BusinessMagazin

Tag: bere

  • (P) La Cluj-Napoca s-a deschis Hotelul Platinia – cel mai nou hotel de 5 stele din Transilvania

     Hotelul Platinia***** este parte a primului proiect imobiliar cu funcţiuni mixte din Cluj-Napoca: Platinia Shopping Center & Hotel. Acest proiect este unul inovativ prin îmbinarea perfectă între 3 tipuri de funcţiuni pe care le reuneşte: rezidenţial, comercial şi hotelier. Proiectul este amplasat pe o locaţie plină de tradiţie pentru clujeni: fosta Fabrică de Bere Ursus de pe Calea Mănăştur 2-6.

    Hotelul Platinia este un hotel full service, având un total de 121 de apartamente. Oaspeţii hotelului pot opta între 5 tipuri de apartamente, realizate după un design contemporan, cu discrete note industriale, care combină într-o manieră aparte materialele de calitate şi finisajele preţioase cu frumuseţea brută a betonului aparent. Suprafeţele de cazare sunt extrem de generoase, pornind de la 55 mp şi ajungând până la 320 mp pentru Penthouse-ul de la ultimul nivel.

    Fiecare tip de apartament beneficiază de dotări şi facilităţi luxury, cu accent pe confortul dedicat zonei de dormit, precum şi un birou de lucru accesorizat complet, amplasat în zona de  living. Totodată, spaţiile de cazare dispun de balcon sau terasă proprie, foarte apreciate de oaspeţii fumători, dar şi de cei nefumători. Aşadar, toate apartamentele asigură un confort deosebit în utilizarea acestora pentru funcţiuni de hotel, dar în acelaşi timp sunt adaptate funcţiunii de birou, având complet separată zona de dormit de zona de lucru.

     Penthouse-ul de la etajul 11 al Hotelului Platinia***** este astfel conceput încât să ofere o experienţă autentică a luxului. Dotat cu terasă panoramică, 2 dormitoare spaţioase, 3 băi cu steam shower, jacuzzi, cadă, duş, zonă de birou, living spaţios şi având o înălţime a plafonului de 3,7 m, penthouse-ul este unic în Transilvania.

    Toţi oaspeţii cazaţi beneficiază de: welcome corner cu cafea şi răcoritoare în lobby, complimentary package în apartament (apă, ceai, cafea), serviciu concierge, mic dejun, room service, acces la sala de fitness şi saună, internet wireless gratuit, servicii de spălătorie şi curăţătorie.

    De asemenea, Hotelul Platinia dispune de un centru de conferinţe modern cu 3 săli multifuncţionale şi 2 restaurante a la Carte: restaurantul AMAGUSTO, cu specific italian şi restaurantul SAKURA, cu specific asiatic. În plus, oaspeţii cu autoturisme au acces în parcarea subterană, securizată cu control acces şi supravegheată video.

    ”Hotelul Platinia introduce elemente unice pe piaţa hotelieră din Transilvania, deosebindu-se de alte hoteluri prin suprafaţa generoasă a spaţiilor de cazare, facilităţile şi dotările din categoria luxury respectiv serviciile personalizate, menite să stabilească un nou standard în ospitalitate, atât pentru clienţii de business, precum şi pentru cei de leisure sau tranzit. Mai mult, prin conectarea directă la Platinia Shopping Center, oaspeţii hotelului beneficiază de o experienţă hotelieră memorabilă, având acces la o gamă diversificată de servicii şi produse (fashion, beauty,  book store, ATM, servicii bancare, farmacie, supermarket, telefonie, agenţie de turism, flower shop), restaurante a la Carte, cafenele şi casino.”, precizează Cosmin Sîndean, CEO Hotel Platinia & Platinia Shopping Center.

    Valoarea totală a investiţiei pentru realizarea Hotelului Platinia este de aproximativ 19 milioane de euro.

     

  • Piaţa berii a înregistrat anul trecut o creştere de 2%, consum de 82 de litri pe cap de locuitor

    Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 82 l, precizează un comunicat al asociaţiei.

    “Piaţa berii a evoluat firesc pe parcursul anului trecut înregistrând o creştere moderată de 2% în volum. Avem de-a face cu un trend pozitiv pe care deşi îl considerăm încă fragil, ne dorim să constituie o bază importantă pentru evoluţia pieţei berii anul acesta. Factorul determinant pentru conservarea trendului pozitiv al pieţei rămâne şi în continuare asigurarea unui context economic stabil şi a unui cadru de reglementare predictibil. Berea este o băutură extrem de iubită la noi în ţară, aşa că românii trebuie să continue să se poată bucura de ea alături de toţi cei dragi lor”, a declarat Lucian Ghinea, Preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • O bere şi-un topor, vă rog

    Un local din New York însă a ales să se diferenţieze  oferindu-le clienţilor posibilitatea să se relaxeze aruncând cu toporul. Localul Kick Axe, scrie The New York Times, are amenajate zece cuşti speciale pentru aruncat, în care doritorii pot intra în grupuri de până la zece persoane, unde, sub supravegherea unui expert, învaţă să arunce mici topoare la ţinte din lemn.

    Printre regulile de respectat se numără interdicţia de a consuma băuturi alcoolice în cuştile destinate aruncatului topoarelor şi recuperatul acestora după aruncare, ca să nu fie nimeni rănit. Localul este deschis tuturor celor care vor să dea cu toporul la ţintă de unii singuri sau în echipă cu prietenii şi eventual să participe la concursuri, sub ochii celor care consumă băuturi în restul barului.

  • Cum au ajuns brandurile Napoca, Poiana sau Azuga să fie produse în afara ţării. Cum poate berea Azuga să fie produsă în Germania?

    Un model similar au aplicat şi alţi jucători străini, astfel că Unilever produce îngheţata Napoca în Bulgaria, tot la sud de graniţă fiind realizată şi ciocolata Poiana. Berea Azuga nepasteurizată este însă fabricată în Germania de către Ursus, companie preluată de japonezii de la Asahi.

    Elena Cremenescu, fondatoarea brandului de cosmetice El­mi­plant, pe care l-a vândut în plin boom economic către grecii de la Sarantis, spunea la scurtă vreme după închiderea fabricii locale că nu există legi care să susţină producţia locală. După vânzarea Elmiplant, ea a rămas în companie ca director general adjunct. Antreprenoarea mai adăuga că închiderea a fost justificată de necesitatea eficientizării costurilor. Brandul Elmiplant a fost păstrat, chiar dacă pe etichetă acum apare „made in Greece”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • (P) iPhone 8 – un pas important în drumul spre o evaluare la bursă de $1 trilion pentru Apple

    Apple este cea mai valoroasă companie din lume, reuşind să treacă recent de pragul de $900 de miliarde. Această performanţă s-a datorat primirii excelente pe care noul iPhone X a avut-o din partea clienţilor. Vânzările au fost atât pe placul celor de la Apple, precum şi al celor de la bursă. În mod cert, iPhone X va duce compania la o evaluare de peste $1 triliard, însă acest lucru nu este posibil fără ajutorul lui iPhone 8.

    O scurtă poveste cu sticle de bere

    Un magazin de cartier avea la vânzare două sortimente de bere. Una costa $1, cealaltă $2. După câteva săptămâni, proprietarul magazinului a constatat că stocul primului sortiment era aproape gol, în timp ce al doilea era aproape plin.

    Decât să scadă preţul berii de $2 şi să afecteze marja de profit, proprietarul magazinului a introdus în stoc un al treilea sortiment – berea de $6. La scurt timp, proprietarul a observat că berea de $2 a început să fie cumpărată mai des. Trăgând linie la final de lună, proprietarul a tras concluzia că introducerea unei beri de $6 în ofertă a mărit preţul mediu pe achiziţie.

    Profitabilitatea Apple nu se obţine prin îmbătare cu apă rece

    Apple a calculat foarte bine riscurile comercializării unui telefon de $1000. Fanii devotaţi au aşteptat lansarea celui mai scump telefon Apple, în timp ce utilizatorii obişnuiţi au virat mai mult spre modelul mai scump – iPhone 8 Plus. Unele voci oferă şi un raport de 4/5 în favoarea modelului mai mare. Noi credem că este exagerat, însă credem că iPhone 8 Plus este comercializat în număr mai mare decât fratele mai mic.

    Astfel, Apple obţine un preţ mediu per vânzare mai mare, lucru ce va bucura cel mai mult pe investitori. Iar bursa va reacţiona în consecinţă. Vom vedea rezultatul aproape de luna februarie a anului viitor.

  • Grupul City Grill a raportat afaceri de peste 33,7 mil. euro anul trecut

    Suprafaţa totală a restaurantelor şi cafenelelor operate de Grup a ajuns în prezent la 12.500 mp, iar capacitatea lor este de peste 3.372 persoane în interior (53%) şi 2.952 persoane pe terase (47%). 

    În 2017, în restaurantele Grupului City Grill, peste 40% dintre vânzările grupului au trecut prin programul de fidelizare Out4food. 

    “Aplicaţia Out4Food este pariul nostru în tehnologie şi în cei 5 ani de la lansare s-a dovedit a fi cel mai performant sistem de fidelizare al clienţilor din industria noastră. A ajuns la peste 80.000 conturi active şi este folosită în special de persoane cu vârsta între 27-40 ani, mai mulţi bărbaţi, căsătoriţi, cu copii, studii superioare şi poziţii de middle şi top management.” –declară Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Valoarea medie a unei tranzacţii în restaurantele din Grupul City Grill este 99 lei. Cele mai comandate preparate diferă, în funcţie de brandul şi specificul restaurantului, însă se remarcă interesul ridicat al clienţilor faţă de ciolanul de porc cu varză, mici, pizza şi paste, papanaşi, borş de cocos sau  Mâncarea Berarului (pulpe de raţă la cuptor).

    Cu peste 1350 angajaţi în cele 19 restaurante şi cafenele operate, Grupul City Grill este cel mai important angajator român din industria restaurantelor. În 2017 au fost înfiinţate peste 200 locuri de muncă, iar în 2018 numărul angajărilor pe poziţii noi va depăşi 350. Cele mai căutate poziţii sunt cele de picoli, ospătari, bucătari şi ajutor de bucătar.

    “Academia City Grill este un proiect pe care l-am lansat anul trecut pentru a facilita intrarea persoanelor necalificate în domeniu. În cadrul Academiei se desfăşoară cursuri de formare, practice şi teoretice, pentru meserii precum ospătar sau bucătar, dar şi pentru funcţii de conducere, precum şef de sală sau şef de restaurant. O persoană fără experienţă care îşi doreşte să înveţe meserie, să primească un venit stabil şi la timp, poate de exemplu să înceapă într-o poziţie de ajutor de bucătar, să urmeze cursurile Academiei şi în 6 luni să fie calificat pentru o poziţie de bucătar, cu diplomă acreditată de Ministerul Muncii.” –adaugă Daniel Mischie.

    Motoarele creşterii cifrei de afaceri în 2017 au fost investiţiile în tehnologie, eficientizarea operaţiunilor şi deschiderea a două noi restaurante sub brandul Trattoria Buongiorno (Trattoria Buongiorno Centrul Istoric şi Trattoria Buongiorno Arena). Valoarea totală a investiţiilor demarate în 2017 a fost de 4,5 milioane de euro.

    Valoarea estimată a investiţiilor în 2018 se situează în jurul a 4,2 milioane de euro, iar direcţiile strategice către care sunt alocate sunt resursele umane (programe de formare profesională, dezvoltare personală şi fidelizare pentru angajaţi) şi tehnologie (dezvoltarea aplicaţiei Out4Food), precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei şi un nou segment de business, livrările la domiciliu.

    Grupul City Grill este cel mai important jucător român din industria restaurantelor. Fondat în 2004, Grupul City Grill operează în prezent 19 restaurante şi cafenele sub brandurile Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruş, Hanul Berarilor, Trattoria Buongiorno, City Grill şi City Café.

     

  • Nebunia unui om s-a transformat într-o industrie! Mii de români fac acum ceva ce acum zece ani părea o utopie!

    Dacă-ţi rupi un picior? Dacă răceşti? Dacă vine ploaia? TU NU GÂNDEŞTI? Hai, renunţă!
     
    …Uite cât mai ai de urcat! Sigur te prinde noaptea, că disperarea te-a prins demult! Ei, ţi-am spus? Ţi-am spus că aşa va fi? Normal! Normal! Deja ai ajuns la vorba mea, blestemi clipa în care te-ai apucat de trebşoara asta. Renunţă odată, cât încă poţi! Vine acum punctul de control. Gata, gata, ajungi acolo, spui că nu mai, că ţi-a ajuns. Au ei grijă pe urmă. Trebuie doar să renunţi. Atât. Să spui că nu mai poţi. Şi se termină totul.
     
    …Uite, şi ăsta a trecut pe lângă tine! Şi ăsta! Şi ăsta! Frate, zici că au motor. Şi tu… Te târăşti, nu alergi. Eşti lamentabil. Chiar dacă termini concursul ăsta, o să fii ultimul. Ultimul, ultimul! Se vor uita toţi la tine…
     
    Ei, ce mai spui acum? Ai scăpat sticla în râpă, acum nu mai ai nici apă de băut, că n-ai vrut să renunţi când puteai. Şi ţi-e o sete… Acum, suportă! Ţi s-au rupt pantofii, de parcă nu era de ajuns că te băteau, să vezi ce rană o să ai la călcâi. Slabe şanse să te ţină papucii până la final. Speri degeaba. O să fie rău, ai să vezi. Şi răceşti! Sigur răceşti! La plămâni. Pe pariu!
    Şi doar ţi-am spus să renunţi…
     
    Hai, că, totuşi, mai ai puţin. Gata, gata, uite sosirea. Ultimul efort. Hai, hai, hai. Uf, ai trecut, ura! Ura! Ura… Ce frumoasă e medalia! Băi, e a ta, o meriţi! Nici să ţipi nu mai poţi. Te-a luat cu tremur, au început să te doară toate, dar nu mai contează acum. Ai reuşit, ai reuşit! Vezi, ţi-am spus eu mereu: nu există nu pot, bătrâne, există doar nu vreau! Acum eşti cel mai tare, l-ai făcut şi pe ăsta!“
     

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Berea din România care a reuşit să ajungă în magazinele din Italia, SUA şi Canada

    „Timişoreana este produsă sub licenţă în Republica Moldova şi câştigă cotă de piaţă în segmentul premium de acolo. În plus, Timişoreana este brandul numărul unu la export, merge în Italia, Spania, Grecia, SUA şi Canada“, a spus managerul într-un interviu acordat ZF. El nu a dat detalii despre vânzările la export ale brandului.

    Timişoreana este cel mai vechi brand din România, fabrica din Timişoara datând din 1718. Unitatea din Timişoara a fost preluată de gigantul sud-african SABMiller în 2001. De atunci, SABMiller a investit peste 50 de milioane de euro în fabrică, conform celor mai recente date. Recent, Ursus Breweries, cu afaceri de peste 360 milioane de euro anual, a intrat sub umbrela grupului japonez Asahi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro