BusinessMagazin

Tag: Barroso

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 9-15 septembrie

    9.09
    INSSE publică datele privind comerţul exterior al României în luna iulie

    10.09
    Comisia Europeană adoptă un pachet legislativ pentru construcţia unei pieţe unice europene a telecomunicaţiilor

    10.09
    Eurostat anunţă cifra de afaceri în comerţul şi serviciile de piaţă pentru populaţie pe primele şapte luni

    11.09
    Discurs asupra stării UE, susţinut de preşedintele Jose Barroso

    11-12.09
    Conferinţă europeană asupra reglementării pieţei produselor financiare derivate (Paris)

    12.09
    Eurostat anunţă statistica producţiei industriale pentru UE şi în zona euro în luna iulie

    12.09
    Concert Taraf de Haidouks (Arenele Romane, Bucureşti)

    13.09
    Eurostat publică datele şomajului în T2 pentru UE şi în zona euro

    13-15.09
    Festivalul Plai (Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara)

    13-15.09
    Balkanik Festival (Grădina Uranus, Bucureşti)

    15.09
    Concert Bonobo (Arenele Romane, Bucureşti)
     

  • Croaţia a ADERAT la Uniunea Europeană. Zeci de mii de persoane s-au strâns la Zagreb pentru a sărbători evenimentul

    “Bine aţi venit în Uniunea Europeană”, a spus preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso mulţimii reunite la Zagreb, cu puţin timp înainte ca “Oda bucuriei” a lui Beethoven – imnul UE – să consacre integrarea Croaţiei ca al 28-lea stat membru al blocului european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama şi liderii UE încep negocierile pentru un acord de liber schimb

     Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat pentru International Herald Tribune, înainte de lansarea negocierilor, că hotărârea Franţei de a exclude filmele şi muzica din negocieri “este extrem de reacţionară din punct de vedere cultural”.

    Barroso şi-a exprimat deschis frustrarea, împărtăşită şi de Statele Unite, Marea Britanie şi Germania, că Franţa vrea limitarea amplorii viitorului acord, relatează Financial Times.

    “Unii afirmă că aparţin stângii, dar de fapt sunt extrem de reacţionari”, a spus Barroso, cu referire clară la guvernul socialist al preşedintelui francez Francois Hollande.

    Barroso nu a specificat numele Franţei, dar a spus că cei care se tem de o invazie culturală americană în Europa “au o agendă anticulturală”. El a adăugat că astfel de critici “nu înţeleg beneficiile aduse de globalizare inclusiv din punct de vedere cultural”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dogma nr. 1: Pieţele financiare au întotdeauna dreptate

    Toamna trecută, când demonstraţiile anti-austeritate tindeau să se extindă în Europa, Christine Lagarde, şefa instituţiei, pleda pentru o austeritate calibrată la situaţia fiecărei ţări şi “prietenoasă pentru creşterea economică”, iar Olivier Blanchard, economistul-şef al FMI, recunoştea în ianuarie anul acesta că Fondul a ratat prognozele pentru Grecia şi alte ţări europene, fiindcă n-a înţeles modul cum politicile de austeritate subminează creşterea economică.

    Acum, preşedintele CE, Jose Barroso (foto stânga), afirmă că “austeritatea şi-a atins limitele în multe privinţe”, iar comisarul pentru economie şi finanţe, Olli Rehn, spune că statele UE îşi pot permite să ia măsuri de consolidare fiscală într-un ritm mai lent, fiindcă deja eforturile de până acum le-au câştigat credibilitatea pieţelor.

    Glasul (porunca) pieţelor a fost exprimat(ă) clar de Bill Gross, managerul Pimco, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, unul dintre marii jucători contra monedei euro şi un mare promotor al reducerii datoriilor prin tăieri de cheltuieli publice (ca toţi investitorii în obligaţiuni). Acum, Gross susţine în Financial Times că “austeritatea fiscală pe termen scurt nu produce creştere economică” şi că investitorii în obligaţiuni “vor şi ei creştere”, fiindcă o ţară care intră în recesiune din cauza austerităţii e prost văzută de pieţe şi îi cresc costurile de îndatorare. QED.

  • Barroso: Politica austerităţii nu mai are susţinere. UE trebuie să pună accent pe creştere economică

     Austeritatea implementată de ţările UE în ultimii ani nu mai are susţinerea politică şi socială necesară pentru a funcţiona, a declarat, într-un discurs susţinut luni, preşedintele CE, citat de Wall Street Journal.

    Comentariile lui Barosso sunt ultimele dintr-o serie de declaraţii ale unor oficiali, care sugerează că se produce o schimbare la nivelul politicii economice europene.

    FMI a recomandat, săptămâna trecută, blocului comunitar să relaxeze măsurile de austeritate. Mai multe state din afara UE au transmis apeluri similare, susţinând că reducerile de cheltuieli din Europa trag în jos economia mondială.

    “Cred că această politică este fundamental corectă, dar şi-a atins limitele. Pentru a avea succes, o politică trebuie să fie bine planificată, dar trebuie să aibă şi o minimă susţinere politică şi socială”, a spus Barroso.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jertfe pe altarul Schengen

    Amânarea era previzibilă, după de Germania şi Finlanda au dat de înţeles încă dinainte de Consiliul JAI că niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită pentru aderare, iar orice decizie pentru extinderea spaţiului Schengen presupune unanimitate de voturi. Mai mult însă, miniştrii de externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda au redactat o scrisoare în care i-au cerut preşedintelui CE, Jose Barroso, să instituie un mecanism de intervenţie contra ţărilor ce încalcă statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.

    Ideea nu e nouă, în contextul discuţiilor despre Statele Unite ale Europei: a fost vehiculată la nivelul UE începând din vara trecută, după ce comentatorii occidentali au început să pună laolaltă Ungaria şi România ca state unde “cei doi Victori” (Orban şi Ponta) trezesc îngrijorări referitoare la respectarea principiilor democratice. Criza politică românească de atunci a devenit şi motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienţei justiţiei în toate cele 27 de state UE, în timp ce Jose Barroso a propus înfiinţarea biroului procurorului general al UE. Acum însă, dat fiind că aderarea la Schengen este condiţionată de evaluarea prin MCV a ţărilor candidate, e de aşteptat ca elanul de creativitate instituţională să continue, având de data aceasta ca materie primă România şi Bulgaria.

    Dacă premierul Victor Ponta a spus că nu va solicita un nou vot al UE pentru Schengen, preşedintele Traian Băsescu, ca de obicei deasupra politicienilor, a acordat deja un interviu pentru AP, unde a declarat că România “trebuie să facă mai mult spre a combate corupţia dacă vrea să adere la Schengen” şi a provocat clasa politică “să jertfească doi-trei oficiali corupţi” ca să arate că e dornică să lucreze în folosul interesului naţional.

  • Posibil mecanism UE pentru ţările care încalcă STATUL de DREPT. Patru ţări din Uniunea Europeană îi cer lui Barroso o procedură de intervenţie

     “Pot confirma primirea acestei scrisori semnate de cei patru miniştri de externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda. Este o contribuţie interesantă care merge cam în aceeaşi direcţie cu ceea ce preşedintele Barroso a prezentat în discursul său despre starea Uniunii (…) Noi ne dorim să continuăm să lucrăm la aceste aspecte şi considerăm această scrisoare ca o importantă contribuţie”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

    Ea a reluat apoi ideile exprimate de Barroso în 12 septembrie 2012, în discursul său din Parlamentul European despre starea Uniunii, când a arătat că e nevoie de un mecanism de protecţie în statele membre a principiilor şi valorilor democratice europene şi statului de drept.

    Întrebată de jurnalişti dacă în scrisoarea respectivă sunt menţionate Ungaria şi România ca exemple , Pia Ahrenkilde-Hansen a refuzat să răspundă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso, după întâlnirea cu Ponta: E bine că aţi redus deficitul la sub 3%. Concentraţi-vă acum pe absorbţia fondurilor UE

    Joi începe la Bruxelles un summit foarte important pentru România pentru că acolo se va decide (sau ar trebui să se decidă) ce sume vor fi alocate României în progra­marea financiară 2014-2020. Nu există încă un acord, se negociază în continuare, cert este că România nu va primi mai puţini bani decât în exerciţiul financiar 2007-2013, adică nu mai puţin de 35 mld. euro (fonduri structurale şi pentru agricultură). Problema este însă următoarea: România a primit în exerciţiul financiar 2007-2013 în jur de 35 mld. lei cu totul (fonduri structurale şi pe agricultură), dar în absorbţia fondurilor structurale este la un nivel foarte jos, caz în care riscă să piardă sume importante prin aşa-numita procedură de dezangajare (dacă nu cheltu­ieşti banii într-un orizont de timp stabilit, ei nu-ţi mai sunt acordaţi). În 2011 guvernul Boc îşi propusese să atragă de la UE cel puţin 3 mld. euro. Însă, pe tot anul, au fost primite ca sume defi­nitive de la Bruxelles 1,1 mld. euro – adică o treime din suma propusă, şi asta după ce în 2010 acelaşi guvern îşi propusese să atragă 2 mld. euro, dar nu a atras decât câteva sute de milioane. Acum aceste întârzieri se răzbună.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Barroso despre drepturile muncitorilor români în Marea Britanie: Toate statele să respecte regulile

    “Nu am primit niciun fel de comunicare din partea Guvernului britanic pe această temă. Un singur lucru pot să spun, şi anume că toate statele membre trebuie să respecte regulile. Acesta este un principiu foarte important al Uniunii Europene”, a spus Barroso, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.

    Premierul Victor Ponta a adăugat, în aceeaşi conferinţă, că România a apreciat întotodeauna rolul pozitiv al Comisiei în astfel de probleme, prin solicitarea respectării egalităţii de tratament, şi că va conta şi în continuare pe oficialii CE şi ai statelor membre privind respectarea angajamentelor aferente integrării României şi Bulgariei în Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso: Apărăm presa liberă, dar nu putem să nu ţinem cont de presiuni media asupra magistraţilor

    El a explicat astfel, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta, că oficialii CE nu au recomandat o soluţie concretă pe această temă în ultimul raport privind situaţia din România, dar au considerat considerat important totuşi să menţioneze existenţa unei astfel de probleme, pentru a fi “corectată” de către autorităţile de la Bucureşti.

    Preşedintele CE a susţinut totodată că la Bruxelles au fost primite plângeri nu doar din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi Curţii Constituţionale (CC), ci şi din partea a numeroase organizaţii civice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro