BusinessMagazin

Tag: blugi

  • Care sunt noile tendinţe din piaţa comerţului cu diamante

    Ca atare, producătorii de bijuterii încearcă să vină cu soluţii, scrie The Telegraph.

    Producătorul de diamante şi bijuterii De Beers, de exemplu, a optat, printre altele, pentru diamante neşlefuite, în special galbene, pe care le-a strecurat printre celelalte pietre preţioase folosite la piesele din colecţia Portraits of Nature inspirată de vieţuitoare din zonele unde se află minele sale.

    Creatoarea Valerie Messika utilizează diamante colorate pentru bijuterii de lux gândite să poată fi purtate la fel de bine la o cămaşă de blugi sau tricou şi haine elegante, iar Ana Khouri propune bijuterii cu note asimetrice în care diamantele par să se contopească cu metalul în care sunt montate.

  • Blugii viitorului vor deveni „verzi”. Ce se va întâmpla cu industria blugilor

    Pe măsură ce consumatorii sunt din ce în ce mai preocupaţi de aspecte legate de mediu, pionieri din industria globală a denimului încep să acorde şi ei mai multă atenţie asupra mijloacelor de producţie, potrivit unui articol publicat de BBC.
    „Oricine poate intra aici, chiar şi fără programare. Prin asta creăm transparenţă”, spune în materialul BBC Han Ates, fondatorul unei mici afaceri din domeniul producţiei blugilor, aflată în Londra.

    Transparenţa a devenit un cuvânt viral în fashion, pe măsură ce din ce în ce mai multe branduri au vrut să demonstreze cât de bine se poartă cu angajaţii şi cât de prietenoase sunt cu mediul. Prin deschiderea uşilor fabricii, Blachorse Lane Ateliers şi-a propus să arate potenţialilor clienţi că fabrica este curată, cei 20 de angajaţi sunt fericiţi şi blugii merită păstraţi – nu aruncaţi la finalul fiecărui sezon.
    Ates a spus că materia primă vine de la producători din Japonia, Italia şi Turcia care au fost vizitaţi anterior chiar de el pentru a se asigura că au practici sustenabile, în contextul în care producţia blugilor poate polua foarte mult.

    Vopseaua albastră de pildă nu este preluată imediat după aplicare de ţesătură, prin urmare, pentru a-şi păstra culoarea, blugii trebuie vopsiţi de mai multe ori.Apoi, un producător de blugi va spăla de mai multe ori ţesătura, pentru ca aceasta să aibă culoarea potrivită, creând şi mai multă apă reziduală, potrivit consultantului în industria fashionului Andrew Olah, citat şi el de către BBC.

    „Industria foloseşte o cantitate imensă de apă şi o cantitate imensă de energie”, adaugă Olah.

    Din ce în ce mai mulţi producători reciclează însă apa folosită: Saitex International, un producător din Vietnam de pildă, reciclează 98% din apa folosită, pentru restul de 2% are un sistem de evaporare special.
    Câteva dintre cele mai mari nume din această industrie lucrează împreună pentru a reduce impactul pe care îl au asupra mediului: un alt exemplu este al Wrangler, care a anunţat introducerea unei noi tehnologii prin care usucă denimul fără să folosească apă, ci o spumă specială.

     

  • Artistul resturilor

    Un astfel de artist este americanul de origine cubaneză Llane Alexis, care utilizează pentru lucrările sale resturi de materiale din industria modei pe care le combină cu obiecte obişnuite, cum ar fi jucării, mingi, discuri sau piese de mobilier, scrie San Francisco Chronicle. Unele dintre creaţiile
    sale au legătură cu poveştile auzite în copilărie, printre lucrări numărându-se un urs portocaliu cu petice de blugi pe el ori păpuşi amorfe confecţionate din materiale cu diverse modele. 

  • Întors pe dos

    Creaţi de Unravel Project şi încadraţi la categoria pantalonilor cu „Inside-Out Effect”, blugii sunt disponibili fie lungi, fie scurţi, cu buzunarele pe dinafară şi nasturii întorşi pe dos, purtând o etichetă pe care scrie: „To create something new, you must first destroy” („Ca să creezi ceva nou trebuie mai întâi să distrugi”), şi pot fi cumpăraţi pentru suma de câteva sute de euro de pe platforma online Farfetch. 

  • Motivul pentru care unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume imbracă aceleaşi haine zi de zi

    La fel ca blugii şi tricoul negru cu maneci lungi ale lui Steve Jobs, Mark Zuckerberg a adoptat un stil “unic” de a se îmbrăca: tricou gri cu mânecă scurtă şi hanorac negru în fiecare zi. A vrut să-l imite astfel pe fostul CEO al Apple? Zuckerberg spune că nu, ba a adoptat o postură oarecum mesianică.

    La o sesiune publică de întrebări şi răspunsuri, creatorul Facebook a spus că modul său de a se îmbrăca face parte din filozofia eliberării de fleacurile cotidiene. “Vrau să îmi eliberez viaţa, să iau cât mai puţine decizii cu putinţă în chestiuni neesenţiale şi să mă dedic comunităţii”, a spus Zuckerberg.

    El a precizat şi că are mai multe tricouri de acelaşi fel.
    Zuckerbewrg spune că micile decizii, de genul “cu ce mă îmbrac?” sau “ce manânc la micul dejun?” pot fi obositoare şi consumatoare de energie, iar el nu vrea să piardă timpul cu aşa ceva.

     

    “Sunt în postura norocoasă de a servi interesele a miliarde de oameni. Şi simt că nu-mi îndeplinesc misiunea dacă îmi risipesc energia pe lucruri prosteşti sau frivole”.

     

     

  • Blugii cu talie dublă: nici înaltă, nici joasă

    Blugii care arată ca şi cum cineva ar fi cusut o pereche peste alta s-au bucurat de mare succes, epuizându-se deja la unul din magazinele online la care se puteau găsi, Shopbop, în ciuda preţului de 695 de dolari, mai fiind disponibil doar un alt model cu preţul de 980 de dolari la magazinul online Kirna Zabête.

  • Ciupit de molii sau ros de şoareci?

    Compania MadeWorn, scrie Wall Street Journal, produce tricouri care par să fi fost purtate cel puţin o dată pe săptămână în ultimii douăzeci de ani, după ce sunt supuse unui proces de frecare cu glaspapir, spălare de multe ori şi uscare la soare.

    Pentru relele tratamente aplicate articolelor vestimentare, fie ele tricouri, rochii, geci sau blugi sunt cunoscute şi firma britanică Topshop ori companiile americane BPD Washhouse, Pam & Gela şi Re/done sau cea franceză IRO, ale căror produse sunt promovate cu descrieri ca ”uşor ros [de şoareci]“, ”ciupit de molii“, ”rupt“, ”deşirat“ ori ”zdrenţuit“, toate recunoscând că e destul de greu să produci ceva cu aspect uzat care să poată fi totuşi purtat ceva vreme.

  • Motivul pentru care unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume imbracă aceleaşi haine zi de zi

    La fel ca blugii şi tricoul negru cu maneci lungi ale lui Steve Jobs, Mark Zuckerberg a adoptat un stil “unic” de a se îmbrăca: tricou gri cu mânecă scurtă şi hanorac negru în fiecare zi. A vrut să-l imite astfel pe fostul CEO al Apple? Zuckerberg spune că nu, ba a adoptat o postură oarecum mesianică.

    La o sesiune publică de întrebări şi răspunsuri, creatorul Facebook a spus că modul său de a se îmbrăca face parte din filozofia eliberării de fleacurile cotidiene. “Vrau să îmi eliberez viaţa, să iau cât mai puţine decizii cu putinţă în chestiuni neesenţiale şi să mă dedic comunităţii”, a spus Zuckerberg.

    El a precizat şi că are mai multe tricouri de acelaşi fel.
    Zuckerbewrg spune că micile decizii, de genul “cu ce mă îmbrac?” sau “ce manânc la micul dejun?” pot fi obositoare şi consumatoare de energie, iar el nu vrea să piardă timpul cu aşa ceva.

     

    “Sunt în postura norocoasă de a servi interesele a miliarde de oameni. Şi simt că nu-mi îndeplinesc misiunea dacă îmi risipesc energia pe lucruri prosteşti sau frivole”.

     

     

  • Povestea omului care a inventat cel mai popular obiect de îmbrăcăminte din istorie – VIDEO

    Într-una dintre paginile revistei găsim un antreprenor care fabrică blugi autohtoni. Ne-a trimis cu gândul imediat la cel care a ajutat la răspândirea acestui material global: Levi Strauss, fondatorul primei companii producătoare de blugi Levi Strauss & Co., în 1853.

    Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.

    Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.

    Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.

    Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.

    Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.

  • Povestea omului care a inventat cel mai popular obiect de îmbrăcăminte din istorie – VIDEO

    Într-una dintre paginile revistei găsim un antreprenor care fabrică blugi autohtoni. Ne-a trimis cu gândul imediat la cel care a ajutat la răspândirea acestui material global: Levi Strauss, fondatorul primei companii producătoare de blugi Levi Strauss & Co., în 1853.

    Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.

    Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.

    Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.

    Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.

    Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.