BusinessMagazin

Tag: Banca Mondiala

  • Ce spune Banca Mondială despre proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov: Am aflat din presă că guvernul renunţă la parteneriatul de 35 de milioane de euro cu noi. Nu au discutat cu noi încă

    Tatiana Proskuryakova, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria spune că instituţia financiară a aflat „din presă” decizia guvernului României de a renunţa la parteneriatul pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov.
     
    „Noi am aflat din presă că guvernul a renunţat la parteneriatul cu noi pentru acest proiect. Urmează să discutăm cu ei”, spune Tatiana Proskuryakova.

    Săptămâna aceasta, ministrul transporturilor, Lucian Şova, a declarat că în construcţia autostrăzii Ploieşti-Comarnic-Braşov „nu avem niciun contract” cu Banca Mondială, enumerând motive pentru care ar fi mai oportună varianta parteneriatelor public-private.

    „Noi stabilisem un acord prin care să oferim finanţare de 35 de milioane de euro. Aceşti bani nu erau pentru construcţia propriu-zisă ci pentru a crea o infrastructură de finanţare pentru a atrage mai repede fonduri europene şi alţi investitori, în vederea construcţiei autostrăzii”, adaugă Proskuryakova.

    Una dintre problemele pe care le identifică Banca Mondială în privinţa României este reprezentată de „cadrul instituţional” şi de faptul că „nu ducem lucrurile până la capăt”.

    „Problema este că trebuie stabilite obiective şi urmate până la capăt (…) Am înţeles că guvernul vrea să folosească un studiu de fezabilitate din 2005 pentru acest proiect, iar acest studiu nu cred că ar mai fi valabil”.

    Lucian Şova spune că acest parteneriat pe proiect cu Banca Mondială a fost o „intenţie” a fostului premier Mihai Tudose.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • EPOPEEA celei mai aşteptate autostrăzi din România. Guvernul de la Bucureşti întoarce spatele Băncii Mondiale. Cum e posibil aşa ceva?

    Înainte de orice, explic aici că Banca Mondială nu finanţează cumpărările de mărfuri, servicii sau componente necesare vreunui proiect de reformă structurală. Nu este finanţatorul autostrăzii X sau al ANAF – în România, ca exemplu – sau al primăriei vreunui sat/oraş lovit de sărăcie ori de calamităţi. Asistă, în schimb, autorităţile pentru o coordonare corectă a fondurilor publice.

    De-a lungul timpului, din banii BM nu s-au cumpărat doar şoroafe, ciment, fier-beton, saci de nisip ori calculatoare – pentru vreun şantier – sau manuale pentru copiii săraci, pături, mâncare ori module de locuire provizorie pentru familiile afectate de stihii. Banca Mondială nu le-a plătit în mod special pe astea, dar a suportat costurile pentru o treabă la fel de importantă: ca astfel de cumpărături, la urgenţă sau nu, să nu se facă de autorităţi prin contracte oneroase, clientelare, ci prin licitaţii şi achiziţii publice corecte. A finanţat procedurile, nu cumpărăturile.

    Banca Mondială nu este nici contractantul, nici ofertantul, nici cumpărătorul pentru produse sau servicii necesare unei reforme structurale (eradicarea sărăciei, dezvoltarea infrastructurii, apărarea sinistraţilor/refugiaţilor, debirocratizarea, digitalizarea – atâtea şi-atâtea proiecte în care BM este implicată pe toată planeta), ci oferă asistenţa tehnică, adică garanţia că o autoritate contractantă nu va merge pe lângă lege, în achiziţiile sale publice necesare în astfel de reforme/reparaţii.

    Ca să n-o mai lungim, Banca Mondială nu este reparatorul sau reformatorul, ci este garantul că – nomine odiosa! – Corupţia nu se va manifesta în achiziţiile de mărfuri/servicii necesare în reparaţii sau reforme, indiferent de condiţiile din teren.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu cea mai aşteptată AUTOSTRADĂ din România. Teodorovici confirmă RENUNŢAREA la proiectul cu Banca Mondială

    “Într-un proiect nu e importantă sursa de finanţare, este important să faci acel proiect, iar guvernul, prin Ministerul de Finanţe, să aleagă cea mai facilă, utilă, ieftină sursă de finanţare. A fost o discuţie cu cei de la Ministerul Transporturilor. Dânşii (n.r. ministerul Transporturilor) au găsit o variantă mai rapidă de a face lucrurile să se întâmple pe acest sector Comarnic – Braşov. Nu este importantă partea de finanţare, este importantă calea de a implementa un astfel de proiect”, a declarat Eugen Teodorivici, ministrul Finanţelor, la Constanţa.

    Acesta a mai spus că ministerul de Finanţe este singurul care trebuie să discute cu un finanţator. “Nu este niciun fel de discuţie, scandal. Banca are regulile sale ca finanţator, care poate nu sunt aceleaşi cu cele pe care un parteneriat public privat le impune”, a afirmat Teodorovici.

    Banca Mondială (BM) a transmis, la solicitarea MEDIAFAX, că „nu a primit o notificare oficială din partea Ministerului Transporturilor privind colaborarea pentru autostrada Ploieşti-Braşov”, după ce ministrul Lucian Şova anunţase renunţarea la unitatea de proiect administrată împreună cu BM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment dur pentru Trump de la Banca Mondială: Dacă tarifele la import vor creşte, ne vom întoarce la criza din 2008

    O creştere a tarifelor şi a numărului de bunuri de import impozitate ar putea trimite comerţul global la nivelul de la criza din 2008, avertizează Banca Mondială, potrivit CNBC.

    În ultimul raport publicat pentru Prospecte Economice Globale, organizaţia multinaţională a lansat o predicţie sumbră atât pentru pieţele emergente cât şi pentru cele dezvoltate, în eventualitatea în care disputele comerciale se intensifică.

    „O creştere a tarifelor la nivel mondial ar avea consecinţe extreme asupra comerţului şi activităţii globale”, se arată în raport. „Escaladarea situaţiei tarifelor până la ceea ce doreşte Donald Trump, s-ar traduce într-un declin în fluxul de comerţ mondial, de aproximativ 9%. Acelaşi declin a fost întâlnit şi la începutul crizei din 2008.

    Canada, Mexic şi UE lansează propriile tarife de comerţ pe bunurile americane, ca răspuns la declaraţia de săptămâna trecută, în cadrul căreia preşedintele american a anunţat că aceşti actori nu vor fi excluşi de la tarifele pe oţel şi aluminiu impuse de Washington pe motiv de securitate naţională.

    Între timp, şi tratatul NAFTA pentru comerţ liber în regiunea nord-americană eşuează în a găsi un acord comun, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru tratatul ce a fluidizat economiile din regiune timp de 24 de ani.

    Cel mai puternic vor fi lovite pieţele emergente şi cele dezvoltate, spune Banca Mondială, cu sectoare precum agricultura şi procesarea de alimente printre victimele principale.

    Orice afectează activitatea comercială dintre SUA şi China „va rezulta într-un impact negativ pentru comerţ global”.

     

  • Banca Mondială anunţă ÎNCEPUTUL petrecerii în România: Dragnea poate deschide ŞAMPANIA. Anunţul BOMĂ a venit

    Atât în 2016, cât şi în 2017, media de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în România, de aproximativ 2.000 de dolari pe an. În 2016, de exemplu, PIB-ul era de 22.370 de dolari (+1.990 comparativ cu 2015), iar în 2017 indicatorul urcase la 24.510 (+2.140 comparativ cu 2016).

     
    Conform Băncii Mondiale, în 2020, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 29.820 de dolari – puţin mai mult decât avea Elveţia în 1989. Iar până în 2023, ultimul an acoperit de estimările Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă până la 35.120 de dolari.
     
    Prin comparaţie, în plină „Epocă de Aur” comunistă, PIB-ul pe cap de locuitor al României era de doar 4.770 de dolari. Iar în 1989 acesta urcase la 7.490 de dolari.
     
    Cele mai mari sume reprezentând PIB-ul pe cap de locuitor din Europa sunt în Luxembourg (110.870 de dolari), Irlanda (79.920 de dolari), Norvegia (74.070 de dolari) şi Elveţia (63.380 de dolari), Iar cele mai mici, de sub 30.000 de dolari, au fost înregistrate în Bulgaria (26.500 de dolari), România, Croaţia (25.810), Letonia (29.4900) şi Federaţia Rusă (28.960).
     
    De altfel, sumele reprezentând PIB pe cap de locuitor din Luxembourg, Norvegia şi Irlanda sunt cele mai mari la nivel mondial. Cifre foarte mari mai sunt înregistrate în Emiratele Arabe Unite (68.660 de dolari), Statele Unite (62.150 de dolari), Suedia (53.080 de dolari) sau Olanda (56.440 de dolari).
     

  • Banca Mondială: Ţările din Europa şi Asia trebuie să profite de criptomonede şi de noile tehnologii

    „Va fi necesar ca decidenţii politici din regiune să identifice un echilibru între valorificarea întregului potenţial şi moderarea entuziasmului aferent noilor tehnologii. Totodată, politicile instituite trebuie să sprijine cetăţenii în procesul de ajustare la nivelul sporit de flexibilitate care caracterizează piaţa muncii şi a produselor”, se arată în raport.

    Noul val tehnologic emergent cuprinde şi blockchain-urile, respectiv tehnologiile digitale care permit realizarea de tranzacţii şi de fluxuri informaţionale directe, fără a fi necesar un intermediar de încredere. Potrivit Băncii Mondiale, „primele aplicaţii ale tehnologiei blockchain s-au materializat sub forma criptomonedelor, prin care sunt creaţi bani digitali fără participarea băncilor centrale şi se facilitează efectuarea de plăţi fără o intermediere a instituţiilor financiare”.

    „Multe dintre ţările din Europa şi Asia Centrală s-au dovedit a reprezenta un teren propice pentru dezvoltarea criptomonedelor şi a tehnologiilor de tip blockchain”, a declarat Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, cu ocazia lansării raportului în Tbilisi. „În Georgia, de exemplu, minarea criptomonedelor reprezintă o operaţiune surprinzător de larg răspândită, situaţie determinată preponderent de scutirile de impozite şi de preţul scăzut al energiei electrice. În perspectivă, va fi important ca guvernul să asigure supravegherea financiară şi protecţia consumatorilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială vrea să finanţeze proiectul imobiliar de pe terenul Esplanada cu 150 milioane de dolari. Esplanada are 100.000 de metri pătraţi şi stă pârloagă în centrul Bucureştiului

    Cele zece hectare de teren cunoscut sub numele Esplanada, situat în centrul Capitalei, mai au de aşteptat până vor deveni baza unui proiect imobiliar, în condiţiile în care Primăria Municipiului Bucureşti lucrează în continuare la clarificarea statutului proprietăţii terenului, din care statul deţine 90%. Banca Mondială a reiterat în luna februarie, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Tokio, intenţia de a finanţa un proiect care să cuprindă instituţii de justiţie şi culturale, sub numele de Cartierul de Justiţie. Înainte de aceasta însă, primăria trebuie să obţină un PUZ, proces care poate ajunge să dureze şi mai bine de un an, cum se întâmplă adesea în cazul dezvoltatorilor imobiliari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • UN NOU CARTIER în Bucureşti! Unde va fi acesta construit şi cine îl va plăti

    “Concret, acordul semnat astăzi oferă suportul tehnic pentru demararea celor mai mari proiecte de dezvoltare urbană, din România, de după 1989. Astfel, pe un teren de 110 ha din zona Antiaeriană, aflat în administrarea Sectorului 5, va prinde contur un nou cartier, în care vor fi edificate 40.000 de unităţi locative, o maternitate, o sală polivalentă, un bazin olimpic de înot, un muzeu, un centru administrativ, unităţi de învăţământ şi toate funcţiunile necesare pentru o dezvoltare urbanistică la nivelul secolului XXI”, transmite, printr-un comunicat, Primăria Sectorului 5.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială: Europa trebuie să investească în competenţele angajaţilor

    Extinderea tehnologiei în tot mai multe domenii riscă să lase în urmă cele mai sărace naţiuni ale Europei şi să sporească rata şomajului în unele zone defavorizate. În ultimii 15 ani, numărul de meserii care implică muncă fizică a scăzut în UE cu peste 15%, în timp ce domeniile de analiză şi creativitate au crescut cu acelaşi procentaj, arată autorii raportului.

    „Uniunea Europeană creşte, însă europenii nu cresc prin unitate. Raportul de faţă subliniază necesitatea de a crea un mediu mai bun, pentru ca atât oamenii, cât şi societăţile comerciale să poată beneficia de pe urma oportunităţilor care le sunt disponibile prin intermediul mecanismului de convergenţă european”. Documentul, intitulat „Creştere prin unitate: Modernizarea mecanismului de convergenţă al Europei“ (Growing United: Upgrading Europe’s Convergence Machine), recomandă liderilor politici să-şi intensifice eforturile de creştere a competenţelor lucrătorilor, pregătindu-i pentru noi ocupaţii, pe o piaţă a muncii care evoluează rapid. În acest fel „se vor îmbunătăţi şi standardele de viaţă în acele ţări şi regiuni rămase la niveluri inferioare de dezvoltare”, arată documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Garanti Bank şi Garanti Leasing, acorduri de 32 de milioane de euro cu IFC, pentru sprijinul IMM-urilor

    Grupul Garanti România are ca strategie pe termen lung sprijinirea economiei locale şi a companiilor în cadrul cărora există femei acţionari sau care se regăsesc în structura de top management. În prezent, statisticile arată că în România există peste 481.000 de companii cu asociaţi sau acţionari femei  şi aproximativ 165.000 de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale deţinute de femei. „Încurajarea antreprenoriatului feminim în sectorul privat din România maximizează potenţialul forţei de muncă şi a dezvoltării economiei locale”, a declarat Thomas Lubeck, director regional IFC pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Din cele 32 de milioane de euro, 25 de milioane de euro au fost acordate Garanti Bank şi 7 milioane de euro Garanti Leasing. Acestea sunt al cincilea şi, respectiv, al şaselea acord semnat de IFC cu Grupul Garanti, vizând IMM-urile. Anterior, în ultimii şase ani, IFC a acordat Grupului Garanti un volum total de 70 de milioane de euro, în scopul finanţării IMM-urilor.

    „Antreprenoriatul este un motor important al dezvoltării economice în România. Strategia Garanti este aliniată cu viziunea IFC, lucru dovedit şi de colaborarea noastră de succes din ultimii ani”, a declarat Ufuk Tandogan, CEO Garanti România.

    International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată exclusiv pe sectorul privat, în pieţele emergente şi este, de asemenea, unul dintre principalii investitori internaţionali din economia românească şi un susţinător important al dezvoltării sectorului privat.