BusinessMagazin

Tag: BICA

  • Decizie definitivă: Alina Bica, eliberată din penitenciar şi plasată în arest la domiciliu

    Ca urmare a deciziei de luni a instanţei, va fi eliberat şi Şerban Pop, arestat în acelaşi dosar tot pe 2 septembrie.

    Instanţa supremă a dispus, pe 22 octombrie, înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pentru fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop, în dosarul în care sunt judecaţi pentru fapte de corupţie legate de soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu.

    Procurorii DNA au constastat decizia, însă luni instanţa supremă le-a respins contestaţia, astfel că Bica şi Pop vor fi judecaţi în arest la domiciliu.

    Totodată, ICCJ a respins şi cererea Alinei Bica de înlocuire a măsurii arestării preventive cu controlul judiciar.

    Astfel, Alina Bica şi Şerban Pop sunt obligaţi ca, în perioada arestului la domiciliu, să nu părăsească imobilul în care locuiesc, fără încuviinţarea instanţei, să se prezinte în faţa anchetatorilor şi judecătorilor ori de câte ori sunt chemaţi şi să nu comunice, direct sau indirect, între ei, cu inculpatul Horia Simu şi cu martorii din dosar.

    În 25 septembrie, procurorii DNA i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi pe fostul şef al ANAF Şerban Pop, pentru luare de mită şi, respectiv, complicitate la dare de mită pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, acesta fiind şi el acuzat în cauză, pentru dare de mită.

    Potrivit rechizitoriului, în 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

    “La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Alina Bica a înlocuit procurorul care instrumenta dosarul lui Horia Simu şi a făcut presiuni asupra magistratului care a preluat cauza pentru a da o soluţie de clasare în dosarul în care era urmărit penal Horia Simu. În final, în dosarul omului de afaceri, procurorul de caz a dispus o soluţie de clasare, DNA arătând că, potrivit probelor administrate în cauză, magistratul a acţionat fără vinovăţie.

    Procurorii anticorupţie au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale lui Şerban Pop şi ale Alinei Bica şi le-au pus poprire pe conturi.

    Fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost arestaţi în acest caz, pe 2 septembrie, de instanţa supremă. La începutul lunii octombrie, Alina Bica a fost transferată din Arestul Poliţiei Capitalei în Penitenciarul de Femei Târgşor, din judeţul Prahova.

    Alina Bica a fost arestată preventiv şi în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

    Bica este judecată în prezent în alte două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima. În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie. Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

    În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

    Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

  • Alin Cocoş şi-a recunoscut faptele în dosarul “Bica 1”. Elena Udrea, chemată ca martor

    Alin Cocoş a fost audiat vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în dosarul în care este judecat alături de tatăl său Dorin Cocoş, de fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi de foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP), pentru fapte de corupţie în legătură cu soluţionarea unor cereri de desăgubire ale omului de afaceri Gheorghe Stelian.

    Acesta a arătat, în faţa instanţei, că recunoaşte acuzaţiile care i se aduc de către anchetatori şi doreşte să fie judecat prin procedura simplificată, la fel cum au cerut, anterior, Dorin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Cererea celor trei a fost însă amânată de magistraţi, până după ce vor fi audiaţi toţi inculpaţii şi martorii şi vor fi administrate probele.

    Alin Cocoş le-a spus magistraţilor cum l-a cunoscut pe Ionuţ Mihăilescu şi cum a ajuns să vândă terenul de la Snagov, din care o parte ar fi fost primită de Alina Bica. El a precizat că Ionuţ Mihăilescu s-a arătat interesat să cumpere proprietatea, împreună cu mai mulţi prieteni, printre cumpărători aflându-se şi fosta şefă a DIICOT.

    În declaraţia sa, Alin Cocoş a mai arătat că, iniţial, a dorit să vândă terenul de la Snagov cu 200.000 de euro, dar tatăl său i-a spus să îl vândă cu 100.000 de euro mai puţin.

    “La una dintre întâlniri a participat şi tatăl meu. Ionuţ Mihăilescu mi-a spus că nu are decât 100.000 de euro, dar a menţionat că printre cumpărători era şi Alina Bica. Tatal meu a acceptat preţul. Ulterior, l-am întrebat pe tatăl meu de ce face acest gest. El mi- a spus textual că are o obligaţie faţă de Alina Bica, de când ea era la ANRP. Ulterior, mi-a spus că obligaţia era legată de o despăgubire primită de Gheorghe Stelian. Am acceptat preţul pentru că tot ce am datorez tatălui meu. Dacă îmi spunea să vând cu 20.000 de euro, aşa făceam”, a declarat Alin Cocoş, în faţa magistraţilor instanţei supreme.

    Dorin Cocoş a confirmat şi el, în faţa judecătorilor, că i-a spus fiului său că are o obligaţie faţă de Alina Bica şi, dacă este cazul, să-l lase pe Mihăilescu să plătească terenul în rate.

    Totodată, la termenul de vineri, avocaţii Alinei Bica au solicitat judecătorilor să dispună audierea Elenei Udrea în calitate de martor, pentru a arăta dacă SRI a pus presiune pe fosta şefă a DIICOT.

    Instanţa supremă a stabilit un nou termen al procesului pentru 23 octombrie.

    În dosarul “Bica 1” sunt judecaţi, pentru abuz în serviciu, opt foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în calitate de fost reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu şi Dragoş George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Cei opt foşti membri ai Comisiei din ANRP sunt acuzaţi că i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai este judecată, în acelaşi dosar, şi pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fapte de care a fost acuzată iniţial în dosarul “Bica 2”. În urma unei decizii a instanţei supreme, dosarul “Bica 1” include toate acuzaţiile aduse Alinei Bica pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit ca membru în comisia ANRP, precum şi acuzaţiile faţă de Dorin şi Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită. Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

    Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

  • DNA: Simu i-ar fi dat 230.000 euro lui Pop pentru soluţionarea dosarului, Bica a primit 17.500 euro

    DNA anunţă, marţi, într-un comunicat de presă, că a dispus începerea acţiunii penale şi reţinerea, pentru 24 de ore, a Alinei Bica, pentru luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu, şi a lui Şerban Pop, acuzat de complicitate la dare de mită.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA desfăşoară acte de urmărire penală şi în cazul lui Horia Simu, acuzat de dare de mită.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, în cursul anului 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistenţă juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă şi suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ca să soluţioneaze, într-o manieră favorabilă lui Simu, un dosar în care omul de afaceri era urmărit penal.

    ”Simu Horia i-ar fi dat lui Pop banii în tranşe, pe parcursul a opt luni, pentru ca acesta să folosească suma în scopul menţionat mai sus”, precizează procurorii DNA.

    Pop i-ar fi dat 20.000 de euro consilierului Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, denunţător în cauză, din care şefa DIICOT ar fi primit 17.500 de euro.

    DNA arată că, la data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a primit, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop.

    În schimbul banilor primiţi, Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz şi a făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în cauza în care se desfăşurau acte de urmărire penală faţă de Horia Simu, lucru care s-a şi întâmplat ulterior, mai arată DNA.

    Pop şi Bica vor fi duşi, miercuri, la instanţa supremă cu propunere de arestare preventivă pentru 30 zile.

    Horia Simu a fost audiat în acest dosar zilele trecute, au precizat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Alina Bica a ajuns marţi, în jurul orei 11.00, la DNA, fiind citată ca suspectă într-un nou dosar, iar după aproximativ o oră a fost scoasă din sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută. Ea le-a spus jurnaliştilor că a cerut să fie scoasă prin faţa sediului DNA pentru că este “om de onoare”.

    Întrebată dacă a primit bani de la fostul şef al ANAF Şerban Pop, Bica a răspuns că nu.

    Şerban Pop a fost reţinut de procurori după ce a petrecut o jumătate de oră în sediul DNA.

    Avocata Alinei Bica, Laura Voicu, a declarat, la ieşirea din sediul DNA, după ce clienta sa a fost reţinută, că noul dosar a fost întocmit în urma denunţului formulat de Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica şi inculpat în dosarul ANRP al acesteia, care “şi-a amintit peste noapte” diverse aspecte din colaborarea sa cu fosta şefă a DIICOT.

    Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii DNA în dosarul ANRP.

    Voicu a precizat totodată că Alina Bica nu a dat nicio declaraţie în faţa anchetatorilor şi că nu va mai face nicio declaraţie în faţa unui organ de anchetă, ci doar în faţa judecătorilor, pentru că, în opinia sa, modul în care este cercetată este abuziv.

    Alina Bica este judecată în prezent în două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.

    În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.

    Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

    În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

    Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

    Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

    Şerban Pop este judecat în dosarul de şantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.

    În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru şantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracţiune, iar Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Horia Simu este cercetat în arest preventiv într-un dosar în care este acuzat de obţinerea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 55 milioane de euro.

    Simu este suspectat că, în perioada 2006 – 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, potrivit procurorilor.

    Astfel, cu acceptul dat supraevaluării făcute de evaluatorul Alexandru Florin Hanu şi cu aprobarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, s-ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 de euro, respectiv peste 200.600.000 de lei, sumă primită de Horia Simu în mod necuvenit.

    Horia Simu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului de la Mihaela Cojocaru, domiciliată în SUA.

  • Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop, REŢINUŢI de DNA într-un dosar de dare şi luare de mită. Noul dosar al Alinei Bica, în urma denunţului unui fost consilier

    UPDATE – Noul dosar al Alinei Bica, în urma denunţului fostului ei consilier Ionuţ Mihăilescu

    Noul dosar al Alinei Bica a fost întocmit în urma unui denunţ formulat de fostul consilier al acesteia, Ionuţ Mihăilescu, inculpat în dosarul fostei şefe DIICOT privind acordarea unei despăgubiri ilegale ca membră în comisia ANRP, a spus avocata fostului magistrat, Laura Voicu.

    Avocata Alinei Bica, Laura Voicu, a declarat, la ieşirea din sediul DNA, după ce clienta sa a fost reţinută, că noul dosar a fost întocmit în urma denunţului formulat de Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica şi inculpat în dosarul ANRP al acesteia, care “şi-a amintit peste noapte” diverse aspecte din colaborarea sa cu fosta şefă a DIICOT.

    Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii DNA în dosarul ANRP.

    Voicu a mai spus că Bica este acuzată în acest nou dosar de luare de mită şi că nu deţine alte informaţii despre caz.

    Avocata a precizat totodată că Alina Bica nu a dat nicio declaraţie în faţa anchetatorilor şi că nu va mai face nicio declaraţie în faţa unui organ de anchetă, ci doar în faţa judecătorilor, pentru că, în opinia sa, modul în care este cercetată este abuziv.

    Alina Bica a ajuns marţi, în jurul orei 11.00, la sediul DNA, fiind citată ca suspectă într-un nou dosar. Potrivit unor surse judiciare, ar fi vorba de un dosar de luare de mită pentru favorizarea omului de afaceri Horia Simu, cercetat într-un dosar al DIICOT.

    După aproximativ o oră, Bica a fost scoasă din sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută. Ea le-a spus jurnaliştilor că a cerut să fie scoasă prin faţa sediului DNA pentru că este “om de onoare”.

    Întrebată dacă a primit bani de la fostul şef al ANAF Şerban Pop, reţinut marţi dimineaţă în acest dosar, Bica a răspuns că nu.

    Şerban Pop s-a prezentat, marţi dimineaţă la sediul DNA. Ulterior, la sediul direcţiei a venit şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica.

    Şerban Pop a fost scos din sediul DNA cu cătuşe la mâini, după aproximativ o jumătate de oră de audieri. El nu a făcut declaraţii jurnaliştilor.

    Pop urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Pop şi Bica au fost citaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu. Mita dată în acest caz ar fi fost de aproximativ 230.000 de euro, potrivit surselor citate.

    “Suma de 230.000 de euro a fost luată de Pop de la Horia Simu, iar la Bica au ajuns 17.500 de euro, pentru clasarea dosarului lui Simu”, au precizat sursele citate.

    La intrarea la DNA, Bica a precizat că a fost citată în calitate de suspect şi că se aşteaptă la orice “de la aceşti domni”. Ea a venit însoţită de avocata ei, Laura Voicu.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.

    În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.

    Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

    În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

    Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

    Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

    Şerban Pop este judecat în dosarul de şantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.

    În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru şantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracţiune, iar Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Horia Simu este cercetat în arest preventiv într-un dosar în care este acuzat de obţinerea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 55 milioane de euro.

    Simu este suspectat că, în perioada 2006 – 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, potrivit procurorilor.

    Astfel, cu acceptul dat supraevaluării făcute de evaluatorul Alexandru Florin Hanu şi cu aprobarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, s-ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 de euro, respectiv peste 200.600.000 de lei, sumă primită de Horia Simu în mod necuvenit.

    Horia Simu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului de la Mihaela Cojocaru, domiciliată în SUA.

  • Cererea Alinei Bica privind deschiderea unui cabinet de avocatură în Dolj, amânată pentru septembrie

    Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), trebuie să depună la Baroul Dolj, până în septembrie, acte legate de dosarul profesional.

    “Consiliul Baroului Dolj, întrunit în şedinţa din data de 20 august 2015, a hotărât amânarea soluţionării cererii formulate de doamna Bica Alina-Mihaela, prin care solicită înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi cu drept de exercitare a profesiei, pentru şedinţa din data de 24 septembrie 2015, în vederea completării dosarului cu actele necesare“, se arată într-un comunicat al Baroului Dolj.

    Alina Bica a spus , joi, la ieşirea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că aşteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.

    “Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinţilor. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus şi s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătraţi, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac şi nu am … Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală şi intenţionez să mi-o descurc“, a declarat Bica.

    Fosta şefă DIICOT a fost primită în Baroul Dolj prin decizia 137 din 10 februarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj, având calitatea de avocat, dar fără a exercita profesia de avocat.

    Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie. Ea a fost magistrat din 1996, fiind suspendată, în 16 decembrie 2014, din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, măsura fiind luată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”, în care a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

    Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro. Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

    Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

  • Faptele Alinei Bica privind despăgubirile ilegale din al doilea dosar, judecate în “Bica 1”

    Decizia a fost luată vineri de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), instanţa care judecă cele două dosare ale Alinei Bica.

    Magistraţii au mai stabilit ca judecata în dosarul “Bica 1” să se reia în 15 septembrie, dată până la care cei judecaţi în dosar trebuie să hotărască dacă recunosc integral faptele imputate de către anchetatori, caz în care vor fi judecaţi în procedură simplificată.

    Tot în 15 septembrie trei dintre inculpaţi, care şi-au recunoscut deja vinovăţia, vor fi audiaţi.

    La ieşirea din sala de judecată Alina Bica a declarat că decizia de vineri a instanţei este una corectă şi că nu i se pare normal ca anchetatorii să întocmească două dosare pentru aceeaşi faptă.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.

    În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.

    Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

    Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu şi în cote parţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi din Snagov.

    “Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi care a corespuns interesului inculpaţilor Cocoş Dorin şi Cocoş Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, Ionuţ Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoş, ar fi generat şi intermediat “tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membrii de familie”.

    Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

    Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

    Ovidiu Tender a făcut, în 28 ianuarie, un denunţ împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei şefe a DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar. Tender a arătat că, la cererea soţului şi a consilierului acesteia, a înstrăinat acţiunile UPRUC CTR SA Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

    Omul de afaceri a menţionat în denunţ că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

    În urma deciziei de vineri a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

    Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

  • CSM: Alina Bica a încălcat Codul deontologic al magistraţilor prin apariţia alături de Udrea la Paris

    Potrivit reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în şedinţa de miercuri Secţia pentru procurori a CSM a constatat că fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele de conduită reglementate de articolul 9 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, conform cărora ”judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitate lor”.

    Secţia pentru procurori a CSM a apreciat că, în principiu, relaţia de rudenie, căsătorie, afinitate şi prietenie dintre un magistrat şi orice altă persoană, inclusiv oameni politici, nu constituie o încălcare a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    ”În cazul de faţă însă, din probatoriul administrat, au rezultat elemente care o puteau determina pe doamna Alina Mihaela Bica să aibă reprezentarea faptului că afişarea publică a relaţiei de prietenie cu omul politic Elena Gabriela Udrea este de natură să afecteze aparenţa de imparţialitate în soluţionarea unor dosare aflate în instrumentarea DIICOT, dosare vizând persoane din anturajul doamnei Elena Gabriela Udrea şi cunoscute de către magistratul în cauză”, arată CSM

    Decizia de miercuri a Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi contestată la Plenul Consiliului în termen de cinci zile de la comunicare, iar hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile.

    Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea Secţiei pentru procurori prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic, rămasă irevocabilă, se depune la dosarul profesional al Alinei Bica.

    Conducerea CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în 31 octombrie 2014, pentru a face verificări atât în cazul cererii Alinei Bica, pe atunci procuror-şef al DIICOT, de apărare a reputaţiei profesionale, cât şi raportat la o posibilă încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    Sesizarea a fost făcută după ce fotografii cu Elena Udrea, Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii Anamaria Topoliceanu au fost difuzate pe un blog intitulat “Joscenzura2014”, aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat şi facturi din timpul şederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost şters.

    Bica a cerut CSM să facă, prin Inspecţia Judiciară, verificări privind aceste imagini, precizând că nu comentează aspecte ce ţin de viaţa privată, din timpul unui concediu de odihnă. Ulterior, Bica şi-a retras cererea.

    Elena Udrea declara, după publicarea acestor fotografii, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekend-ul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

    În luna ianuarie, Inspecţia Judiciară a stabilit că fostul şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele Codului deontologic al magistraţilor, în urma analizării fotografiilor în care Bica apare alături de Elena Udrea, în vacanţă la Paris, raportul IJ ajungând la Secţia de procurori a CSM.

    Faptul că Alina Bica a încălcat Codul deontologic nu o afectează decât în măsura în care, dacă ar fi achitată în mod definitiv de instanţa de judecată, ar trebui să fie evaluată de CSM, ca orice magistrat. În prezent, Bica este suspendată din magistratură, aflându-se în arest din 22 noiembrie 2014.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. În acest dosar, instanţa supremă a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu în cazul Alinei Bica, soluţia nefiind definitivă.

    Chiar dacă măsură ar rămâne definitivă, Alina Bica nu va putea fi eliberate din închisoare întrucât pe numele ei este emis un alt mandat de arestare, în dosarul în care este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu. În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

  • Fostul şef al DIICOT, Alina Bica, plasată în arest la domiciliu. Decizia poate fi contestată

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE-

  • Fostul ministru Adriean Videanu a fost eliberat şi este cercetat sub control judiciar

    Decizia a fost luată în cursul nopţii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la contestaţiile inculpaţilor privind măsura arestării preventive dispusă pe 31 ianuarie în acest dosar.

    Astfel, instanţa a decis ca Videanu să fie cercetat sub control judiciar cu interdicţia de a părăsi ţara, în timp ce Alinei Bica, consilierul acesteia Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş vor rămâne în arest, a precizat avocatul lui Videanu.

    Hotărârea este definitivă.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta dosarul Romgaz -Interagro în care era cercetat Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit la comisia din ANRP din care făcea parte şi Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian să primească, în 2011, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Bica l-a acuzat pe Coldea. Un co-inculpat a spus că a fost ameninţată cu moartea de doi deputaţi PSD

    Bica a formulat acuzaţiile în cadrul şedinţei cu uşile închise în care s-a judecat cererea de arestare preventivă a sa alături de Adriean Videanu, Dorin Cocoş, Alin Cocoş şi de fostul ei consilier Florentin Mihăilescu.

    Întrebată în legătură cu faptul că Bica ar fi făcut declaraţii “cutremurătoare” în sală şi că a adus acuze adjunctului de la SRI, avocata acesteia, Laura Voicu a răspuns: “Dacă adevărul poate fi considerat cutremurător, atunci da, a fost o declaraţie cutremurătoare”.

    De asemenea, întrebată dacă Alina Bica ar fi fost ameninţată cu moartea într-un hotel de la malul mării de doi deputaţi PSD, Laura Voicu a spus că această declaraţie a fost făcută de un alt co-inculpat şi a precizat că nu poate da detalii, întrucât se află în faza de urmărire penală.

    “Dar există foarte multe ameninţări la adresa doamnei procuror Bica”, a spus Voicu. adăugând că Alina Bica se teme pentru propria viaţă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în instanţă s-a afirmat că Alina Bica a fost ameninţată cu moartea într-un hotel din Constanţa de doi deputaţi PSD în legătură cu ancheta pe care o făcea în dosarul RAFO-Carom al omului de afaceri Ovidiu Tender şi că patronul hotelului respectiv ar fi fost de faţă.

    Procurorii DNA arată, în referatul cu propunerea de arestare a fostei şefe a DIICOT obţinut de MEDIAFAX că Alina Bica a subordonat DIICOT intereselor lui Ovidiu Tender, a pus procurorii de şedinţă să depună concluzii favorabile în procesul acestuia şi chiar să semneze un proces verbal că vor proceda aşa.

    “Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul şef DIICOT, Bica Alina Mihaela, după preluarea funcţiei, în anul 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender Ovidiu, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie”, se arată în referatul obţinut de MEDIAFAX.

    Practic, notează anchetatorii DNA în continuare, odată ce a ajuns la conducerea DIICOT, Bica “a înţeles să subordoneze instituţia pe care o conduce interesului inculpatului Tender Ovidiu”, în dosarul RAFO-Carom.

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o fostului procuror-şef al DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-a adresat iniţial soţului Alinei Bica, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Denunţul a fost înaintat de Tender procurorilor DNA, vineri, prin avocatul său, potrivit surselor citate, care nu au făcut alte precizări.