Tag: blugi

  • Motivul pentru care unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume imbracă aceleaşi haine zi de zi

    La fel ca blugii şi tricoul negru cu maneci lungi ale lui Steve Jobs, Mark Zuckerberg a adoptat un stil “unic” de a se îmbrăca: tricou gri cu mânecă scurtă şi hanorac negru în fiecare zi. A vrut să-l imite astfel pe fostul CEO al Apple? Zuckerberg spune că nu, ba a adoptat o postură oarecum mesianică.

    La o sesiune publică de întrebări şi răspunsuri, creatorul Facebook a spus că modul său de a se îmbrăca face parte din filozofia eliberării de fleacurile cotidiene. “Vrau să îmi eliberez viaţa, să iau cât mai puţine decizii cu putinţă în chestiuni neesenţiale şi să mă dedic comunităţii”, a spus Zuckerberg.

    El a precizat şi că are mai multe tricouri de acelaşi fel.
    Zuckerbewrg spune că micile decizii, de genul “cu ce mă îmbrac?” sau “ce manânc la micul dejun?” pot fi obositoare şi consumatoare de energie, iar el nu vrea să piardă timpul cu aşa ceva.

     

    “Sunt în postura norocoasă de a servi interesele a miliarde de oameni. Şi simt că nu-mi îndeplinesc misiunea dacă îmi risipesc energia pe lucruri prosteşti sau frivole”.

     

     

  • Pentru ce a fost creat buzunarul mic de la blugi

    Încă de când au fost create primele perechi de blugi, acest articol vestimentar s-a bucurat de un success răsunător. Puţini oameni ştiu însă de ce majoritatea blugilor au acel mic buzunar din partea dreaptă, numit al cincilea buzunar.

    Cu toate că este de cele mai multe ori folosit pentru depozitarea mărunţişului sau pentru a ţine bricheta, rolul initial al buzunarului era altul.

    Primii blugi au apărut în 1853 şi au fost creaţi de Levi Strauss special pentru clasa de jos. Mai exact, pentru minerii căutători de aur, materialul fiind unul rezistent. Buzunarele erau largi şi erau folosite pentru a depozita diverse lucruri de dimensiuni mai mari, iar buzunarul mic avea o întrebuinţare foarte clară: acolo se puneau pepitele de aur pe care le găseau minerii, pentru a nu le pierde în buzunarele mari.

     

  • Pentru ce a fost creat buzunarul mic de la blugi

    Încă de când au fost create primele perechi de blugi, acest articol vestimentar s-a bucurat de un success răsunător. Puţini oameni ştiu însă de ce majoritatea blugilor au acel mic buzunar din partea dreaptă, numit al cincilea buzunar.

    Cu toate că este de cele mai multe ori folosit pentru depozitarea mărunţişului sau pentru a ţine bricheta, rolul initial al buzunarului era altul.

    Primii blugi au apărut în 1853 şi au fost creaţi de Levi Strauss special pentru clasa de jos. Mai exact, pentru minerii căutători de aur, materialul fiind unul rezistent. Buzunarele erau largi şi erau folosite pentru a depozita diverse lucruri de dimensiuni mai mari, iar buzunarul mic avea o întrebuinţare foarte clară: acolo se puneau pepitele de aur pe care le găseau minerii, pentru a nu le pierde în buzunarele mari.

     

  • Blugii pe care nu trebuie să îi speli pentru că se curăţă singuri – VIDEO

    Odo Denim a creat un material care nu se pătează, nu miroase şi nu este nevoit să fie spălat vreodată, scrie Business Insider.
    Suprafaţa rigidă a materialului face ca lichidele să nu intre în ţesătură. Astfel blugii sunt rezistenţi la apă, cafea, vin roşu, ketchup, miere, suc, sos de soia. În plus, argintul încorporat în material elimină mirosurile neplăcute.

    Proiectul celor de la Odo Denim este prezent şi pe platforma de finanţare, Kickstarter, unde a strâns deja 121.000 de dolari, deşi compania a cerut doar 10.000 de dolari. Fanii mai au la dispoziţie 25 de zile pentru a susţine proiectul.

    Pentru mai multe detalii despre cum funcţionează blugii citiţi mai multe pe pagina de Kickstarter a companiei.

  • Vlad Sterescu vorbeşte despre succes la MEET THE CEO: Sângele de antreprenor îmi circulă prin vene pentru totdeauna

    Compania americană Computer Generated Solutions (CGS), furnizor de software, servicii IT şi outsourcing, şi-a deschis la Bucureşti sediul central pentru Europa în noiembrie 2007, pentru a răspunde cererii în crestere pentru servicii de externalizare. CGS a intrat pe piaţa româneasca în 2006, prin achizitia furnizorului local de servicii de call-center EasyCall, redenumit apoi CGS Romania, tranzactie finalizata in luna octombrie a anului 2006 şi estimata la acea vreme la opt milioane de euro. Vlad Sterescu a fost unul dintre cei trei fondatori ai EasyCall. În prezent, este director general al CGS România.

    În 2012, CGS România a avut o cifră de afaceri de peste 29 de milioane de euro (în creştere cu peste 7% faţă de anul precedent), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    “La început, am alergat după clienţi. Ulterior mi-am dat seama că în România anilor 2003, pe lângă că nu se ştia ce este un call center, nu prea se ştia nici ce este outsourcingul. A fost o perioadă între 2003 şi 2005 în care noi şi Softwin am educat piaţa. Un alt turning point în viaţa mea de antreprenor a fost de a asculta pe acţionarii mei mai experimentaţi decât mine. De la început, m-am bazat pe un client mare – Connex. La un moment dat, a venit la noi şi concurentul lor cel mai mare care ne-a solicitat serviciile. Decizia mea a fost să refuzăm cererea, dar acţionarii mi-au spus că nu e bine să te bazezi pe un singur client mare. Apoi, în 2006 am avut pe masă două oferte: una de la un fond de investiţii şi alta de la un jucător strategic. Ca acţionar, îţi doreşti cumva să rămâi legat de firmă, dar, tot la sfatul celorlalţi acţionari, care au zis că suntem într-o bulă şi urmează ceva rău, am decis să vindem tot. Cheia succesului în cazul meu au fost echipa şi oamenii de care am avut noroc să mă înconjoare”, povestea Vlad Sterescu în cadrul evenimentului BM Storytellers.

    Vlad Sterescu va vorbi despre aventura sa antreprenorială în cadrul evenimentului MEET THE CEO, organizat de revista Business Magazin în 27 februarie 2015.

  • Moda sezonului de primăvară-vară 2014: variaţiuni pe o temă de blugi (GALERIE FOTO)

    Sursa de inspiraţie o reprezintă jeanşii albaştri clasici, cărora fiecare creator le-a dat diverse interpretări, jucându-se cu materialul până la realizarea unor ţinute pretenţioase cu preţuri pe măsură, scrie The Independent.

    Junya Watanabe a realizat jeanşi cu aspect peticit, folosind bucăţi de materiale colorate, Marques’Almeida a optat pentru jeanşi zdrenţuiţi şi tăiaţi, în timp ce Marc Jacobs a fost ceva mai îndrăzneţ cu ultima sa colecţie creată pentru casa Louis Vuitton, aplicând pe denimul jeanşilor bucăţi de jais (o varietate de antracit), atât de populară în epoca victoriană, ba chiar nesfiindu-se să combine jeanşii cu rochii de voal.

  • Băsescu, la testul pentru reconfirmarea brevetului de comandant: E mai uşor să conduci o navă decât o ţară

     Preşedintele a ajuns la sediul Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) în jurul orei 8.45, fiind îmbrăcat în costum de comandant de navă

    “Este un examen, doar nu era să vin îmbrăcat în blugi”, a explicat preşedintele.

    Întrebat de jurnalişti dacă are emoţii, el a confirmat, spunând că este pentru prima dată când trebuie să dea examenul pentru reconfirmarea brevetului.

    “Nu există examen la care să nu ai emoţii. Şi am şi o problemă. Este prima dată de când m-am dat jos de pe navă când am întreruptă valabilitatea brevetului de comandant. Anul trecut mi-a expirat dreptul de a mă urca pe o navă în funcţia de comandant, pentru că am fost ocupat cu suspendarea”, a spus şeful statului râzând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Levi Strauss

    Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.

    Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.

    Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.

    Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.

    Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.

  • Blugi Levi Strauss, vanduti in rate pe piata indiana

    "Levi este un brand foarte apreciat in India. O mare parte a clientilor nostri ar vrea sa poata cumpara produse Levi mai des decat in prezent", a spus el.

    Levi a intrat pe piata din India in 1994, iar pretul produselor sale variaza intre 1.599 rupii si 10.000 de rupii. Cea mai ieftina pereche de blugi costa in India 200 de rupii.

    Cititi mai multe despre initiativa Levi Strauss pe www.mediafax.ro.