Tag: bauturi

  • Premieră: O ţară din Europa impune ca toate băuturile alcolice să afişeze că sunt un pericol pentru sănătate şi pot cauza cancer

    Irlanda va deveni prima ţară din lume care va impune ca băuturile alcoolice să afişeze avertismente de sănătate care să indice că ar putea cauza cancer.

    Producătorii de băuturi din întreaga lume se opun cu vehemenţă acestei reglementări.
    Irlanda va deveni prima ţară din lume care va impune etichetarea sanitară a băuturilor alcoolice pentru a avertiza populaţia cu privire la conţinutul caloric, concentraţia de alcool, riscurile de cancer şi de boli hepatice şi pericolele consumului de alcool în timpul sarcinii.

    Ministrul Sănătăţii, Stephen Donnelly, a semnat luni Regulamentul privind sănătatea publică şi a confirmat că noile reguli vor intra în vigoare peste trei ani, 22 mai 2026, informează POLITICO.

    rlanda a acţionat după ce planurile sale au trecut de două obstacole cheie la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Mondială a Comerţului, care au primit plângeri din partea producătorilor de vinuri şi a producătorilor de bere din întreaga lume, dar au refuzat să blocheze măsura propusă din motive de concurenţă sau din alte motive.


    “Salut faptul că suntem prima ţară din lume care face acest pas şi introduce o etichetare cuprinzătoare a produselor alcoolice pentru sănătate”, a transmis Donnelly într-un comunicat, menţionând că Irlanda a fost, de asemenea, prima naţiune care a interzis fumatul în locurile publice închise, inclusiv în pub-uri, în 2004. “Aştept cu nerăbdare ca şi alte ţări să ne urmeze exemplul”.

    În timp ce reglementările irlandeze au atras observaţii critice din partea grupurilor de lobby din industria băuturilor din întreaga lume, cele mai dure atacuri au venit din partea producătorilor europeni de vinuri, care au calificat drept nedovedită şi nerezonabilă etichetarea propusă de Irlanda potrivit căreia consumul de vin ar putea creşte riscurile de cancer.
    Aceştia au cerut ca Irlanda să cedeze şi să aştepte o posibilă reglementare de etichetare la nivelul UE, o reglementare care, speră cei din industria de băuturi alcoolice, ar exclude cancerul de pe lista riscurilor.

  • Ce spune proprietarul unui lanţ local de magazine despre plăţile pe care le vor primi retailerii de la administratorul SGR? „Se fac diferenţe mari între jucătorii mari şi cei mici“

    Un mic magazin care va face preluarea manuală a ambalajelor va primi de la administratorul Siste­mului Garanţie-Returnare (SGR) – proiectul care va revoluţiona modul în care cumpărăm băuturi şi care îşi propune să accelereze procesele de reciclare – 0,0861 lei pentru o sticlă mi­că, de sub 500 ml. Suma este de 2,6 ori mai mică decât cea pe care o va pri­mi un retailer care va face pre­luare au­­to­mată (RVM), cu ajutorul apara­te­lor specializate. Diferenţe similare există şi la sticlele mari (peste 500 ml) şi la cele de plastic sau la doze.

    Tariful de gestionare reprezintă su­ma de bani plătită prin transfer ban­car de administratorul SGR co­merci­an­ţilor pentru fiecare unitate de am­balaj SGR, care a fost retur­na­tă la punc­tele de returnare, respectiv pre­da­tă de comercianţii HoReCa desti­nată acoperirii costu­rilor în legă­tură directă cu înde­plinirea obligaţiilor privind preluarea şi stocarea ambala­jelor SGR, scrie în Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021.

    Feliciu Paraschiv, pro­prietarul re­ţelei de magazine Paco Supermarket, una dintre cele mai importante reţele locale, spune că aceste diferenţe sunt discriminatorii.

    „Se face o diferenţă enormă între ce plăteşte SGR retailerilor mari, care-şi vor permite să cumpere RVM-uri (aparate de colectare auto­mate, ca­re costă de la 15.000 de euro plus TVA în sus), şi ce plăteşte retai­lerilor mici, care nu-şi vor permite au­tomate şi care vor face colectare manuală. Tarifele pen­tru marii re­tai­leri sunt de două-trei ori mai mari“, afirmă antreprenorul.

    Povestea magazinelor Paco a în­ce­put acum mai bine de 25 de ani cu un singur magazin în judeţul Vran­cea.

    Astăzi reţeaua a ajuns la 15 uni­tăţi în acelaşi judeţ şi la afaceri de 34 de milioane de euro în 2021, în creşte­re cu 17% faţă de anul anterior.

    Marii retaileri vor instala în maga­zi­nele proprii aparate pentru reci­cla­re automată, aparate care costă între 15.000 şi 80.000 de euro plus TVA, a­da­ugă Feliciu Paraschiv. De altfel, toc­mai pentru a-şi putea recupera aceste investiţii, marii jucători primesc sume considerabil mai mari. Unele lanţuri in­ternaţionale deja au instalate apara­te unde oamenii pot să îşi ducă amba­la­jele băuturilor, însă astfel de sisteme au fost puse momentan doar din do­rinţa retailerilor, nu ca parte a SGR.

    Retailerii mici, care nu vor investi în astfel de sisteme, vor colecta manual ambalajele.

    „Nu este corect din punct de vedere concurenţial ca două societăţi comerciale diferite care desfăşoară exact aceeaşi operaţiune de colectare de la populaţie a ambalajelor nereutilizabile şi introducerea lor în sistemul SGR să fie renunerate diferit. Asta amplifică decalajul dintre comercianţii mici şi mijlocii care nu-şi permit să achite aparate de colectare automată şi companiile mari, internaţionale, care acaparează din ce în ce mai mult piaţa de retail şi capată poziţii dominante.“

    Totuşi, diferenţele în tariful de gestionare vin ca urmare a sumelor pe care marile lanţuri le pun la bătaie pentru achiziţia acestor aparate, investiţie ce ar urma să fie amortizată în câţiva ani.

    Feliciu Paraschiv spune că un retailer mic, care nu are bani pentru asemenea investiţii, va trebui să plătească un om să facă această colectare. El adaugă că făcând o medie ponderată a tarifelor menţionate în Hotărârea de Guvern (30% sticle mici, 10% mari, 40% pet-uri şi 20% doze), un retailer va încasa 25 de lei pe oră, versus 50 de lei cât ar costa ca un om să facă asta.

    „Un om poate colecta, dacă nu face pauză, 360 de unităţi pe oră. Plus că, la colectare manuală, noi nu trebuie să spargem sau să deformăm sticla (eticheta trebuie să rămână intactă, pentru a putea fi citită de aparate – n.red.), aşa că vom aduna volume foarte mari de ambalaje. Aparatele mari validează pe loc sticlele sau dozele şi apoi le striveşte, astfel că pot cuprinde mult mai multe ambalaje pe aceeaşi suprafaţă“, mai spune el.

    Omul de afaceri precizează totodată că retailerii mici şi mijlocii nu au fost consultanţi la ultimele negocieri, aşa că nu ştiu pe ce bază sau pe ce studii au fost stabilite preţurile.

    „Probabil ne vom adresa Consiliului Concurenţei. Domnul Ministru Tánczos Barna, în timpul discutiilor avute anterior, a specificat că tarifele la colectarea manuală vor fi mai mari pentru că implică resursa umană, care e greu de găsit şi e şi scumpă, iar acum a făcut exact invers.“

    SGR presupune că, începând cu data de 30 noiembrie 2023, consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. Cumpărătorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Irlanda şi Ungaria sunt alte ţări europene în faze avansate de implementare a SGR.

  • Coca-cola HBC România, îmbuteliatorul Coca-Cola, investeşte 78 mil. lei în depozitul din Ploieşti. Compania a aplicat pentru un ajutor de stat, însă dosarul a fost respins de către Ministerul Economiei

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, investeşte 78 de milioane de lei în extinderea depozitului automatizat High Bay din cadrul fabricii Coca-Cola HBC din Ploieşti. Pentru acest proiect, compania a aplicat pentru un ajutor de stat instituit prin HG 959/2022 (sesiunea 1.11.2022-16.12.2022), dar dosarul nu a fost aprobat.

    „România are printre cele mai performante scheme de ajutor de stat din Uniunea Europeană şi în per­manenţă căutăm oportunităţi de finanţare pentru sprijinirea proiectelor noastre de investiţii locale. Dar acest lucru nu ne influenţează politica de investiţii. În cazul de faţă, deşi proiectul nu a fost aprobat, investiţia va fi realizată cu fonduri proprii“, au spus pentru ZF reprezentanţii companiei. Coca-Cola HBC are în România trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei. Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare din grupul Coca-Cola HBC, prezent în circa 30 de ţări.

    „Extinderea depozitului automat High Bay din cadrul fabricii din Ploieşti ne va permite creşterea capacităţii de depozitare.“

  • Analiză. Sistemul Garanţie-Returnare, revoluţia din magazine: Cum arată azi proiectul care va schimba modul în care vom cumpăra apă şi băuturi răcoritoare?

    Anul 2023 va fi echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    Anul 2022 a adus noi progrese în procesul de implementare a Sistemului Garanţie-Re­turnare (SGR), conceptul care va schimba modul în care românii vor face cumpărături. A fost creată compania care va administra sistemul, a fost stabilită structura acţionariatului acesteia, din care statul deţine 20%, a fost ales un CEO responsabil şi, cel mai important, a fost stabilită data de la care SGR va fi funcţional în România.

    Anul 2023 va fi practic echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    „Nu văd de ce ar mai interveni amânări în implementarea sistemului. Amânarea, dacă va interveni, se va produce printr-o hotărâre a guvernului“, a spus recent Cosmin Teodoru, director general al direcţiei Gestionare Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului.

    Rolul statului în acest sistem este de supraveghere a îndeplinirii cadrului legal, dar şi de „plasă de siguranţă“, în caz că apar probleme.

    „Suntem trei structuri asociative private – Asociaţia Naţională a Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu. Deopotrivă, avem alături de noi în structura acţionariatului reprezentanţii Ministerului Mediului. Un astfel de proiect complex nu poate să meargă de la început conform planului de acasă. Însă cel mai important este că am reuşit să depăşim toate obstacolele şi barierele întâlnite“, a spus Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

    Până în acest moment, zece ţări europene au SGR implementat în diferite etape în timp, cu diverse obiective. Sistemul din România va fi primul care va răspunde nevoilor actuale ale mediului de afaceri, dar şi obiectivelor de mediu care vin dinspre legislaţia europeană cu ţinte ambiţioase din 2025.

    „Universul de retail la care ne uităm este de aproximativ 80.000 de operatori economici, un număr care include atât comercianţii de tip reţea, cât şi comerţul tradiţional sau HoReCa. Vorbim şi de 4.000 de producători şi importatori de băuturi. Aceştia va trebui să se înroleze în platforma pe care sistemul o va dezvolta“, a spus Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

    Site-ul returosgr.ro a fost deja lansat şi cuprinde o platformă de înrolare pentru toţi producătorii, importatorii şi comercianţii care, potrivit legislaţiei, au obligaţii de raportare de date. Acelaşi sistem IT va gestiona şi fluxul de date sau garanţii între comercianţi şi administratorul sistemului. Acest sistem IT urmează să fie scos la licitaţie pentru a selecta furnizorul care va gestiona procesul integral.

    „În acest moment am încheiat un proces intermediar care a presupus o licitaţie de mai mică amploare, care a fost necesară pentru a da drumul procesului de înregistrare. Acest prim proces de licitaţie a fost câştigat de compania slovacă Sensoneo, care a implementat şi sistemul din Slovacia“, a adăugat Julia Leferman.

    Pe piaţă există în acest moment aproape şase miliarde de ambalaje care vor intra începând de anul viitor sub apanajul Sistemului Garanţie-Re­turnare. Este vorba despre ambalajele din plastic, metal şi sticlă care au volume între 0,1 şi 3 litri şi care sunt puse pe piaţă ca ambalaje pentru băuturi.

    „Reţelele mari sunt mai pregătite pentru SGR şi vin cu cereri precise către noi. Retailerii tradiţionali încă mai aşteaptă clarificări. Este foarte importantă amprenta tipului de echipament în magazinele mici. Dacă ai 50-100 mp, fiecare metru sau centimetru contează, comercianţii nu vor să renunţe la spaţiu pentru amplasarea maşinilor, aşa că vor un echipament cât mai mic“, a spus recent Dorin Mihai, director general la Tomra România, furnizor de soluţii automate de colectare a ambalajelor de metal, plastic şi sticlă pentru băuturi în vederea reciclării.

    Toţi comercianţii vor avea la raft, în primele luni, atât produse care vor purta logoul SGR, cât şi produse care nu vor avea acest cod, ceea ce va fi o provocare logistică pentru retaileri.

    „Există o perioadă de tranziţie de un an de zile, până în decembrie 2024, în care ambalajele de dinainte de 30 noiembrie 2023 pot fi listate în conti­nuare şi se pot afla pe raftul comer­cianţilor cu acel mecanism, pentru că fiecare comerciant trebuie să încaseze garanţia separată în sistem, ceea ce înseamnă că în sistemul IT şi la casa de marcat vor fi listate două produse – unul care are aceeaşi denumire cu garanţie şi unul fără garanţie“, a spus Maria Maxim – preşedintele Asociaţiei Retailerilor pentru Mediu.

     

    Data la care va fi implementat SGR? 30 noiembrie 2022

    Cum va funcţiona SGR? Românii vor plăti o garanţie de 0,50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

     

    Cine este CEO al RetuRO, administratorul SGR?

    Gemma Webb, numită în funcţia de CEO şi preşedinte al directoratului RetuRO Sistem Garanţie-Returnare, va coordona implementarea şi gestionarea sistemului în România, urmând ca în perioada următoare să formeze echipa de management şi să finalizeze demersurile de obţinere a finanţărilor necesare pentru activitatea operaţională a RetuRO. Printre altele, este vorba despre construcţia mai multor centre la nivel regional, unde se vor asigura numărarea, sortarea şi pregătirea pentru reciclare a ambalajelor returnate. O etapă esenţială în implementarea SGR este de asemenea înregistrarea în sistem a aproximativ 4.000 de producători şi importatori de băuturi şi a peste 80.000 de comercianţi. Gemma Webb are peste 25 de ani de experienţă atât B2B, cât şi B2C în industrii precum FMCG, chimică, industria ambalajelor din plastic, print, tutun şi servicii de management al deşeurilor, iar peste 18 ani i-a petrecut în cadrul BAT. În perioada 2012-2017, Gemma Webb a condus operaţiunile din România ale producătorului de ţigarete.

     

  • Tipul de băutură care creşte riscul de cădere a părului la bărbaţi – studiu

    Un studiu ştiinţific recent arată ce fel de băuturi predispun bărbaţii la chelire.

    Consumul de băuturi care conţin mult zahăr îi poate face pe bărbaţi mai predispuşi la căderea părului, arată o cercetare recentă.

    Specialiştii din China au analizat relaţia dintre băuturile îndulcite cu zahăr şi căderea părului în rândul bărbaţilor tineri. Cercetarea a fost publicată în revista ştiinţifică MDPI.

    În studiul „Legătura dintre băuturile îndulcite cu zahăr şi pierderea părului la bărbaţi tineri” evidenţiază creşterea numărului de cazuri de pierdere a părului la bărbaţi în China dar şi SUA. În China spre exemplu, prevalenţa căderii părului la bărbaţi a crescut de la 21,3% în 2010 la 27,5% în 2021.

    Cercetătorii chinezi au analizat datele din SUA care au arătat cantităţi mari de consum de băuturi îndulcite cu zahăr. Cifrele de la Centers for Disease Control (CDC) arată că 63% din tinerii americani şi 49% din adulţi consumă zilnic băuturi îndulcite cu zahăr.

    Ce tip de băuturi trebuie consumat mai rar

    Băuturile îndulcite cu zahăr includ sucurile obişnuite, băuturile cu aromă de fructe, băuturile energizante, apele îndulcite, cafeaua şi băuturile de ceai cu adaos de zaharuri.

    În cele mai multe cazuri, băuturile îndulcite cu zahăr prezintă diferite tipuri de zaharuri, inclusiv zahăr brun, îndulcitor de porumb, sirop de porumb, dextroză, fructoză, glucoză, sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, miere, lactoză, sirop de malţ, maltoză, melasă, zahăr brut şi zaharoză.

    Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr este asociat cu creşterea în greutate, obezitatea, diabetul de tip 2, bolile de inimă, bolile renale, bolile hepatice non-alcoolice, cariile dentare sau cariile, guta şi artrita, precizează CDC.

    Studiul a evaluat 1.020 de participanţi din 31 de provincii diferite din China, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani. Bărbaţii mai predispuşi la chelire erau peste 500. Aceştia erau mai în vârstă, fumători actuali sau foşti fumători, consumatori de alcool, cu un nivel de educaţie mai scăzut şi mai puţin activi din punct de vedere fizic. Totodată, cei care aveau o  dietă alcătuită din alimente prăjite, deserturi zaharoase şi mai puţine legume erau mai predispuşi la chelire.

     

    Participanţii cu un păr bogat consumau cereale, rădăcini, fructe, peşte şi alte forme de fructe de mare.

     

    Datele arată că participanţii cu chelie au consumat cantităţi semnificative de băuturi îndulcite cu zahăr în comparaţie cu participanţii cu un stil alimentar sănătos. Consumul săptămânal de băuturi îndulcite cu zahăr a fost de 4.293 ml la persoanele cu chelie faţă de 2.513 ml în rândul participanţilor cu păr bogat.

     

    În cele din urmă, cercetătorii concluzionează că băuturile îndulcite cu zahăr creşte riscul de pierdere a părului la bărbaţi. 

     

    Modalităţi de a evita băuturile cu mult zahăr

     

    • Beţi mai multă apă, aceasta poate fi de la robinet sau îmbuteliată.

    • Rezistaţi impulsului de a bea băuturi îndulcite cu zahăr.

    • Citiţi eticheta cu informaţii nutriţionale pentru a vedea conţinutul de zahăr pentru toate băuturile.

    • Consumaţi alte tipuri de băuturi cu conţinut scăzut de zahăr, inclusiv ceaiuri neîndulcite, cantităţi mici de suc de fructe sau de legume, dar şi lapte cu lactoză sau lapte vegetal.

    • Eliminaţi siropurile adăugate sau alte arome pentru cafea sau ceaiuri, fie acasă, fie în oraş.

     

  • Ce băuturi preferă românii de sărbători

    Pe primul loc în preferinţele românilor, la băuturi non-alcoolice, se află cafeaua, urmată de apa minerală plată şi carbogazoasă, băuturi răcoritoare şi de abia pe al 5-lea loc este ceaiul. La băuturile alcoolice, românii preferă berea. 

    84.4% dintre respondenţii la un studiu au declarat că pe primul loc în lista lor, atunci când vine vorba de băuturi non-alcoolice, se află cafeaua, urmată de apa minerală plată şi carbogazoasă, băuturi răcoritoare şi de abia pe al cincilea loc de ceai.

    Deşi sărbătorile de iarnă sunt asociate la nivel de percepţie mai degrabă cu consumul de vinuri şi spirtoase, conform rezultatelor studiului, anul acesta de sărbători românii intenţionează să cumpere şi să consume în primul rând bere, 49.3% dintre respondenţi indicând acest tip de băutură ca fiind prima pe lista lor de băuturi alcoolice.

    Vinul este următoarea băutură aflată în lista intenţiilor de consum (35%), urmat de şampanie cu 15.1%, în timp ce băuturile spirtoase se află pe intenţia de cumpărare a doar 10.4% din consumatorii care au participat la acest sondaj.

    Unii consumatori români aleg şi alte băuturi pentru sărbători precum ginul, alţii optează pentru a adăuga şi lichior, dar pe masa de sărbători a românilor se vor afla şi branduri de rom, precum şi de tequila.

    Studiul „Ce băuturi preferă românii de sărbători” a fost realizat de Cognition, în baza rezultatelor obţinute prin intermediul GWI Consumer Insights privind comportamentul de consum şi preferinţele persoanelor cu vârsta de peste 21 ani, eşantion omogen reprezentativ pentru mediile urban si rural de pe teritori-ul României, pentru ultima lună.

  • Alzheimer: au fost descoperite două băuturi care protejează creierul

    Ingredientele din două băuturi populare pot lupta împotriva apariţiei bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu.

    Se ştie că unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer sunt plăcile dăunătoare care se acumulează în creier. Dar, potrivit unui grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tuft din Massachusetts (SUA), există doi compuşi naturali care pot ajuta la reducerea acestora, protejând creierul de boli. Şi vestea bună este că acestea sunt ingredientele a două băuturi foarte populare.

    Două băuturi împotriva Alzheimer

    Echipa de la Universitatea Tufts a descoperit următoarele: catechinele din ceaiul verde şi resveratrolul, găsit în vinul roşu, inhibă creşterea plăcilor de amiloid, o proteină care, atunci când este agregată în creier, distruge celulele neuronale şi provoacă semnele revelatoare ale bolii Alzheimer, cum ar fi pierderi de memorie şi confuzie.

    Anterior, aceeaşi echipă a descoperit că virusul herpesului joacă, de asemenea, un rol în formarea acestor plăci în creier. În noul studiu, folosind un model 3D de celule vii ale creierului uman, oamenii de ştiinţă au testat 21 de compuşi diferiţi care aveau potenţialul de a încetini progresia bolii Alzheimer.

    „Găsirea unui compus care poate reduce plăcile, indiferent de componenţa virusului herpes, este importantă, deoarece ar demonstra că, indiferent de cauza bolii Alzheimer, ameliorarea poate fi realizată”, spune profesorul Dana Cairns, co-autor al studiului publicat în revista Free Radical Biology and Medicine.

    Ce face speciale ceaiul verde şi vinul roşu? Screeningul iniţial a găsit 5 compuşi care păreau să aibă capacitatea de a preveni formarea acestor plăci. Pe lângă compuşii din ceaiul verde şi resveratrol, ceilalţi trei sunt curcumina din turmeric, medicamentul pentru diabet metformin şi un compus numit citicolină.

    Potenţiale tratamente pentru cancer

    Toate cele 5 au prevenit formarea plăcii şi nu au produs efectele secundare ale antiviralelor. Dar compuşii de ceai şi resveratrolul s-au dovedit a fi cei mai eficienţi. Catechinele sunt molecule prezente în frunzele de ceai verde care au proprietăţi antioxidante. Lucrările ştiinţifice anterioare au arătat că acestea sunt, de asemenea, potenţiale tratamente pentru cancer. Resveratrolul, care abundă în vin roşu şi în unele fructe precum strugurii, afinele şi merişoarele, arahide, fistic şi cacao, este în schimb cunoscut pentru proprietăţile sale anti-îmbătrânire. Autorii studiului sunt convinşi că ambele pot juca şi un rol împotriva bolii Alzheimer.

    Dar, înainte de a revendica victoria, sunt necesare mai multe studii pentru a vedea dacă acest rezultat bun obţinut în laborator se dovedeşte a fi bun şi la pacienţi. Următorul pas va fi să afllăm biodisponibilitatea resveratrolului şi a catechinelor (adică cât de bine sunt absorbite de organism sau de sânge). Mai mult, există încă unele îndoieli cu privire la faptul că aceştia pot traversa nevătămaţi bariera hemato-encefalică, o condiţie esenţială pentru tratamentul bolii Alzheimer. Introducerea ceaiului verde şi a alimentelor care conţin resveratrol în dietă este o idee bună, potrivit cercetătorilor. Cu condiţia să obţineţi aprobarea de la medicul dumneavoastră.

    „Deşi este util să puteţi lua măsuri ca acestea pentru a preveni potenţialul neuro-degenerescence, este întotdeauna o idee bună să vă consultaţi cu medicul dumneavoastră, înainte de a face orice modificări majore în alimentaţie”, sugerează profesorul Cairns.

  • Au fost descoperite două băuturi care protejează creierul de Alzheimer

    Ingredientele din două băuturi populare pot lupta împotriva apariţiei bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu.

    Se ştie că unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer sunt plăcile dăunătoare care se acumulează în creier. Dar, potrivit unui grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tuft din Massachusetts (SUA), există doi compuşi naturali care pot ajuta la reducerea acestora, protejând creierul de boli. Şi vestea bună este că acestea sunt ingredientele a două băuturi foarte populare.
    Două băuturi împotriva Alzheimer
    Echipa de la Universitatea Tufts a descoperit următoarele: catechinele din ceaiul verde şi resveratrolul, găsit în vinul roşu, inhibă creşterea plăcilor de amiloid, o proteină care, atunci când este agregată în creier, distruge celulele neuronale şi provoacă semnele revelatoare ale bolii Alzheimer, cum ar fi pierderi de memorie şi confuzie.
    Anterior, aceeaşi echipă a descoperit că virusul herpesului joacă, de asemenea, un rol în formarea acestor plăci în creier. În noul studiu, folosind un model 3D de celule vii ale creierului uman, oamenii de ştiinţă au testat 21 de compuşi diferiţi care aveau potenţialul de a încetini progresia bolii Alzheimer.
    „Găsirea unui compus care poate reduce plăcile, indiferent de componenţa virusului herpes, este importantă, deoarece ar demonstra că, indiferent de cauza bolii Alzheimer, ameliorarea poate fi realizată”, spune profesorul Dana Cairns, co-autor al studiului publicat în revista Free Radical Biology and Medicine.
    Ce face speciale ceaiul verde şi vinul roşu? Screeningul iniţial a găsit 5 compuşi care păreau să aibă capacitatea de a preveni formarea acestor plăci. Pe lângă compuşii din ceaiul verde şi resveratrol, ceilalţi trei sunt curcumina din turmeric, medicamentul pentru diabet metformin şi un compus numit citicolină.
    Potenţiale tratamente pentru cancer
    Toate cele 5 au prevenit formarea plăcii şi nu au produs efectele secundare ale antiviralelor. Dar compuşii de ceai şi resveratrolul s-au dovedit a fi cei mai eficienţi. Catechinele sunt molecule prezente în frunzele de ceai verde care au proprietăţi antioxidante. Lucrările ştiinţifice anterioare au arătat că acestea sunt, de asemenea, potenţiale tratamente pentru cancer. Resveratrolul, care abundă în vin roşu şi în unele fructe precum strugurii, afinele şi merişoarele, arahide, fistic şi cacao, este în schimb cunoscut pentru proprietăţile sale anti-îmbătrânire. Autorii studiului sunt convinşi că ambele pot juca şi un rol împotriva bolii Alzheimer.
    Dar, înainte de a revendica victoria, sunt necesare mai multe studii pentru a vedea dacă acest rezultat bun obţinut în laborator se dovedeşte a fi bun şi la pacienţi. Următorul pas va fi să afllăm biodisponibilitatea resveratrolului şi a catechinelor (adică cât de bine sunt absorbite de organism sau de sânge). Mai mult, există încă unele îndoieli cu privire la faptul că aceştia pot traversa nevătămaţi bariera hemato-encefalică, o condiţie esenţială pentru tratamentul bolii Alzheimer. Introducerea ceaiului verde şi a alimentelor care conţin resveratrol în dietă este o idee bună, potrivit cercetătorilor. Cu condiţia să obţineţi aprobarea de la medicul dumneavoastră.
    „Deşi este util să puteţi lua măsuri ca acestea pentru a preveni potenţialul neuro-degenerescence, este întotdeauna o idee bună să vă consultaţi cu medicul dumneavoastră, înainte de a face orice modificări majore în alimentaţie”, sugerează profesorul Cairns.

  • Cel mai bogat millennial iese la suprafaţă: Mark Mateschitz, în vârstă de 30 de ani, a preluat jumătate din imperiul Red Bull, după moartea tatălui lui

    Pe lângă faptul că deţine jumătate din cea mai mare companie de băuturi energizante din lume şi două echipe de curse de Formula 1, Mark Mateschitz mai deţine o distincţie: este cel mai bogat millennial din Europa.
     
    Austriacul în vârstă de 30 de ani, care a moştenit o participaţie de 49% din Red Bull GmbH în urma decesului tatălui său, Dietrich, valorează acum 15,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
     
    Tânărul a moştenit averea după ce tatăl său, Dietrich Mateschitz, cofondatorul companiei de băuturi energizante Red Bull şi proprietarul echipei de curse de Formula 1 a mărcii, a murit la vârsta de 78 de ani.
     
    Antreprenorul austriac a transformat băutura energizantă într-una dintre cele mai cunoscute mărci din lume, cu celebrul slogan „Red Bull îţi dă aripi”.
     
    Mateschitz avea o avere netă de aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit Forbes. El şi omul de afaceri thailandez Chaleo Yoovidhya au fondat Red Bull în 1984, au vândut primele băuturi energizante în Austria trei ani mai târziu şi s-au extins în SUA în 1997. Yoovidhya a murit în 2012.
     
  • Cine este omul care a ajuns să conducă în peste 50 de ţări, pe şase fusuri orare, afacerile unuia dintre cei mai mari producători de spirtoase ai lumii

    Timpul pare că are o dimensiune diferită pentru Michael Holm, care a ajuns să conducă în peste 50 de ţări, pe şase fusuri orare, afacerile unuia dintre cei mai mari producători de spirtoase ai lumii. Ce rol ocupă România pe harta companiei renumite pentru branduri precum Johnnie Walker, Baileys sau Smirnoff?

    „Hubul nostru principal este situat în Budapesta şi avem, de asemenea, birouri regionale în Beirut, Bucureşti, Kiev, Praga, Sofia şi Zagreb. O astfel de acoperire asigură prezenţa noastră în principalele zone geografice locale şi acces uşor la parteneri şi clienţi” , descrie Holm vasta geografie de care este responsabil din poziţia de lider al Diageo Eastern Europe, pe care o deţine din anul 2020. De atunci, locuieşte în Budapesta alături de familie, dar afacerile pe care le gestionează se află atât în Europa, cât şi în Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, aceasta fiind de altfel, şi o piaţă unică la nivelul grupului cu origini britanice.

    Cum a ajuns aici? Originar din Danemarca, el a studiat la facultate la Universitatea de Sud de acolo, absolvind cu specializarea în economie, administrarea afacerilor şi limbi străine. Şi-a consolidat pregătirea cu o diplomă de masterat în afaceri internaţionale de la Copenhagen Business School, iar după absolvire, a lucrat ca asistent-cercetător în această universitate: „Trebuie să spun că am fost norocos să îmi încep cariera profesională în domeniul academic, deoarece mi-a oferit o bază teoretică extrem de solidă, care s-a dovedit a fi foarte utilă în anii ce au urmat”. Şi-a început cariera în business în 2002, în domeniul bunurilor de larg consum, când a fost angajat ca responsabil în zona de planificare afaceri la Philip Morris în Danemarca. Au urmat şase ani în companiile Gillette şi P&G, dintre care patru ani în Stockholm. Nu a lipsit din evoluţia sa nici experienţa antreprenorială, care a constat în 18 luni de lucru ca antreprenor cu un grup de investitori care şi-au propus să creeze un brand de apă minerală. La Diageo este din 2011, unde a venit în calitate de director de marketing clienţi pentru ţările nordice. Din 2014, a deţinut diverse roluri de director general şi director de marketing în ţările nordice, Benelux şi, din 2020, în Europa de Est, unde este director general. Acest rol a venit şi cu mutarea, împreună cu familia, în Budapesta. Uitându-se la parcursul său profesional de până acum, spune că printre realizările sale majore se numără lansarea Gillette Fusion în 2006-2007, care s-a dovedit a fi cea mai mare lansare din sectorul bunurilor de larg consum până în acel moment în ţările nordice. O altă mare realizare menţionată de el a ţine de „efortul de a crea la Diageo o cultură a cocktailurilor fabuloasă şi dinamică”. Şi, nu în ultimul rând, crede că a reuşit ca, de-a lungul carierei, să influenţeze şi să promoveze oameni talentaţi, care au ajuns la rândul lor să aibă mari realizări.

     

    Cât de importantă este piaţa locală pentru Diageo? „Piaţa din România este importantă pentru noi şi credem că are un potenţial extraordinar”, răspunde Michael Holm, referindu-se la locul ocupat de ţara noastră, între priorităţile producătorului de spirtoase cu origini în Marea Britanie. Ca argument în acest sens, menţionează decizia de a deschide un hub de distribuţie pentru companie aici. Inaugurat în urmă cu un an, la Dudeştii Noi, lângă Timişoara, acesta deserveşte 12 ţări (Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Moldova, Cehia, România, Slovacia), ceea ce îl face unul dintre cele mai mari depozite Diageo din Uniunea Europeană şi cel mai mare din această regiune. „Am ales Timişoara tocmai pentru că România are o importanţă strategică. Desigur, un alt motiv este şi poziţia acestei locaţii. Odată cu deschiderea depozitului, timpul în care produsele ajung de la unităţile de producţie la distribuitorii noştri din Europa de Est se poate reduce semnificativ.

    Conform estimărilor iniţiale, timpul de livrare se va reduce cu 93%, de la 28 de zile la 2 zile. Anual, aproximativ 12,6 milioane de litri şi peste 20 de milioane de sticle de produse Diageo sunt livrate către/de la noul depozit”, precizează Holm. În ceea ce priveşte obiceiurile locale de consum, observă că piaţa românească este una foarte dinamică atunci când vine vorba de whisky, cu mulţi consumatori relativ sofisticaţi, orientaţi din ce în ce mai mult către mărci premium şi cumpărături online; deşi comerţul electronic are o cotă de piaţă scăzută, înregistrează cea mai rapidă creştere din regiune. „Cu toate acestea, România nu este singura piaţă în care asistăm la aceste tendinţe. Digitalizarea a crescut rapid chiar şi înainte de pandemie, iar pandemia a accelerat-o şi a făcut-o ireversibilă”, precizează el. De asemenea, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună, pe care să le consume mai rar sau „premiumizarea”, aceasta este o tendinţă care, din punctul lor de vedere, se va menţine pe termen lung atât în România, cât şi în străinătate. „Tendinţa de premiumizare este prezentă de multă vreme, iar dacă analizăm ciclurile economice anterioare – un astfel de ciclu fiind criza financiară globală – observăm câteva trimestre în care această tendinţă s-a inversat puţin, dar a revenit. Acest lucru se întâmplă deoarece categoria în care ne aflăm este un lux accesibil („affordable luxury”). Mărcile noastre joacă un rol important pentru consumatori atunci când socializează şi sărbătoresc. Ne concentrăm foarte mult pe atragerea mai multor consumatori de băuturi premium şi de băuturi din sfera mărcilor noastre şi continuăm să investim în ele.” În România, whisky-ul este cea mai mare categorie de băuturi spirtoase importate, în timp ce vodca ocupă cea mai mare pondere în totalul băuturilor spirtoase (inclusiv locale). „În ceea ce priveşte creşterea, ginul este segmentul cu cea mai puternică creştere şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue pe măsură ce ocaziile din primele ore ale serii devin din ce în ce mai populare, dar asistăm şi la o creştere puternică a categoriilor de whisky şi rom”, descrie preferinţele consumatorilor români Holm. El adaugă că cel mai bine vândute mărci Diageo din România sunt Johnnie Walker şi J&B, dar Baileys, Gordon’s, Tanqueray şi Captain Morgan se vând, de asemenea, foarte bine: „Piaţa ne oferă multe oportunităţi şi le vom valorifica în viitor împreună cu PPD, partenerul nostru distribuitor în România”.


    Diageo este o companie globală, ale cărei produse sunt comercializate în peste 180 de ţări din întreaga lume. Compania este cotată atât la Bursa de Valori Londra (DGE), cât şi la Bursa de Valori New York (DEO). Diageo este lider global în domeniul băuturilor alcoolice, cu un portofoliu de mărci care include branduri precum whisky-urile Johnnie Walker, Crown Royal, J&B, Buchanan’s şi Windsor, vodcile Smirnoff, Cîroc şi Ketel One, precum şi Captain Morgan, Baileys, Don Julio, Tanqueray şi Guinness. Pe piaţa locală, grupul e prezent prin distribuitorul PPD, potrivit ZF.


    În timpul pandemiei, s-a înregistrat o scădere a consumului de alcool, legată în principal de restricţiile impuse în HoReCa. Consumul mai mic nu a fost compensat de creşterea pe care au înregistrat-o în retail: „Pe măsură ce restricţiile au fost ridicate, oamenii şi-au reluat în mare parte vechile obiceiuri în 2021 şi în 2022, dar suntem conştienţi că o redresare completă va dura un timp, iar acum ne confruntăm, desigur, cu noi provocări, cum ar fi războiul şi tulburările economice apărute”.

    Pe piaţa Diageo Eastern Europe, vânzările nete au crescut cu 18%, ceea ce reflectă continuarea premiumizării în categoria pe care o reprezintă, precum şi un avânt susţinut în sectorul off trade, redresarea puternică din on trade şi accelerarea din sectorul digital (D-Comm). Chiar dacă au fost influenţaţi de pandemie şi de război (au decis, de pildă, lichidarea operaţiunilor de afaceri din Rusia, proces care se va încheia până la finalul anului şi şi-au sprijinit partenerul din Ucraina, Bayadera, atât din punct de vedere financiar, cât şi moral, la care se adaugă susţinerea refugiaţilor şi comunităţilor ucrainene), Michael Holm se declară optimist în ceea ce priveşte viitorul: „Ne aşteaptă o volatilitate crescută, dar am investit puternic în mărcile noastre şi în oamenii noştri şi suntem perfect poziţionaţi pentru a profita de premiumizare”.  De altfel, priorităţile lor actuale se leagă de depăşirea provocărilor generate de contexte atipice: „Prioritatea noastră este să ne asigurăm că ieşim mai puternici din pandemie şi din turbulenţele geopolitice şi economice actuale. Şi vrem să ne sprijinim angajaţii, partenerii de distribuţie, precum şi barmanii şi clienţii să treacă cu bine de aceste momente. Vom continua să investim puternic în oamenii şi mărcile noastre din Europa de Est, deoarece credem în potenţialul pe termen lung al acestei regiuni”. Sustenabilitatea, diversitatea şi incluziunea se numără şi printre obiectivele lor, alături de, ţinând cont de specificul activităţii lor, consumul responsabil de alcool (din această perspectivă, compania a publicat Societatea 2030: Spiritul progresului, care este un plan de acţiune pe 10 ani cu obiective din sfera sustenabilităţii).

    Cum arată viitorul industriei băuturilor alcoolice? Michael Holm anticipează „un viitor foarte interesant, „cu multă inovaţie şi oportunităţi de a ajuta consumatorii din întreaga lume să sărbătorească viaţa”. Dincolo de tendinţa de premiumizare, despre care crede că se va menţine, un alt catalizator va fi reprezentat de inovare şi de acţiunile menite să ajute consumatorii să se bucure de viaţă în modalităţi şi ocazii noi. „Mai credem şi că tendinţa de a duce o viaţă mai durabilă şi holistică va lua avânt. Digitalizarea este, de asemenea, un aspect important şi, din această perspectivă, explorăm modalităţi de a forma conexiuni adecvate cu consumatorii în online.” Cu toate acestea, dincolo de tendinţele legate direct de consum, el subliniază importanţa acţiunilor responsabile, fără de care, de altfel, viitorul nu poate exista. „Acest lucru este valabil pentru toate companiile. În prezent, este imperativ să acţionăm mai responsabil faţă de mediu şi de resursele naturale şi să înţelegem că durabilitatea, gestionarea eficientă a resurselor şi protecţia mediului nu sunt obiective abstracte, ci nevoi destul de stricte, iar modul în care acţionăm va influenţa nu numai compania noastră, ci şi viaţa noastră şi cea a generaţiilor viitoare.”

     

    Trei întrebări pentru Michael Holm, Managing director Eastern Europe Diageo:

    1. Care sunt principiile de leadership pe care le aplicaţi şi care vă ghidează în carieră?

    Am un set de principii de leadership în care cred şi pe care încerc să le urmez. În primul rând, am nevoie de motivaţie şi pasiune şi îmi place să fiu înconjurat de oameni la fel de pasionaţi. De asemenea, încerc să construiesc echipe de oameni cu o adevărată mentalitate axată pe creştere şi o atitudine pozitivă. Oameni care contribuie cu energia lor şi care nu se tem să îşi asume ambiţii mari. De fapt, am norocul să fac parte dintr-o echipă incredibilă şi diversă, formată din profesionişti foarte talentaţi. Încă mai învăţ de la ei în fiecare zi. Cred că toată lumea îşi doreşte succesul şi liderii sunt cei care trebuie să se asigure că îşi capacitează oamenii şi îi încurajează să reuşească. Un alt principiu este legat de integritate şi etica în afaceri. Întotdeauna aleg cu grijă cea mai potrivită opţiune şi încerc în mod constant să fiu la înălţime. Sunt, de asemenea, foarte sincer şi deschis cu oamenii din jurul meu. Cred că acesta este cel mai bun mod de a câştiga încrederea angajaţilor, clienţilor şi partenerilor de afaceri şi cred că este cel mai eficient mod de a construi echipe performante.

    2. Ce sfat aţi oferi unui om care se află la începutul carierei în acest domeniu de activitate?

    Să dea dovadă de pasiune, să aplice o mentalitate axată pe creştere şi să se asigure că învaţă mereu ceva nou! Să se gândească unde vrea să ajungă, dar să nu uite să se bucure de călătorie, oriunde l-ar duce aceasta. Un alt sfat pentru cei care abia îşi încep cariera este să aibă răbdare. Lucrurile bune sau carierele solide, de lungă durată nu se construiesc peste noapte. Aşadar, oricât de mare ar fi tentaţia, nu alege calea uşoară, rapidă! Alege calea care ţi se potriveşte şi construieşte-o cu răbdare, cărămidă cu cărămidă. Oricât de dificil ar fi, lucrurile făcute cu pasiune şi motivaţie te vor răsplăti cu siguranţă.

    3. Care consideraţi că este cea mai mare provocare de carieră?

    Cea mai mare provocare pentru mine ar fi să îmi pierd motivaţia sau să simt că nu aduc nimic nou. Din fericire, nu mă simt deloc aşa la Diageo şi este o plăcere să fiu în preajma atâtor oameni excepţionali aici în fiecare zi.