele noastre şi să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenţei şi dezvoltării dar şi în sfera securităţii. Acest rol a fost pus în evidenţă în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internaţional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

    “Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situaţie s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est şi la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar şi coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realităţi. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat şeful diplomaţiei, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

    Bogdan Aurescu a atras atenţia că securitatea europeană este afectată la est de “asertivitatea în creştere a Federaţiei Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor şi la o conduită în afara dreptului internaţionale”.

    “Alterarea integrităţii unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acţiuni cu impact negativ şi pe termen lung asupra întregului continent şi constatăm, din păcate, că aceste acţiuni sunt însoţite şi de luări de poziţie ameninţătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp ale MAE rus.

    În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziţia de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea “reflectă întocmai poziţia României faţă de aceste mesaje”. “Repet faptul că nu suntem deloc intimidaţi de acest tip de retorică”, a susţinut oficialul român.

    Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă faţă “dispariţiei controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele şi “generează probleme multiple şi interconectate, terorism, migraţie necontrolată, trafic ilegal de persoane şi substanţe interzise”, precum şi probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităţilor şi educaţiei pentru tinerele generaţii.

    “Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entităţi non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acţiunea lor valorile şi principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăţi.

    “În ce ne priveşte considerăm că vecinătăţile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât şi în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, şi crize. Dacă eşuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare, în condiţiile în care dispune de “o experienţă bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile şi militare.

    Şeful diplomaţiei a punctat faptul că România e “pro-activă” în susţinerea politicii comune de securitate şi apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul şase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile şi operaţiunile sub egida Politicii de securitate şi de apărare comună şi pe locul întâi la personal contractat.

    De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că relaţia UE-NATO se impune să fie “mai bine valorizată”.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. “Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii şi solidarităţii între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face faţă crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.

  • Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, face, marţi, o vizită în Marea Britanie

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu efectuează, marţi, o vizită la Londra, unde va participa, în calitate de vorbitor principal, la Conferinţa Royal United Services Institute (RUSI) pe tema apărării împotriva rachetelor balistice.

    Astfel, ministrul Bogdan Aurescu va susţine un discurs pe tema “Missile Defense: A Strategic Transatlantic Project”, în cadrul primei sesiuni de dezbateri “The Strategic Landscape, NATO BMD and relations with Russia”. În cadrul intervenţiei sale, şeful diplomaţiei române va vorbi despre semnificaţia proiectului bilateral româno-american de amplasare, în România, a elementelor din Etapa a II-a a Abordării Adaptive în Etape privind Apărarea împotriva Rachetelor Balistice a SUA în Europa, precizează MAE.

    Programul vizitei în Marea Britanie include şi o întrevedere cu omologul britanic, Philip Hammond, în cadrul căreia vor fi abordate aspecte de interes comun de pe agenda bilaterală, europeană şi de securitate.

    Totodată, Bogdan Aurescu se va întâlni cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Marea Britanie.

  • Aurescu: UE aşteaptă un efort al Republicii Moldova în direcţia întăririi instituţiilor statului de drept

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a co-prezidat, luni, alături de secretarul de stat pentru afaceri europene în MAE francez Harlem Desir, cea de-a zecea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM).

    La reuniune, organizată la Bruxelles, în marja Consiliului Afaceri Externe, a participat, în calitate de invitat principal, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman.

    Reuniunea a avut loc la mai puţin de o lună de la formarea noului Guvern de la Chişinău, “într-un moment de interes sporit al partenerilor europeni cu privire la priorităţile de acţiune ale Republicii Moldova în ceeea ce priveşte agenda europeană şi procesul de reforme”, precizează MAE.

    Discuţiile s-au axat pe analizarea stadiului de implementare a Acordului de Asociere UE – Republica Moldova, inclusiv a componentei de liber-schimb (DCFTA), la 6 luni de la lansarea acestui proces de către autorităţile de la Chişinău.

    Totodată, au fost exprimate aşteptările europene legate de necesitatea continuării în ritm susţinut, de către autorităţile Republicii Moldova, a procesului de reforme, pentru înregistrarea de progrese într-o serie de domenii-cheie: reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei sau îmbunătăţirea mediului de afaceri.

    “În perioada următoare, efortul principal va trebui să fie cel al implementării Acordului de Asociere, inclusiv a prevederilor referitoare la zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. Aceasta este de fapt condiţia de bază ca Republica Moldova, cetăţenii ei, să poată simţi din plin beneficiile aduse de procesul apropierii de Uniunea Europeană. Aşteptăm un efort consecvent al Chişinăului în direcţia consolidării concrete a parcursului pro-european, a aprofundării reformelor democratice şi întăririi instituţiilor statului de drept”, a declarat, la reuniune, şeful diplomaţiei române, citat în comunicat.

    Aurescu a subliniat că din partea UE există “toată determinarea politică” de a merge pe acest drum, “la capătul căruia se află împlinirea idealurilor europene ale cetăţenilor Republicii Moldova”.

    De asemenea, ministrul român s-a referit la perspectivele de soluţionare a dosarului transnistrean, inclusiv în contextul apropierii Republicii Moldova de UE.

    Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM) este un mecanism ministerial, cu caracter informal, lansat în ianuarie 2010 la iniţiativa României, cu sprijinul Franţei.

  • Aurescu, omologului ungar: 15 martie să nu fie prilej de declaraţii ce contravin Constituţiei României

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul ungar, Peter Szijjarto, la iniţiativa oficialului român, pentru a aborda o serie de aspecte de actualitate din relaţiile bilaterale.

    În cadrul convorbirii, Bogdan Aurescu a abordat problematica declaraţiilor făcute la Budapesta, în cadrul unui miting de comemorare, la 10 martie, potrivit cărora, printre altele, România a fost calificată drept “Statul Islamic al Uniunii Europene”.

    “Ministrul român a reiterat poziţia, deja făcută publică, a părţii române în sensul că o astfel de calificare a ţării noastre este inacceptabilă, fiind în afara spiritului european care ar trebui să caracterizeze relaţiile de bună vecinătate şi parteneriat strategic dintre România şi Ungaria”, se arată în comunicatul MAE.

    Totodată, Bogdan Aurescu a exprimat aşteptarea ca “apropiata celebrare a Zilei Naţionale a Ungariei, la 15 martie, respectiv comemorarea a 25 de ani de la evenimentele de la Târgu Mureş din 1990 (19-20 martie) să nu constituie un prilej pentru declaraţii publice ale unor demnitari ungari care să contravină parteneriatului strategic, Tratatului bilateral de bună vecinătate din 1996 sau prevederilor constituţionale în vigoare în România”.

    Ministrul român a reiterat dorinţa Bucureştiului de a se înregistra progrese în procesul de finalizare a Protocolului Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităţilor naţionale, a cărui negociere a început încă din iunie 2011, astfel încât acest document să poată fi semnat cât mai curând.

    Conform MAE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a fost de acord că trebuie evitate situaţii care să ducă “la tensionarea atmosferei relaţiilor bilaterale de parteneriat strategic”.

    De asemenea, Szijjarto a precizat că a dispus deja măsurile necesare pentru accelerarea reacţiei părţii ungare pe tema finalizării Protocolului Comitetului de specialitate.

    Aproximativ 500 de persoane care au participat, marţi, în Piaţa Eroilor din Budapesta, la un miting de comemorare a execuţiei unor martiri secui la 10 martie 1854, au adoptat o petiţie prin care îi cer premierului Victor Ponta să demareze negocieri cu privire la statutul Ţinutului Secuiesc, relatează MTI.

    Participanţii la miting au protestat, totodată, faţă de interdicţia impusă primarului din Târgu Mureş de a organiza un eveniment similar în oraşul românesc.

    Arpad Gyorgy-Mozes, liderul Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc, a declarat la domonstraţie că secuilor din România li s-a interzis dreptul la liberă exprimare.

    El a denunţat o încercare din partea autorităţilor române de a distruge moştenirea arhitectonică a secuilor.

    Liderul maghiar a declarat că România este Statul Islamic al Uniunii Europene.

    “România este Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI”, a apreciat Arpad Gyorgy-Mozes.

    El a susţinut că autorităţile române “decapitează” săptămânal drepturile la liberă întrunire, de exprimare şi la “identitate naţională” ale maghiarilor din România.

    Ministerul de Externe a precizat, miercuri seara, la solicitarea MEDIAFAX, că este “inacceptabilă” afirmaţia lui Arpad Gyorgy-Mozes, liderul Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc, potrivit căreia România ar fi Statul Islamic al UE, deoarece “decapitează” dreptul la identitate naţională al minorităţii maghiare.

    “Ministerul Afacerilor Externe apreciază că o astfel de afirmaţie este inacceptabilă”, se arată în răspunsul instituţiei.

    Totodată, MAE a precizat că o asemenea declaraţie “nu corespunde spiritului european”.