Tag: Bancheri

  • Cum e să fii bancher român în Marea Britanie, la una dintre cele mai puternice bănci

    Mihai Anghelescu ocupa în 2015 funcţia de director adjunct în direcţia de analiză investiţională şi planificare strategică la Alpha Bank România. În 2017 a plecat în Marea Britanie, lucrând în departamentul de investment banking din cadrul Morgan Stanley.

    Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?

    Bogată, intensă, plină de schimbare şi imprevizibil. O sete pentru nou, pentru o paletă mai largă de cunoştinţe şi pentru un set de abilităţi mai diversificat, multe dintre ele complet diferite faţă de cele care m-au propulsat iniţial. Pentru mine, această creştere pe orizontală a reprezentat o întoarcere la şcoală, dar şi o schimbare geografică. Am urmat cursurile uneia dintre cele mai titrate şcoli de gestionare a afacerilor şi am făcut tranziţia către Londra. Am locuit în trei ţări în ultimii doi ani şi am avut oportunitatea să interacţionez cu profesionişti din peste 80 de ţări.

    Cum e să fii bancher român în Marea Britanie, la una dintre cele mai puternice bănci 

  • Bancher peste hotare

    Mihai Anghelescu ocupa în 2015 funcţia de director adjunct în direcţia de analiză investiţională şi planificare strategică la Alpha Bank România. În 2017 a plecat în Marea Britanie, lucrând în departamentul de investment banking din cadrul Morgan Stanley.

    Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?

    Bogată, intensă, plină de schimbare şi imprevizibil. O sete pentru nou, pentru o paletă mai largă de cunoştinţe şi pentru un set de abilităţi mai diversificat, multe dintre ele complet diferite faţă de cele care m-au propulsat iniţial. Pentru mine, această creştere pe orizontală a reprezentat o întoarcere la şcoală, dar şi o schimbare geografică. Am urmat cursurile uneia dintre cele mai titrate şcoli de gestionare a afacerilor şi am făcut tranziţia către Londra. Am locuit în trei ţări în ultimii doi ani şi am avut oportunitatea să interacţionez cu profesionişti din peste 80 de ţări.

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din businessul românesc din ultimii ani (cei de după apariţia în catalog)?

    Măsurile guvernamentale care au condus la impulsionarea consumului, cu efectele implicite asupra economiei.

    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?

    A reprezentat un semnal pozitiv, o recunoaştere a eforturilor şi a reuşitelor profesionale, precum şi o creştere a vizibilităţii în mediul de afaceri.

    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?

    Mult mai globali. Expunerea acestora către Europa, precum şi către întreg mediul internaţional este semnificativ mai ridicată, iar câmpul lor vizual este, implicit, mult mai larg. Oportunitatea lor de a influenţa decizii la nivel regional, precum şi de grup este mai mare, multe companii deschizând centre regionale în marile oraşe din România.

    În ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri manageri de top, care va fi disponibilă începând cu 1 iulie, continuăm demersul de a-i aduce în prim-plan pe tinerii câştigători ai competiţiei bazate pe curaj, dedicare şi muncă susţinută.

  • Prăpăd în sistemul bancar: 2.000 de bancheri au fost concediaţi şi 200 de sucursale au fost închise

    Restructurarea sistemului bancar a continuat, astfel că băncile care activează pe piaţa românească au ajuns să aibă la sfârşitul primului trimestru (T1) din acest an 53.754 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 4.350.

    Între T1/2018 şi T1/2019 un număr de 1.945 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 208 sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.

    Ajustarea reţelei teritoriale a băncilor din ultimii ani a venit nu doar în urma tăierii costurilor, ci şi pe fondul consolidării sectorului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii.

    Numărul instituţiilor de credit s-a diminuat la 34 în T1/2019, de la 36 în T1/2018. „Procesul de conso­lidare a sectorului bancar prin fuziuni şi achiziţii a continuat, iar premisele de accentuare a acestui proces se menţin, în contextul intensificării competiţiei, a nevoii de acoperire a costurilor operaţionale, inclusiv prin majorarea cotei de piaţă deţinute şi a deciziilor la nivel de grup de renunţare la anumite pieţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce schemă a folosit un bancher pentru a FURA 100 DE MILIOANE de dolari de la clienţi

    Fabien Gaglio a mărturisit că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, povestesc jurnaliştii de la Bloomberg într-un articol. Într-o zi de miercuri, la ora 9 dimineaţa, în Paris, îmbrăcat într-un pulover elegant şi o cămaşă albă, bancherul de 39 de ani de pe Riviera Franceză a intrat într-o secţie de poliţie şi a luat un loc într-o cameră de interogatoriu, înarmat cu un dosar de notiţe, descriu scena jurnaliştii Bloomberg.
     
    “Ca să sumarizez faptele, misiunea mea era să  înmulţesc banii clienţilor”, a declarat el. Gaglio era unul dintre cei doi manageri ai unui fond de administrare de averi elveţian denumit Hottinger & Partners. Clienţii lui erau din toată lumea: oameni de afaceri din Singapore, artişti din Italia, antreprenori în tehnologie din Statele Unite, toţi atraşi de promisiunea taxelor reduse, a profiturilor mari şi a discreţiei elveţiene. Când câteva dintre investiţii au mers prost, Gaglio a început să ia bani de la unii dintre clienţi pentru a-i plăti pe ceilalţi. În curând a ajuns să falsifice declaraţii şi semnături.

    A ţinut-o aşa timp de 15 ani, iar acum „Nu mi-a mai rămas nimic”, spune el în articolul Bloomberg. 

    Investigatorul francez nu a înţeles de ce Gaglio i-a mărturisit toate aceste lucruri. Niciuna dintre victimele înşelăciunii lui Gaglio nu era de origine franceză. „De ce ai mărturisit totul în Franţa când compania este înregistrată în Elveţia, iar tu trăieşti în Spania?” întreba Rocket. Gaglio a răspuns că unele dintre infracţiuni s-au derulat în Franţa. Niciunul dintre cei doi nu a menţionat faptul că Franţa permite foarte rar extrădarea cetăţenilor. La 4.20 PM, Gaglio a semnat o declaraţie şi s-a întors pe străzile Parisului. Data era 23 ianuarie 2013. În zilele care au urmat, partenerul lui Gaglio, un conte francez numit Jean-François de Clermont-Tonnerre, a început să dea veştile clienţilor. Instituţia mamă din care s-a desprins Hottinger & Partnners – banca franceză Hottinger & Cie, cu rădăcini care se întindeau până în secolul XVIII, a suferit pierderi care au împins-o la faliment. Victimele şi investigatorii din mai multe jurisdicţii au aflat ce s-a întâmplat, iar procurorii din Luxemburg au acţionat cel mai rapid şi l-au acuzat în primăvara aceea pe Gaglio de fals şi uz de fals, fraudă şi spălarea de fonduri furate.

    Gaglio a pledat vinovat. „După ce am trăit în minciună atât de mult timp, acum răspund la întrebări cu cea mai mare transparenţă. Nu am nimic de ascuns”. A reiterat faptul că banii clienţilor lui, precum şi ai săi, au dispărut. „Am fost prins într-o nebunie greu de explicat”, spunea el, explicând că a cheltuit totul pe călătorii extravagante, tablouri de Andy Warhol şi Keith Haring şi avioane private. Un coleg i-a descris purtarea drept „faraonică”.

    Curtea a decis ca Gaglio să plătească 150.000 de dolari, sumă pe care au considerat că şi-o permite şi l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracţiunile comise în Luxemburg. A făcut apel şi, după ce a petrecut un an într-o închisoare luxemburgheză, a fost eliberat temporar, iar sentinţa i-a fost redusă la patru ani. În Luxemburg se obişnuieşte să duci la capăt jumătate din sentinţă şi apoi să fii eliberat condiţionat, iar acest lucru înseamnă că Gaglio mai trebuie să stea 12 luni la închisoare când se întoarce. Apoi, este liber să se alăture familiei lui într-o comunitate exclusivistă în apropiere de Cannes, unde au închiriat o vilă, deşi el susţine că nu are bani.

    Totuşi, este posibil să nu scape chiar atât de uşor. Procurori din Geneva, unde Hottinger & Partners era înregistrată, au lansat propria investigaţie în 2013; aceasta este încă în curs, potrivit unui purtător de cuvânt citat de Bloomberg. Autorităţile elveţiene nu au depus niciun fel de plângere şi nu există semne că cele din Statele Unite ar fi făcut asta. Victimele se tem că motivaţia de a urmări cazul s-a diminuat, după ce Gaglio a fost la închisoare, iar Hottinger a dat faliment.Este greu de imaginat cum ar fi putut ieşi mai bine evenimentele pentru Gaglio – de altfel, câţiva dintre clienţii lui se tem că a planificat totul.

    „Fabien Gaglio a minţit în fiecare zi timp de 15 ani”, spune Diana Benedek, o femeie de afaceri din California care spune că Hottinger & Partners i-a furat ei şi soţului ei 20 de milioane de dolari. „De ce l-ar crede cineva acum?”

    Fabien Nicholas Gaglio s-a născut pe Coasta de Azur, în 1973. S-a mutat în Londra după studii pentru a lucra în domeniul finanţelor, dar a fost prins în 200 pentru că folosea calificări false în banking pentru a aplica la Merril Lunch. A primit o sentinţă suspendată în Nisa şi, mai târziu în cursul aceluiaşi an, a reuşit să se angajeze la elitista bancă privată Rothschild din Londra. Gaglio a început să îşi facă un nume sfătuind familii europene legat de transmiterea averilor din generaţie în generaţie, iar în 2005 a fost recrutat de Hottinger & Cie. La cinci ani după mărturisirea lui Gaglio, victimele lui continuă o campanie prin care să forţeze autorităţile din mai multe jurisdicţii europene să ia măsuri; acţiunile lor nu par însă să îl afecteze pe Gaglio.

    După ce a închiriat o proprietate modestă în perioada procesului său din Luxemburg şi după ce a pretins că a supravieţuit că a pretins datorită părinţilor săi, dovezile arată că şi-a mutat familia într-o vilă al cărei cost de închiriere este de 10.000 de dolari/lună în apropiere de Beaulieu-sur-Mer, pe Riviera Franceză. În 2015, una dintre operele de artă despre care spune că a fost furată înainte de mărturia lui – o sculptură de Yves Klein – a fost vândută cu 200.000 de dolari la o licitaţie din New York, iar identitatea celui care a vândut-o nu a fost dezvăluită.

     

  • Unul dintre cei mai longevivi bancheri de investiţii, Colm Kelleher, se retrage de la cârma gigantului Morgan Stanley

    Preşedintele Morgan Stanley Colm Kelleher, care a muncit în cadrul gigantului de investiţii pentru 30 de ani, se va retrage la finalul lunii iunie, potrivit unui anunţ al băncii citat de Reuters.

    Kelleher, 61 ani, va rămâne în funcţia de consilier senior, potrivit unui memo trimis de CEO-ul James Gorman către angajaţi. Înlocuitorul lui Kelleher nu a fost anunţat încă.

    Kelleher a fost preşedintele firmei încă din ianuarie 2016, şi este cunoscut în mare parte drept al doilea om în companie după Gorman.

    Mai mult, analistul KBW Brian Kleinhanzl spune că Kelleher a fost considerat chiar un posibil succesor al lui Gorman în poziţia de CEO în cazul în care acesta trebuia să părăsească funcţia.

    Cu toate acestea, Kelleher este mai bătrân decât Gorman, 60 ani, şi nu a fost niciodată anunţat oficial ca un posibil succesor, însă plecarea lui „ridică anumite îngrijorări în bancă cu privire la succesiune”, atrage atenţia Kleinhanzl.

    Kelleher a ocupat poziţiile de CFO şi co-head of corporate strategy din octombrie 2007 până în decembrie 2009.

    Cu Kelleher CFO în timp ce începea criza financiară din 2008, Morgan Stanley a devenit un holding bancar, ceea ce a însemnat atunci accesul la finanţări acordate de FED, şi a asigurat o investiţie de 9 miliarde de dolari din partea băncii japoneze Mitsubishi UFJ Financial Group.

     

  • Erdogan atacă: Bancherii vor plăti scump după alegeri pentru deprecierea lirei

    „Dacă aveţi de gând să sprijiniţi valuta străină de pe piaţă şi să vă angajaţi în acţiuni provocatoare, veţi plăti scump”, a declarat Erdogan dumincă, în timpul campaniei electorale din Istambul.
     
    Avertizarea lui Erdogan vine la o zi după ce autorităţile de reglementare din Turcia au dechis o anchetă împotriva JPMorgan Chase & Co şi a altor bănci, cu scopul de a opri cel mai puternic declin al lirei de la criza de anul trecut.
     
    „Acum, autoritatea de reglementare bancară a făcut câteva mutări. Dar ar trebui să ştie că vor plăti pentru acest lucru după ce se vor încheia alegerile. Sancţiunile vor fi emise de Trezorerie şi Ministerul Finanţelor”, a mai spus Erdogan.
     
     În ultimele săptămâni lira s-a depreciat din cauza unor zvonuri care susţin că declinul rezervelor indică faptul că banca centrală se foloseşte de fondurile sale pentru a controla moneda înainte de alegerile din 31 martie, potrivit Bloomberg.
     
  • Ce spun datele europene: Doi bancheri din România câştigă peste 1 milion de euro pe an. Marea Britanie are 3.500 de bancheri milionari, în timp ce Germania numai 390

    În raportul anterior al EBA publicat anul trecut, pentru 2016, România era prezentă cu trei bancheri în top – doi din top management şi unu din asset management.
     
    Pe de altă parte, în topul european al intermedierii fi­nan­ciare, băncile din România au coborât spre coada cla­sa­mentului având printre cele mai scăzute ponderi ale cre­di­te­lor şi ale activelor bancare în PIB, de circa 26%, respectiv 48%.
     
    Croaţia, România, Finlanda şi Ungaria au cei mai puţini bancheri milionari în euro, la polul opus fiind Italia (201), Franţa (233), Germania (390) şi Marea Britanie (3.567).
     
    Având în vedere remuneraţia medie anuală a celor doi bancheri din România, de 1,17 mil. euro, câştigul lunar ar fi de 97.500 de euro, iar cel zilnic ar ajunge la 4.875 de euro. Acesta înseamnă un câştig al celor doi bancheri de circa 170 de ori mai mare decât salariul mediu pe economie.
     
  • Ce spun datele europene: Doi bancheri din România câştigă peste 1 milion de euro pe an. Marea Britanie are 3.500 de bancheri milionari, în timp ce Germania numai 390

    În raportul anterior al EBA publicat anul trecut, pentru 2016, România era prezentă cu trei bancheri în top – doi din top management şi unu din asset management.
     
    Pe de altă parte, în topul european al intermedierii fi­nan­ciare, băncile din România au coborât spre coada cla­sa­mentului având printre cele mai scăzute ponderi ale cre­di­te­lor şi ale activelor bancare în PIB, de circa 26%, respectiv 48%.
     
    Croaţia, România, Finlanda şi Ungaria au cei mai puţini bancheri milionari în euro, la polul opus fiind Italia (201), Franţa (233), Germania (390) şi Marea Britanie (3.567).
     
    Având în vedere remuneraţia medie anuală a celor doi bancheri din România, de 1,17 mil. euro, câştigul lunar ar fi de 97.500 de euro, iar cel zilnic ar ajunge la 4.875 de euro. Acesta înseamnă un câştig al celor doi bancheri de circa 170 de ori mai mare decât salariul mediu pe economie.
     
  • Sumele exorbitante pe care le încasează anual aproape 5.000 de bancheri din UE

    Majoritatea acestora erau stabiliţi în Marea Britanie, potrivit datelor furnizate de EBA (Autoritatea Bancară Europeană), dar, în condiţiile în care ţara urmează să părăsească Uniunea Europeană la sfârşitul acestei luni, este de aşteptat ca unii bancheri foarte bine plătiţi să se mute de la Londra la centrele noi de personal de pe continent.
     
    EBA a declarat luni că 4.859 de bancheri au fost plătiţi cu mai mult de un milion de euro în 2017, inclusiv bonusurile, comparativ cu 2016, când numărul a fost de 4.597.
     
    După ce banii contribuabililor i-au salvat pe bancheri în timpul crizei financiare ce a avut loc cu un deceniu în urmă, Uniunea Europeană a limitat bonusurile, începţnd cu 2014, la cel mult salariul de bază sau de două ori valoarea acestei sume, cu aprobarea acţionarilor.
     
    EBA a afirmat că raportul mediu dintre remuneraţia variabilă şi cea fixă pentru persoanele cu venituri înalte contină să scadă, de la 104% în 2016 la 101,08% în 2017. Indicele a avut valoarea de 123% în 2014 şi 118% în 2015.
     
    Persoanele cu cele mai mari venituri locuiau în Marea Britanie, însumând 3.567 în 2017 sau 73,3%, cu 38% mai mult decât în 2016. Germania avea 390 în 2017, Italia 201, Franţa 233 şi Spania 161.
     
  • Bancherii au în continuare un motiv să iubească Londra: Salariile fabuloase

    Londra continuă să rămână unul dintre cele mai prolifice medii de lucru pentru bancheri, în ciuda incertitudinii generate de ieşirea Marii Britanii din UE, potrivit CNBC.

    Datele publicate de compania de resurse umane Emolument, care a analizat 4.475 de salarii şi bonusuri ale bancherilor care lucrează în segmentul de front-office în Londra, Paris, Frankfurt şi Milano, arată că tot capitala Marii Britanii rămâne cea mai atractivă în materie de remuneraţii.

    În timp ce salariile cumulate cu bonusuri pot varia în Londra între 60.000 lire sterline şi aproape 500.000 lire steriline – de la analist până la managing director – situaţia arată diferit în celelalte centre financiare ale Europei.

    „Dacă băncile londoneze şi-ar muta forţa de muncă în alte oraşe europene, pachetele medii compensatorii ar scădea. De la analist până lla managing director, Londra oferă cele mai ridicate salarii şi bonusuri din piaţă”, potrivit studiului realizat de Emolument.

    Astfel, în Paris veniturile cumulate variază între 50.000 lire sterline şi puţin peste 300.000 lire sterline, în timp ce Frankfurt prezintă o variaţie 50.000 lire sterline – până în 300.000 lire sterline, iar Milano sub 50.000 lire sterline – până aproape de 350.000 lire sterline.