Tag: banca centrala

  • Lovitură de teatru: Una dintre economiile lumii se pregăteşte brusc pentru o RECESIUNE puternică

    Islanda se pregăteşte pentru o recesiune puternică după ce turismul s-a prăbuşit, anunţă Mar Gudmundsson, guvernatorul băncii centrale, citat de Bloomberg.

    „Suntem pregătiţi pentru posibilitatea unei recesiuni mai adânci, iar cifrele pe care le vedem cu privire la turism ne rată că acest lucru este din ce în ce mai aproape. Cifrele din turism au scăzut la nivelul din 2016, iar asta ar putea avea un efect semnificativ asupra sectorului imobiliar, dar sperăm să ieşim din acest impas până la începutul anului viitor”, transmite Mar Gudmundsson într-un interviu din Dubrovnik, Croaţia.

    Falimentul operatorului aerian low-cost Wow Air a trimis o undă de şoc către economia islandeză, determinând banca centrală să reducă dobânda de referinţă cu o jumătate de punct procentual până la 4%. În acel moment, banca centrală a anunţat că economia s-ar putea contracta cu 0,4% în 2019.

    „Nu am fost niciodată în istorie atât de bine pregătiţi pentru situaţii dificile aşa cum suntem acum. Avem spaţiu de decizii monetare”, spune Gudmundsson.

     

     

     

  • Investitori fericiţi: Bursele americane deschid şedinţa de tranzacţionare la maxime istorice după şedinţa de politică monetară a băncii centrale

    Indicii bursieri S&P 500 şi Dow Jones au atins maxime istorice astăzi după ce şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane, potrivit Financial Times.

    Performanţa burselor vine după o evoluţie de tip raliu a obligaţiunilor guvernamentale, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani ajungând la randamente de sub 2% pentru prima dată înultimii trei ani.

    La scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 1% până la un maxim istoric de 2.954,20 puncte, depăşind nivelul de 2.945,83 puncte din 30 aprilie. Astfel indicele este în creştere cu 17,8% de la începutul anului.

    Indicele industrial Dow Jones a crescut cu 0,9%, depăşind maximul record din 23 aprilie, ajungând astfel la un nou maxim de 26.761,01 puncte.

    Indicele Nasdaq, al companiilor din tehnologie, a crescut cu 1% – dar rămâne totuşi cu 1,2% sub maximul record din data de 3 mai.

    „S&P deschide la maxim record”, a scris preşedintele american Donald Trump pe contul său de Twitter.

    Miercuri, banca centrală americană (Fed) a prezentat o poziţie favorabilă pentru investitori, anunţând că are loc de măsuri de politică monetară dacă acestea vor fi necesare.

    Astfel, decizia se aseamănă cu poziţia Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară – încât Mario Draghi, preşedintele BCE a dat de înţeles că ar putea relansa programul de achiziţie de titluri de stat dacă inflaţia şi creşterea economică nu se îmbunătăţesc.

     

     

     

  • Se adună nori negri asupra Europei: Lira sterlină scade rapid după ce Banca Angliei a anunţat că se aşteaptă la creştere economică zero pentru T2 2019

    Banca Angliei a anunţat joi că menţine nivelul de dobândă la 0,75% în contextul în care există posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord, potrivit CNBC.

    Banca centrală a redus şi previziunea de creştere economică pentru al doilea trimestru din 2019 la zero, şi a scos în evidenţă din nou riscurile globale generate de conflictul comercial SUA-China, corelate cu şansele slabe de a încheia un acord Brexit.

    Lira sterlină s-a depreciat cu 0,4% după anunţul Băncii Angliei.

    Oficialii băncii centrale au mai vorbit în trecut de necesitate unor costuri de împrumut mai ridicate în viitorul apropiat, însă guvernatorul Mark Carney a spus că Comitetul de Politică Monetară a votat în unanimitate menţinerea dobânzilor la 0,75%.

     

     

  • Ce scrie presa internaţională despre Mugur Isărescu, BNR: Momentul deciziei pentru omul cu cea mai mare vechime în funcţia de guvernator al băncii centrale din întreaga lume. Cine crede Bloomberg că l-ar putea înlocui la şefia BNR

    Se apropie momentul în care Mugur Isărescu trebuie să decidă dacă îşi va prelungi mandatul de peste un sfert de secol la conducerea băncii centrale din România – el fiind bancherul central cu cea mai mare vechime în funcţie din întreaga lume, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Guvernatorul BNR are 69 de ani şi a trecut prin orice conjunctură economică de la hyperinflaţie, cu ţara sa în pragul falimentului, şi până la criza financiară din 2008. Decizia pe are o va lua legat de cum îşi va continua drumul după luna octombrie când îi expiră mandatul ar putea fi crucială pentru independenţa băncii centrale a României în era populismului.

    România, o ţară de aproximativ 20 de milioane de oameni, le dă deja o durere de cap oficialilor UE – care încearcă să învingă ameninţările la adresa democraţiei în toate ţările din fostul bloc communist. Spre exemplu, în Ungaria şi Polonia oamenii care fac parte din consiliile de administraţie ale băncilor central sunt deja aliaţi guvernamentali.

    Bloomberg scrie că Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă există o asemenea ameninţare şi asupra consiliului de administraţie din România, unde toţi membri urmează să fie realeşi sau înlocuiţi.

    „Dacă actuala conducere este înlocuită de către oameni mai puţini calificaţi şi loiali politiului, atunci randmentul pentru titlurile de stat ar putea creşte iar leul ar putea fi din nou sub presiune. (…) Îmi este teamă că dacă nu e Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă”, spune Blaise Antin, şeful cercetării pe pieţele emergente în cadrul grupului American TCW Group – un cumpărător al titlurilor de stat din România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reza Baqir, un fost şef al FMI pentru România, preia conducerea băncii centrale din Pakistan

    Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.

    Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.

    Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.

    Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.

    Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.

     

  • Reza Baqir, un fost şef al FMI pentru România, preia conducerea băncii centrale din Pakistan

    Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.

    Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.

    Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.

    Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.

    Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.

     

  • Mario Draghi a încasat 401.400 euro în 2018 ca preşedinte al Băncii Centrale Europene, echivalentul unui salariu lunar de 33.450 euro

    Spre comparaţie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi echivalentul lui Draghi la nivel local, are un salariu net de peste 14.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere aferentă anului 2017. Draghi este şeful lui Isărescu în Consiliul General de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce se golesc buncărele americanilor de aurul lumii

    Situat în inima districtului financiar din Manhattan, sediul Federal Reserve Bank of New York oferă tururi gratuite vizitatorilor. Astfel, un muritor de rând are şansa de a vizita celebrul Gold Vault, un uriaş buncăr-seif aflat la cinci etaje sub nivelul străzii în care instituţia păstrează lingouri de metale preţioase pentru băncile centrale ale lumii şi alte instituţii. New York Fed obişnuia până nu demult să fie unul dintre cei mai importanţi gardieni ai aurului naţiunilor.

    Începând cu anii 1970, cantitatea de lingouri de aur deţinută la New York Fed în numele băncilor centrale şi guvernelor străine scade încontinuu. Se observă, de asemenea, şi o reducere a numărului de clienţi-bănci centrale/guverne, se arată într-o analiză a Bullionstar, cel mai mare dealer de lingouri de metal preţios din Singapore. În 1963, în seiful principal de aur erau depozitate 13.000 de tone de metal preţios sub forma a 960.000 de lingouri în numele a 70 de clienţi. În 1978, lista de clienţi a crescut la 85 de ţări.

    Până la sfârşitul anilor 1990, Fed a mai rămas cu 60 de clienţi. În 2008, cifra era de 36 – bănci centrale, guverne şi instituţii internaţionale. Astfel, între 1978 şi 2008, a existat o reducere uluitoare a bazei de clienţi. În 2008 erau cu 50 de clienţi mai puţin faţă de 1978. Cea mai mare parte a aurului stocat în seifurile de sub Manhattan are o formă standard, dreptunghiulară, de „cărămidă“, ce permite lingourilor să fie aşezate cu precizie unul peste celălalt. Motivul pentru care buncărele-seif din New York erau cândva pline cu astfel de „cărămizi” strălucitoare este că majoritatea aurului deţinut de băncile centrale străine a fost achiziţionat de la Trezoreria SUA, iar acesta este aurul pe care Trezoreria americană l-a furnizat când băncile centrale şi-au convertit dolarii americani în bare de aur în timpul acestor tranzacţii. În timpul erei Bretton Woods, care a durat din anii 1940 până în anii 1960, Fed şi Trezoreria aveau şi o politică de retopire a aurului străin primit în New York în lingouri standard înainte de a-l depozita.

    În 1991, în seifuri erau stocate aproximativ 315 milioane de uncii de aur. În 1997, cantitatea a scăzut la 269 milioane uncii. Până în 2004, aurul depozitat s-a redus la 226 milioane uncii. La începutul anului 2008, Fed spunea că are în custodie 216 milioane uncii de metal preţios. Începând cu anul 2012, seifurile protejau 212 milioane de uncii – aproximativ 6.700 de tone –, sub forma a 530.000 de bare de aur. În 2016, rapoartele Fed arată că instituţia păstrează în custodie mai puţin de 6.000 de tone de aur. La sfârşitul lunii ianuarie, la Fed mai rămăseseră doar aproximativ 5.750 de tone din aurul naţiunilor.

    Fed New York nu dezvăluie identitatea clienţilor săi, indiferent că sunt state străine sau instituţii internaţionale, şi nici cât de mult aur deţin aceste tipuri de clienţi. Însă unele dintre aceste bănci centrale şi instituţii individuale fac comentarii sau oferă cifre generale privind tezaurul lor de aur. Singura informaţie pe care New York Fed o dezvăluie este că în 2008 au existat 36 de clienţi străini.
    Spre deosebire de alte bănci centrale importante, cum ar fi Banca Angliei, Banca Franţei şi Banca d’Italia, New York Fed păstrează foarte puţin din aurul deţinătorului de aur suveran, adică Trezoreria Statelor Unite. New York Fed pretinde că păstrează 13,45 milioane uncii de aur în numele Trezoreriei SUA, dar cantitatea nu este nici cât 4% din cele 261,5 milioane de uncii de aur pe care Trezoreria Statelor Unite susţine că le are.

    O listă detaliată a cantităţilor de metal preţios al Trezoreriei SUA păstrat în custodie sub Manhattan poate fi găsită într-un document al Congresului SUA din 2011. Conform acestei declaraţii de inventar, 31.204 bare de aur sunt stocate în 11 compartimente (enumerate de la A la K) în seifurile special ale New York Fed.

    Probabil cel mai mare client extern al New York Fed este Fondul Monetar Internaţional, cu o cantitate depozitată estimată la peste 2.000 de tone. FMI este o instituţie financiară internaţională cu sediul în Washington. Următorul mare titular de aur a fost până în 2015 Deutsche Bundesbank, banca centrală a Germaniei, care la sfârşitul acelui an a raportat că deţine 1.347,4 de tone în seifurile din New York. După o campanie de aducere acasă a 674 de tone din aurul păstrat în străinătate (nu numai în SUA) anunţată în 2012 şi încheiată în 2017, cu trei ani mai devreme decât s-a vrut iniţial, Bundesbank mai păstrează la New York 1.236 de tone de aur. Depozitele de la Banca Franţei au fost golite complet – este vorba de 374 de tone.

    Anterior, în 2000, Germania a adus acasă 931 de tone din metalul preţios depozitat la Banca Angliei, unde mai are 432 de tone, notează Reuters. Ultima campanie de relocare, în urma căreia Bundesbank a intrat în posesia a jumătate din rezervele sale totale, a costat aproape 7 milioane de euro. Pentru a-şi convinge cetăţenii că aurul ţării există şi este în siguranţă, banca centrală a Germaniei a deschis în primăvara anului trecut o expoziţie cu lingouri de metal preţios din rezerva ţării. Numele cărţii care a însoţit evenimentul, “Aurul germanilor”, evocă devotamentul de secole al nemţilor faţă de metalul galben şi strălucitor la infinit, notează Handelsblatt. Expoziţia reprezintă, de asemenea, încununarea cu succes a operaţiuni de repatriere a aurului din New York, Londra şi Paris. Campania este urmarea unei decizii din 2012 a unei instanţe de judecată germane care a cerut verificarea rezervelor valutare ale ţării.

    Au apărut între timp şi veşti că există neconcordanţe în registrele pentru aur, astfel că Bundesbank s-a simţit obligată să acţioneze. Apoi, economia germană se zvârcolea lovită de criza datoriilor din zona euro, care ameninţa chiar existenţa monedei unice. Orice putea oferi încredere în banca centrală, în economie şi în euro era binevenit.

    Banca d’Italia susţine că deţine o cantitate substanţială de aur la New York, estimată la peste 1.000 de tone, echivalentul a aproape jumătate din rezervele sale. Spre deosebire de majoritatea ţărilor lumii, statul italian nu deţine aurul din rezervă, ci banca naţională. Roma spune că banca centrală este al treilea deţinător suveran de aur din lume ca mărime, după SUA şi Germania, cu rezerve de 2.452 de tone.

    De asemenea, Banca d’Italia ar avea 1.199,4 tone de aur, adică jumătate din rezerve, stocate în seifurile sale de sub Palazzo Koch. Cantităţi mai mici sunt păstrate la Londra, la Banca Reglementelor Internaţionale şi la banca naţională a Elveţiei. Însă documentele de inventar al aurului nu sunt publice, astfel că cifrele sunt imposibil de verificat. Prin presa italiană circulă zvonuri că guvernul de la Roma vrea să vândă o parte din aurul băncii centrale pentru a-şi finanţa cheltuielile populiste. Odată cu aceste zvonuri au apărut şi atacuri verbale ale guvernului asupra şefilor băncii centrale şi autorităţilor de reglementare de pe piaţa financiară.

    Banca centrală olandeză, De Nederlandsche Bank, păstrează 190 de tone de aur la New York Fed. În total, FMI, Bundesbank, Banca d’Italia şi De Nederlandsche Bank ar putea deţine oficial cam 80% din totalul aurului de sub Manhattan. Dacă aurul chiar este acolo, aşa cum s-au întrebat şi unii politicieni germani, realitatea poate lăsa un loc larg fanteziei. Unii spun că rezervele de aur ale Bundesbank nu mai există din anii 1960 în formă fizică în buncărele newyorkeze, ci doar în registrele de contabilitate. Campania Bundesbank arată că cel puţin o parte din el există, sau că Fed poate găsi rapid înlocuitori.

    Aurul reprezintă 70% din rezervele valutare ale Germaniei, ţară care deţine 1,8% din aurul lumii.
    În noiembrie 2014, banca centrală olandeză a anunţat că a repatriat aproximativ 122 de tone din aurul său depozitat la New York Fed. Banca mai are acolo aproximativ 190 de tone de aur.
    Printre alte bănci centrale care sunt cliente ale New York Fed se numără Riksbank din Suedia (13,2 tone de aur sau 11% din rezervele sale totale), banca centrală a Finlandei (8,8 tone, 18% din rezerve), Banca Greciei, Banca Reglementelor Internaţionale, Banca Centrală Europeană şi băncile centrale din Afganistan şi Ghana.

    Anul trecut, presa turcă, în mare parte controlată de guvern, sugera că Turcia şi-a adus acasă toată rezerva de aur păstrată la banca centrală americană. Astfel, guvernul turc ar fi repatriat din SUA 220 de tone de metal preţios începând cu 2017. Analiştii spun că manevra a avut o cauză mai degrabă politică decât economică, Ankara încercând astfel să trimită Washingtonului un avertisment că moneda turcă are prioritate. Cele două părţi s-au aflat într-un conflict comercial şi diplomatic în urma căruia lira turcească s-a prăbuşit, producând o criză financiară vizibilă şi astăzi.

    Economia turcă este în recesiune. Conflictul cu SUA încă nu s-a stins. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut anul trecut ca împrumuturile de la FMI să fie date în aur şi nu în dolari, aceasta pentru binele statelor şi naţiunilor presate de dolar, potrivit Kitco News, divizia de ştiri a unuia dintre cei mai mari retaileri de monede şi bare din aur din lume.

    Şi Ungaria a anunţat anul trecut cu mândrie repatrierea rezervelor de aur. Este vorba de 3 tone, păstrate la Londra. Cantitatea este foarte mică în comparaţie cu cele ale altor state, însă până în toamnă banca centrală şi-a înzecit rezervele, de la 3,1 tone la 31,5 tone de aur, nivel similar celui din urmă cu 70 de ani. Budapesta a justificat repatrierea prin boostul de încredere pe care îl dă pe pieţe.  

    De ce naţiunile şi băncile centrale şi-au lăsat comorile în paza Fed New York? În primul rând America a fost în cele două războaie mondiale şi în timpul Războiului Rece un teritoriu sigur, departe de raza de acţiune a Armatei Roşii. Apoi, Fed New York este unul dintre cei patru depozitari de aur desemnaţi ai FMI, ceilalţi trei fiind Banca Angliei, Banca Franţei şi banca centrală a Indiei din Nagpur.

    În 1976, ultima dată când FMI a raportat oficial defalcat depozitele sale de aur, instituţia deţinea 107 milioane de uncii de aur, dintre care aproximativ 3.300 de tone (70%) în New York, 29 milioane uncii (19%) în Londra, 12,5 milioane de uncii (8%) la Paris şi 4,6 milioane uncii (3%) în India. În perioada 1976-1979, FMI a vândut 50 de milioane de uncii din rezervele sale de aur, 25 de milioane de uncii prin licitaţii şi 25 de milioane de uncii prin distribuiri către membrii săi. Cel puţin 1.000 de tone din aurul care a făcut obiectul acestor licitaţii / distribuiri au provenit din New York, ceea ce ar însemna că peste 2.000 de tone de aur sunt încă în seifurile din New York, presupunând că vânzările de aur efectuate de FMI în 2010-2011 s-au făcut din stocuri din afara Fed.

  • Lovitură de teatru. Banca Centrală Europeană nu şi-a dat avizul pentru noua taxă pe activele bancare. Ce a spus marţi Eugen Teodorovici: A venit răspunsul de la BCE. Avizează acest proiect

    Un purtător de cuvânt al BCE a confirmat că „BCE a primit o solicitare de consultare” din partea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru noul proiect de OUG şi că instituţia „va da un aviz în timp util”.
     
    Mai exact, BCE nu am răspuns încă, iar răspunsul va fi trimis sub forma unui aviz care va fi publicat şi trimis când este gata, acesta fiind procedura, deoarece este nevoie de timp pentru a analiza legea propusă şi pentru ca BCE să îşi prezinte opinia.
     
    „Ieri (marţi, 26 martie – n.red) a venit răspunsul de la Banca Centrală Europeană. Avizează acest proiect”, a declarat Eugen Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la Digi TV, miercuri seara.
     
  • Banca Centrală Europeană îi atrage lui Teodorovici atenţia, într-o scrisoare, că nu a fost consultată în privinţa OUG 114

    Conform legislaţiei europene, autorităţile naţionale sunt obligate să consulte BCE cu privire la orice proiect legislativ din domeniile de competenţă ale instituţiei, printre care legile aplicabile instituţiilor financiare, în măsura în care acestea influenţează semnificativ stabilitatea instituţiilor financiare şi a pieţelor.

    „În conformitate cu articolul 4 din Decizia 98/415 / CE a Consiliului, BCE ar trebui să fie consultată într-o etapă adecvată, care să permită autorităţii care iniţiază proiectul să ia în considerare opiniile BCE, înainte de a lua o decizie pe fond”, arată documentul.
     
    Instituţia europeană remarcă faptul că OUG nr. 114/2018 nu a fost însoţită de nicio evaluare a impactului de către asupra sectorului bancar, iar în absenţa unui astfel de document, riscul ca taxa să aibă un impact semnificativ asupra stabilităţii sistemului bancar nu poate fi exclus.
     
    Scrisoarea include şi un ghid privind modul în care ECB este consultată de autorităţile naţionale în proceesul legislativ.