BusinessMagazin

Tag: BICA

  • Vicepreşedintele CSM: Suspendarea din magistratură a Alinei Bica, până la soluţionarea definitivă a dosarului

    Gheorghe Muscalu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magisatraturii (CSM), că Secţia pentru procurori va lua în discuţie două probleme, respectiv suspendarea din magistratură a şefului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Alina Bica, în urma arestării acesteia, şi încetarea calităţii de procuror la DIICOT.

    “În primul rând, suspendarea doamnei procuror şef Bica, urmare a dispunerii de către ICCJ a arestării preventive, este o prevedere legală, nu este opţiunea noastră. Vom lua act de acest lucru şi vom dispune suspendarea până la momentul la care se va judeca definitiv cauza. Şi în al doilea rând, urmare a cererii formulate de către doamna Bica, vom lua în discuţie încetarea calităţii de procuror DIICOT. Este o măsură pe care o va lua (Secţia de procurori, n.r.) şi va dispune continuarea activităţii la parchetul de unde dumneaei provine, din câte ştiu, provine de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost numită începând cu anul 2003″, a precizat Muscalu.

    Vicepreşedintele CSM a arătat că, pe perioada suspendării, Alina Bica nu mai este magistrat, dar are toate drepturile unui cetăţean normal şi poate desfăşura orice alt tip de activitate.

    “Legea spune că poate să desfăşoare orice tip de activitate, deci iese din acea cupolă a interdicţiilor specificie activităţii de magistrat judecător sau procuror, iar la momentul soluţionării definitive a cauzei ei, în funcţie de soluţie, va fi exclusă din magistratură sau va fi repusă în activitatea de magistrat, cu toate consecinţele fireşti”, a mai spus Muscalu.

    Vicepreşedintele CSM a adăugat că faptele de care este suspectată Alina Bica nu au legătură cu activitatea desfăşurată la DIICOT, precizând că instituţia este o structură puternică, ce are competenţă foarte importantă în zona combaterii criminalităţii grave.

    “Procurorii DIICOT, sunt convins că au înţeles şi înţeleg foarte bine menirea lor şi cred că pot trece peste acest moment şi să-şi vadă în continuare de treabă. Sunt convins că activitatea se va desfăşura în condiţii normale şi sper ca, într-o scurtă perioadă de timp, activitatea DIICOT să revină la ceea ce a fost anterior şi să depăşească mult mai uşor aceste momente dificile”, a declarat Gheorghe Muscalu.

    Acesta a adăugat că Alina Bica nu şi-a dat demisia din magistratură, ci a formulat o cerere de revocare din funcţia de procuror DIICOT.

    În ce priveşte demisia Alinei Bica din funcţia de procurorul şef al DIICOT, Muscalu a spus că această solicitare va urma procedura legală, pentru că aceasta a fost numită nu de către CSM, ci de către preşedintele României, iar acesta este cel care va soluţiona cererea respectivă.

    Vicepreşedintele CSM a mai spus că în perioada vacantării funcţiei de şef al DIICOT, procurorul general al României poate să delege o persoană care să conducă instituţia, până la numirea noului procuror şef.

    “Din declaraţia domnului procuror general din ziua de vineri, sper să nu greşesc, DIICOT va fi condus, în conformitate şi cu regulamentul de funcţionare şi de organizare al DIICOT, de către procurorul şef adjunct. Bineînţeles că procedura este cea prevăzută de lege, ministrul Justiţiei trebuie să formuleze o propunere pentru numire, CSM să avizeze propunerea respectivă, este un aviz consultativ, iar preşedintele României va numi noul procuror-şef DIICOT. Pe această perioadă a vacanţei funcţiei, procurorul general poate să delege o persoană care să conducă DIICOT, să o delege ca procuror şef, or poate rămâne în continuare procurorul şef să conducă şi să desfăşoare activitate”, a adăugat Muscalu.

    Suspendarea Alinei Bica din magistratură va fi dezbătută ca urmare a arestării acesteia în dosarul despăgubirilor aprobate pentru un teren supraevaluat cu 61 de milioane de euro.

    Alina Bica i-a transmis, vineri, procurorului general al României, Tiberiu Niţu, demisia de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al Direcţiei.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara, în aceeaşi zi, că dacă Alina Bica nu îşi va da demisia, el, în calitate de procurorul general al Parchetului ICCJ, va analiza şi va solicita revocarea ei din funcţia de conducere şi din DIICOT.

    Întrebat tot atunci cine va conduce DIICOT în perioada următoare, Tiberiu Niţu a spus că, pentru început, conducerea Direcţiei va fi asigurată de adjunctul DIICOT, Giorgiana Hosu, împreună cu el.

    Alina Bica a fost instalată la şefia DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    Ea a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu 61 de milioane de euro. Şefa DIICOT era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

  • DOSARUL Bica: Dorin Cocoş ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni în favoarea lui Gheorghe Stelian

    Asta se susţine într-o declaraţie dată anchetatorilor care instrumentează cauza despăgubirilor, conform unor documente DNA ce au stat la baza deciziei de arestare a şefei DIICOT Alina Bica.

    În respectiva declaraţie se mai afirmă că Gheorghe Stelian a cumpărat de la un anume Dino Sinigalia, în 2010, drepturi litigioase pentru terenul de 13 hectare din zona Plumbuita.

    “După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine ….După ce s-a nominalizat un evaluator GS i a dat un plic cu bani ….100.000 lei.. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, …valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin cocoş a cerut 10.000.000 Euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului…. Cocoş Dorin, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, a mai spus persoana audiată de anchetatori, citată în aceleaşi documente.

    În documentele anchetatorilor apare şi numele lui Alin Cocoş, fiul lui Dorin Cocoş, menţionat de un coleg al Alinei Bica din comisia ANRP care a aprobat despăgubirile cerute de Gheorghe Stelian.

    Respectivul membru al comisiei – care, ca şi Bica, este inculpat în dosar – le-a declarat anchetatorilor că l-a cunoscut pe Gheorghe Stelian, prin intermediul lui Alin Cocoş, după procedura privind despăgubirile: “Pe Gheorghe Stelian l-am cunoscut ulterior procedurii, prin intermediul lui Alin Cocoş, cu care eram în relaţii de prietenie. De asemenea, am aflat că Bica Alina făcea parte din cercul relaţional al familiei Cocoş”.

    În acest dosar, şefa DIICOT, Alina Bica, a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu 61 de milioane de euro. Şefa DIICOT era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, şi el membru al comisiei care a acordat despăgubirile, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

    De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 61 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul ce face obiectul dosarului a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţiu.

    Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a ANRP au făcut parte, în 2011, şi fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu, deputatul UDMR Marko Attila, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, precum şi Oana Vasilescu.

    Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

    Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei “au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

     

  • Şefa DIICOT, Alina Bica, a fost ARESTATĂ în dosarul despăgubirii de la ANRP

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă pentru celelalte trei persoane reţinute în acest dosar: Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu, toţi acuzaţi de abuz în serviciu.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    După aflarea deciziei instanţei, Bica a venit la arestul Poliţiei Capitalei, sâmbătă dimineaţă, cu un autoturism condus de soţul ei.

    Şefa DIICOT şi celelalte persoane pentru care s-a cerut arestarea preventivă au fost libere să plece după încheierea şedinţei de judecată, când instanţa a rămas în pronunţare, întrucât le expiraseră ordonanţele de reţinere. Judecarea propunerii de arestare a durat mai mult de zece ore.

    Secţia pentru procurori a CSM a încuviinţat, vineri, arestarea preventivă a Alinei Bica, după ce joi seară dăduse undă verde doar pentru reţinere şi arest la domiciliu în cazul şefei DIICOT.

    În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, şi el membru al comisiei care a acordat despăgubirile, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

    De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 61 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul ce face obiectul dosarului a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţiu.

    Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a ANRP au făcut parte, în 2011, şi fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu, deputatul UDMR Marko Attila, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, precum şi Oana Vasilescu.

    Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

    Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei “au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

     

  • Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi doi deputaţi, în comisia ANRP care l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian. Patru oameni de afaceri au împărţit prejudiciul

    Procurorii DNA i-au reţinut, joi noapte, pe şefa DIICOT Alina Bica, pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care cei trei au făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţu, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L.

    Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a fost compusă, în 2011, şi din fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, alături de Oana Vasilescu.

    Remus Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.

    Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei “au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

    Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, un apropiat al fostului soţ al Elenei Udrea.

    Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

    Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.

  • Alina Bica ar fi primit un teren în Snagov pe care l-a vândut, bani ajungând şi la Dorin Cocoş – surse

    Alina Bica a fost reţinută de DNA, joi noapte, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care actualul procuror-şef al DIICOT a făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica, în mod indirect şi voalat, ar fi sugerat celorlalţi membri ai comisiei să aprobe dosarul de despăgubire al omului de afaceri Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş. Concret, explică sursele citate, Alina Bica nu le-ar fi solicitat direct membrilor comisiei acest lucru, dar a lăsat de înţeles că documentaţia din dosar era corectă, astfel că puteau semna fără grijă.

    La un timp după aprobarea acestui dosar, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în comuna Snagov. Sursele citate arată că nu este clar dacă interpuşii sunt cunoştinţe sau rude ale omului de afaceri Gheorghe Stelian, dar menţionează că, imediat ce terenul a intrat în posesia Alinei Bica, aceasta l-a vândut, iar o parte din banii obţinuţi astfel ar fi ajuns la Dorin Cocoş.

    Secţia de procurori a CSM s-a reunit, joi seară, pentru a discuta solicitarea DNA de reţinere şi arestare a Alinei Bica şi au încuviinţat reţinerea şi arestarea la domiciliu. Bica va fi prezentată la instanţa supremă pentru luarea măsurii preventive.

    În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie au pus în mişcare acţiunea penală şi i-au reţinut pentru 24 de ore pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, care, alături de Bica, au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, din care făceau parte Alina Bica, Lăcărmioara Alexandru şi Dragoş Bogdan, a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

    Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

    Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

    Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.

  • Fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica, condamnat pentru corupţie, va fi eliberat condiţionat

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestianu, instanţa a judecat, miercuri, o contestaţie a procurorilor DNA la o decizie a Judecătoriei Gherla, care a dispus eliberarea condiţionată a lui Radu Bica.

    “Instanţa a respins contestaţia Parchetului şi a decis menţinerea sentinţei date de prima instanţă. Decizia este definitivă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Simona Trestianu.

    La rândul său, avocatul lui Radu Bica, Mihai Giurgea, a spus că eliberarea este una condiţionată, iar clientul său va fi eliberat din Penitenciarul Gherla în cursul zilei de miercuri.

    “Instanţa a decis să menţină decizia Judecătoriei Gherla, eliberarea este una condiţionată, nu au fost impuse reguli ieşite din comun, trebuie să se prezinte periodic sau ori de câte ori este chemat în faţa organelor judiciare”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mihai Giurgea.

    Fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica a cerut Judecătoriei Gherla, în 3 octombrie, eliberarea condiţionată, după ce a executat doi ani din pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie.

    Potrivit avocatului lui Radu Bica, în cererea de eliberare s-a arătat că acesta a avut un comportament bun în timpul detenţiei şi a prestat ore de muncă.

    În 25 noiembrie 2011, fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica şi femeia de afaceri Aspazia Droniuc au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupţie.

    Conform procurorilor DNA Cluj, Radu Bica a fost trimis în judecată pentru luare de mită, iar Aspazia Droniuc pentru dare de mită.

    Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica ar fi acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.

    În 8 martie 2012, Radu Bica a fost condamnat de Tribunalul Cluj la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, iar Aspazia Droniuc a primit un an şi zece luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.

    Sentinţa a fost atacată cu apel de Bica, care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Curtea a menţinut pedeapsa în cazul lui Bica, acesta făcând recurs la ICCJ.

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, în octombrie 2012, ca nefondat, recursul declarat de Radu Bica împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj.

    De asemenea, instanţa supremă a dispus ca din pedeapsa de cinci ani de închisoare lui Bica să îi fie scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 1 noiembrie 2011 până în 4 octombrie 2012.

    Decizia era definitivă, astfel că Radu Bica mai avea atunci de executat aproape patru ani de închisoare.

  • CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul fotografiilor cu Elena Udrea şi şefa DIICOT. Sesizarea priveşte atât Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, cât şi apărarea reputaţiei

    Conducerea CSM a transmis sesizarea vineri dimineaţă, urmând ca inspectorii judiciari să facă verificări şi să întocmească un raport cu concluziile cauzei, care va fi analizat într-o şedinţă a plenului Consiliului.

    CSM a precizat, într-un comunicat de presă, că Inspecţia Judiciară a fost sesizată în acest caz pentru a face verificări atât în cazul cererii procurorului şef Alina Bica de apărare a reputaţiei profesionale, cât şi raportat la o posibilă încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    “Astăzi, 31 octombrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării unor verificări, atât privind cererea de apărare a reputaţiei profesionale, formulată de doamna procuror Alina Mihaela Bica, cât şi prin raportare la Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a aspectelor mediatizate în legătură cu deplasarea la Paris, în luna februarie 2014, a doamnei Alina Mihaela Bica, procuror-şef al DIICOT”, se arată în comunicatul CSM.

    Posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare a fost luată în discuţie de CSM joi, după ce fotografii cu Elena Udrea, şefa DIICOT, Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii Anamaria Topoliceanu au fost difuzate pe un blog intitulat “Joscenzura2014”, aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat şi facturi din timpul şederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost şters.

    Şefa DIICOT, Alina Bica, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să facă, prin Inspecţia Judiciară, verificări privind imaginile apărute pe internet în care apare alături de Elena Udrea, precizând că nu comentează aspecte ce ţin de viaţa privată, din timpul unui concediu de odihnă.

    “Procurorul şef al DIICOT, Alina Mihaela Bica, înţelege să nu comenteze în spaţiul public aspecte care ţin de viaţa privată, desfăşurate în cadrul efectuării unui concediu de odihnă. De altfel, procurorul şef al DIICOT a solicitat astăzi (joi – n.r.) Consiliului Superior al Magistraturii să declanşeze, de îndată, – prin Inspecţia Judiciară a CSM – verificări privind imaginile difuzate de site-ul www.Joscenzura2014.wordpress.com, preluate de mai multe posturi de televiziune în data de 30.10.2014, precum şi comentariile efectuate în spaţiul public cu acest prilej, de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

    Elena Udrea a declarat, joi, după publicarea unor fotografii cu ea, cu Alina Bica şi cu Anamaria Topoliceanu, la cumpărături la Paris, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată.

    Udrea a spus că fotografiile apărute sunt făcute profesionist şi că este vorba despre o acţiune de filaj. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekend-ul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

    Ea a mai acuzat faptul că facturile referitoare la cazarea şi masa ei la Paris au fost furnizate pe 29 septembrie, după intrarea ei în cursa prezidenţială.