BusinessMagazin

Tag: beton

  • Năstase: Proiectul Autostrăzii Transilvania, sabotat politic. Băsescu a întrerupt lucrările pentru doi ani

     Întrebat dacă se putea găsi o altă soluţie în privinţa contractului cu Bechtel decât cea în care statul român să plătească despăgubiri de 37 de milioane de Euro, Năstase a răspuns: “Da. În 2005. În 2005, vă aduc aminte, Traian Băsescu a vrut să vadă dacă nu cumva compania Bechtel a dat comisioane Guvernului pe care l-am condus şi a întrerupt timp de aprope doi ani, un an şi jumătate – ministrul Dobre (Gheorghe Dobre – n.r.) de atunci este responsabil pentru această decizie – lucrările la autostradă”.

    Năstase a spus că în acest timp în care lucrările au fost întrerupte contractul cu Bechtel s-a triplat din cauza faptului că echipamentele fuseseră deja aduse în ţară iar preţurile la ciment, beton, fier beton şi exproprieri au crescut.

    “În felul acesta, contractul s-a triplat. Au fost nişte încercări de modificare a contractelor, unele extrem de nefericite”, a spus Năstase, el arătând că preşedintele Traian Băsescu şi Guvernul de atunci au manifestat “ură” împotriva contractului cu Bechtel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSARUL BECHTEL surprins într-o imagine: Unde se termină viaductul de la Suplacu de Barcău, care ar fi trebuit să fie vedeta construcţiilor din Europa

     Viaductul traversează lacul de acumulare Suplacu, pe o distanţă de 1,8 km, sprijinit, tradiţional, pe piloţi din beton; 45 de deschideri a câte 40 de metri fiecare, 46 de rânduri a câte 4 piloţi – o pereche pe sens -, în total 184. Deasupra lor 360 de grinzi preturnate, tip U – premiera în domeniu, adusă de americani, după cum susţine constructorul – de 160 tone fiecare. S-au mai folosit 88.000 mc beton, 6,5 tone armatură, 1,3 tone cablu tensionat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Iaurt, frate!

    Andrei Molodkin este un tânăr artist rus, tuns punk şi cu figura caracteristică a unui slav. Este un constructivist care a intuit cât se poate de bine esenţa Rusiei moderne, ba chiar a lumii moderne. Molodkin creează fantastice plăsmuiri din plexiglas, sticlă, conducte şi maşinării, pe care le umple cu petrol. Câteva dintre rezultatele muncii sale le puteţi vedea în fotografiile alăturate; ce metaforă mai bună decât un G8, un 9/11, o democraţie sau un Capital al lui Marx, pline cu lichidul puturos pe care s-a edificat societatea modernă. Petrolul, lichid organic în care s-au scurs şi se scurg fiinţe vii sau care au fost vii odată, dar şi oameni, idei, sentimente, toate distilate şi arse în crematoriile motoarelor.

    N-am vrut să vi-l vând pe Molodkin în acest text, pentru că iniţial am avut o altă fotografie şi o altă idee. Dar era o fotografie destul de slabă şi nici chiar măreţul Google nu mi-a putut oferi o alternativă. Aşa că am renunţat şi o să povestesc fotografia, în care apare un ins între două vârste, cu o figură liniştit-dură, alături de o statuie metalică, un fel de bust explodat. Este ministrul bulgar al agriculturii Miroslav Naidenov care prezenta monumentul dedicat iaurtului bulgăresc. Veţi gândi că e genul acela de ştire comic-tabloidă numai bună de “like” şi o hăhăială scurtă, dar nu este aşa.

    Monumentul acela, care îl omagiază pe un savant local care a descoperit “bacillus bulgaricus”, capătă o cu totul altă semnificaţie dacă vă voi spune că prietenii şi vecinii noştri deţin 60% din piaţa japoneză de iaurt, o piaţă unde 40 de milioane de oameni sunt consumatori constanţi. Nu castraveciori, nu cefe groase sau altele din stupidităţile repetate pavlovian de idioţii emfatici din România, ci iaurt. Iaurt urmat de feta şi de caşcaval şi de carne de pui, toate bulgăreşti şi toate trimise în Japonia.

    Mai mult, la sfârşitul lunii ianuarie agenţia Xinhua anunţa că 870 de magazine cu iaurt bulgăresc vor fi deschise în China, în parteneriat cu o companie locală şi cu atotputernicul Wal-Mart. Este iniţiativa unei companii bulgăreşti prezente în 85 de ţări de pe cinci continente – numele nici nu mai sunt importante.
    Cu banii UE bulgarii îşi promovează iaurtul în Rusia şi Brazilia.

    Si nu, banalul şi umilul iaurt nu este numai apanajul bulgarilor; industria iaurtului făcea parte la un moment dat – şi nu cred că a ieşit – din cele 11 sectoare socotite strategice de către Paris şi unde orice preluare este vizată direct de experţii guvernului. Opţiunea pune serioase piedici celor de la Pepsi care râvnesc de mult timp la Danone.

    Nu o să mai întreb, ipocrit, dacă ştiţi vreun produs românesc care să fie în stare să susţină 870 de magazine în China, să ocupe 60% din piaţa japoneză şi care să fie prezent în 85 de ţări. Sau dacă ministrul nostru al agriculturii are iniţiative de promovare şi susţinere a vreunui produs în acelaşi fel cum o fac bulgarii.

    Dar trebuie să fim conştienţi că adevărata campanie cu care ar trebui să răspundem la idioţenii de genul “nu veniţi în Anglia” este una pentru iaurt sau pentru echivalentul românesc al iaurtului. Pentru că iaurtul, trandafirii, vinul, suma impresiilor a 40 de milioane de oameni despre calitate şi gust, ambiţia de a intra pe o piaţă aflată la capătul lumii înseamnă bani şi influenţă. {i ţine oamenii pe loc, să muncească aici şi nu-i risipeşte în toată Europa în căutarea unui trai mai bun.

    Este adevărat că bulgarii nu o duc deloc strălucit, au probleme economice, politice, cu corupţia sau criminalitatea. Dar iaurtul nu ştie macroeconomie; el poate umple, în schimb, o instalaţie de-a junelui Molodkin, ca o imagine a sufletului bulgar, şi poate eroda chiar tăria betonului.
    Iaurt, frate!

  • Crash test la viteză record. Ce s-ar întâmpla dacă în maşină ar fi oameni?

    Experţii de la EuroNCAP testează vehiculele la accidente care se petrec la viteze de aproximativ 64 de kilometri pe oră, dând acestora o notă a siguranţei pe care o oferă. Însă realizatorii emisiunii auto Fifth Gear au testat rezistenţa unei maşini la impactul cu un zid de beton la o viteză de trei ori mai mare, scrie dailymail.co.uk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai neobisnuite case din lume (GALERIE FOTO)

    GALERIE FOTO – Cum arata cele mai neobisnuite
    case din lume

    Fiecare dintre cele zece imobile de mai sus are cate o poveste
    de spus – doua au fost construite in amintirea unor persoane dragi
    proprietarilor, unele sunt deschise publicului si pot fi vizitate,
    altele sunt pur si simplu locuinte private. Indiferent de aspectul
    neobisnuit, au fost ridicate dupa standarde sanatoase, fiind
    ecologice si eficiente energetic, ceea ce cu siguranta mai adauga
    ceva la pretul de vanzare.

    Sursa foto: CNBC.com

  • Investitii imobiliare de 1 mld. euro, abandonate in Bucuresti. Partea buna: mai mult spatiu verde

    Aproape in fiecare parc al Capitalei, investitorii anuntasera
    cate un proiect imobiliar. In Parcul Operei, deocamdata criza
    economica i-a oprit pe investitori sa construiasca pe 1,5 hectare
    un hotel cu trei etaje, o sala de sport si terenuri de tenis. In
    Parcul IOR, investitorii ar fi trebuit sa betoneze suprafata
    retrocedata cu mai multe blocuri de locuinte si un mall. Un cartier
    de blocuri ar fi trebuit sa se ridice si in Parcul Tei-Toboc, unde
    intreaga suprafata a fost retrocedata fostilor proprietari.

    Proiecte imobiliare au fost anuntate si pentru
    Parcul Circului. Aici, investitorii vor sa ridice un turn de 19
    etaje, cu destinatia de birouri. Din Parcul Tineretului a fost
    retrocedata o suprafata de 6,8 hectare, intentia investitorilor
    fiind de a construi un cartier rezidential.

    Mai mult pe
    www.gandul.info    .

  • Afacerile Carpatcement au crescut cu 31%

    Pentru 2007, Carpatcement estima o crestere de 15-20%, fata de cele 278 de milioane de euro inregistrate in 2006 de cele trei companii ale grupului – Carpatcement, Carpat Beton si Carpat Agregate. Insa evolutia foarte buna a sectorului de constructii din Romania a determinat depasirea acestor estimari. Numai divizia de ciment a inregistrat o cifra de afaceri de 288 milioane de euro, cu 30% mai mare decat in 2006.

    "Asa cum rezultatele noastre financiare o arata, piata creste extrem de rapid, iar nevoia din ce in ce mai mare de ciment poate fi observata an dupa an. Inca de la finalul lui 2006 si pe parcursul intregului an 2007, am facut eforturi uriase pentru a putea sa acoperim intreaga cerere de ciment", a declarat Mihai Rohan, director general al Carpatcement Holding.

    Oficialul grupului a precizat ca, datorita conditiilor meteo favorabile de la inceputul anului 2007 si a exploziei de proiecte rezidentiale, cat si a proiectelor mari de birouri si de infrastructura de pe piata, "am lucrat la capacitate maxima in fiecare fabrica".

    Piata autohtona de ciment se imparte intre trei mari producatori internationali, pe langa Carpatcement in Romania avand fabrici grupul francez Lafarge si elvetienii de la Holcim.

    Si concurentii Carpatcement au avut rezultate foarte bune anul trecut. Lafarge a inregistrat in 2007 o crestere a vanzarilor de ciment cu 47,4% fata de anul precedent, pana la circa 335 milioane de euro. Cresterea s-a datorat atat majorarii volumelor comercializate, respectiv 33,1%, cat si cresterii preturilor cu 14,3%. Ca si in cazul Carpatcement, avansul raportat de companie a fost dublu fata de estimarile initiale.

    Holcim Romania a realizat anul trecut afaceri de 290 milioane de euro, in crestere cu 28% fata de anul 2006.

    Toti trei producatorii anticipeaza cresteri semnificative si in acest an. In conditiile in care piata imobiliara continua sa creasca si se intensifica investitiile in infrastructura, piata cimentului va depasi anul acesta un miliard de euro, in crestere cu 20-25% fata de anul trecut.

    De altfel, Carpatcement si-a bugetat mai multe investitii pentru a creste capacitatea de productie. "In 2008, ne-am decis sa demaram proiectele de investitii, avand in plan dublarea capacitatilor de productie pana la sfarsitul anului 2011. Estimam investitiile necesare pentru acest proiect la aproximativ 150 milioane de euro", a mai precizat Mihai Rohan.

    Prima faza consta in modernizarea si pornirea celei de-a doua linii de productie a fabricii de la Bicaz, aflata acum in conservare. Proiectul a fost deja aprobat, investitia fiind estimata la aproximativ 55-60 milioane de euro si va fi finalizata la mijlocul anului 2009. Ca o consecinta a acestei investitii, capacitatea de productie va creste cu aproximativ un milion de tone de ciment/an.

    Pentru 2008, grupul intentioneaza sa investeasca in Romania un buget total de peste 60 milioane de euro. In afara de repunerea in functiune a celei de-a doua linii de productie de la Bicaz, Carpatcement va investi de asemenea si in dezvoltarea unui siloz de clincher cu o capacitate de 90.000 tone, construirea unei mori de ciment la Fieni si modernizarea unei mori de ciment la Deva. Carpat Beton si-a propus construirea a trei noi statii de betoane, iar Carpat Agregate va continua programul de modernizare a carierelor si balastierelor in vederea cresterii capacitatilor de productie.

    In 2007, investitiile totale pentru cele trei divizii (ciment, betoane si agregate) au fost de aproximativ 40 milioane de euro.

    HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari producatori mondiali de pe piata de agregate si un important jucator in domeniul cimentului, betonului si altor activitati conexe. Compania are peste 70.000 de angajati in 2.800 de locatii pe patru continente. Pentru 2007, cifra de afaceri a grupului este estimata la aproximativ 10,7 miliarde de euro, iar vanzarile de ciment si clincher se ridica la aproximativ 88 milioane de tone.