BusinessMagazin

Tag: atributii

  • SCANDAL la Spitalul Colentina. Medic: Managerul mi-a răspuns că binele pacienţilor este o lozincă

    “Eu sunt neurochirurg şi ce ştiu eu să fac este să operez şi să consult pacienţi.. În rest, ar fi o pierdere de şansă pentru pacienţii mei să-mi ocup timpul cu legi, acte şi aranjamente între cele două secţii. În luna decembrie, am făcut solicitare împreună cu alţi colegi de la alte secţii pentru posturi, dar care au fost aprobate doar pentru neurochirurgie, adică pentru doi colegi neurochirurgi, însă pentru ceilalţi colegi, demersurile au fost blocate” a declarat pentru MEDIAFAX, Ionuţ Gobej, medic neurochirurg, Spitalul Colentina.
     
    De aproximativ trei ani, doctorul Ionuţ Gobej operează la Spitalul Colentina. În 2014, a plecat de la Spitalul Marie Curie pentru a construi secţia de neurochirurgie în care a salvat sute de vieţi. Acum, simte că toate eforturile lui au dispărut odată cu schimbarea conducerii.
     
    “Activitatea în blocul operator nu se mai poate desfăşura în condiţii normale după ora 15. Situaţia aceasta ne-a adus în momentul în care am cerut ajutorul managerului. Mi-a răspuns că binele pacienţilor este o lozincă. În momentul ălă, am ajuns la concluzia că orice dialog pentru a rezolva această situaţie cu doamna manager va fi sortit eşecului. Am considerat că singura cale de rezolvare a acestei situaţii este de a mă adresa public. Mi-a crescut un pic tensiunea, am ridicat un pic tonul şi i-am replicat că pentru pacienţii mei şi pentru a-mi desfăşura activitatea voi face orice îmi stă în putere şi voi lupta până la ultima picătură de sânge” povesteşte Ionuţ Gobej.
     

  • Elisabeta Moraru a preluat conducerea biroului local al Google

    Elisabeta Moraru a fost confirmată la conducerea biroului local al Google din luna octombrie. Ea preia atribuţiile fostului director Dan Bulucea, care a plecat, la jumătatea acestui an, pe poziţia de new business manager Google pentru regiunea APAC.

    Elisabeta Moraru s-a alăturat echipei Google în aprilie 2012, în poziţia de industry head, având ca atribuţii consilierea clienţilor şi partenerilor în utilizarea soluţiilor de îmbunătăţire a performanţelor online.

    De asemenea, ea a susţinut activ şi introducerea de soluţii digitale în sistemul educaţional şi în media, fiind iniţiatoarea mai multor programe dedicate şcolilor, universităţilor şi presei.

    Google Bucharest SRL, entitatea juridică din România a companiei americane, a raportat pentru anul 2015 la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o cifră de afaceri de 15,95 milioane de lei (3,58 mil. euro), în scădere cu 0,5% faţă de anul precedent, conform datelor publice disponibile pe site-ul MFP.

  • Administraţia Prezidenţială a desfiinţat Cancelaria Preşedintelui

    Cancelaria Preşedintelui a fost desfiinţată după plecarea fostului şef Dan Mihalache, numit ambasador al României în Marea Britanie, iar atribuţiile şi structurile din subordine au fost preluate de preşedintele Klaus Iohannis.

    Dan Mihalache a plecat la Londra, după ce preşedintele a semnat decretul pentru numirea sa ca ambasador la începutul lunii iunie. Iohannis a declarat în aprilie că a aprobat numirea sa în funcţie şi că “a fost propus” pentru preluarea misiunii de la Londra.

    Dan Mihalache este unul dintre consilierii prezidenţiali care a fost contestat de voci din societatea civilă, chiar de la cooptarea sa în echipa preşedintelui, odată cu preluarea mandatului de la Cotroceni. El a ocupat funcţia de şef al Cancelariei preşedintelui Klaus Iohannis.

  • Guvernul Cioloş desfiinţează Departamentul de Investiţii Străine. Topul ţărilor cu cele mai mari investiţii în România

    Ministerul Economiei, Comerţu­lui şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se va reorganiza şi va prelua atribuţiile, personalul şi patrimoniul Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, care se va desfiinţa.

    Aceasta este ultima decizie din lungul şir al mutărilor Departamentului pentru Investitorii Străini între insti­tu­ţi­ile şi ministerele înfiinţate şi desfinţate în ultimii cini ani.

    „În prezent promovarea comerţului exterior şi a investiţiilor străine ale României se efectuează prin instituţii diferite, motiv pentru care aceste activităţi nu au o abordare unitară care să permită fructificarea potenţialului economic al României“, arată un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Economiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Guvernul a decis: localele vor avea loc în 5 iunie

    Alegerile locale vor avea loc în data de 5 iunie, a decis Executivul, care a aprobat în şedinţa de miercuri 6 hotărâri de Guvern care vizează organizarea şi desfăşurarea acestui scrutin.

    Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

    “Azi adoptăm un pachet de hotărâri de guvern care pregătesc alegerile locale şi inclusiv stabilim data alegerilor locale. O să fie prezentă să prezinte aceste proiecte de hotărâri de guvern şi doamna preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru că sunt hotărâri de guvern pregătite de Autoritatea Electorală Permanentă”, le-a spus premierul membrilor Cabinetului, miercuri, la începutul şedinţei Executivului.

    Totodată, Dacian Cioloş a precizat că Guvernul şi AEP trebuie să lucreze împreună pentru pregătirea alegrilor care vor avea loc anul acesta. “De data aceasta, AEP are prin lege mult mai multe atribuţii în organizarea şi derularea alegerilor decât a avut în trecut”, a afirmat premierul.

  • Drepturi noi pentru proprietarii de apartamente

    Legea asociaţiilor de proprietari a suferit două modificări în acest an, introducându-se două drepturi noi pentru proprietarii de apartamente, informează Avocanet.ro

    Proprietarii de apartamente au din acest an două drepturi noi, aşa cum reiese din cele două modificări operate în martie şi noiembrie la Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

    În primul rând, proprietarii sunt îndreptăţiţi să primească periodic o informare electronică sau scrisă cu privire la situaţia financiară a asociaţiei. Activitatea de informare trimestrială intră în atribuţiile administratorului de bloc, care, în caz de neîndeplinire, poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 500 şi 3.000 de lei.

    Iar al doilea drept este faptul că, din 18 noiembrie, proprietarii de apartamente au dreptul să ceară preşedintelui şi administratorului asociaţiei adeverinţe cu situaţia cheltuielilor privind întreţinerea.

    Citiţi articolul integral pe www.avocanet.ro

     

  • Demisia lui Victor Ponta în presa străină

    Demisia premierului, Victor Ponta, a fost semnalată şi în presa străină. Ştirea despre demisia lui Ponta fiind prima pe site-ul BBC şi Euronews.

    Premierul demisionar Victor Ponta a convocat miercuri, la ora 16:00, o şedinţă de Guvern pentru a le mulţumi miniştrilor care au făcut parte din Cabinetul său, dar şi pentru a pregăti perioada de tranziţie către Executivul ca se va forma în urma negocierilor din preşedinte şi partidele parlamentare.

    “La ora 16:00 o să avem o şedinţă de Guvern ca să le mulţumesc tuturor colegilor miniştri şi să pregătim perioada de tranziţie către viitorul Guvern”, a spus Ponta, miercuri, la Palatul Victoria, după ce şi-a anunţat demisia.

    Totodată, el a anunţat că “procedurile politice” vor urma în cursul zilei, respectiv trimiterea demisiei sale preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi a precizat că actualul Guvern va continua să-şi îndeplinească atribuţiile până la instalarea noului Executiv.

    “Până la momentul formării unui nou guvern, în urma discuţiilor între preşedinte şi partidele parlamentare, ne îndeplinim atribuţiile de fiecare zi şi imediat ce noul guvern va fi instalat putem să predăm o situaţie economică şi socială mult mai bună decât cea pe care am preluat-o”, a spus Ponta.


  • ANALIZĂ: Atribuţiile preşedintelui – mediator pe plan intern, imaginea României în exterior

    Mandatul preşedintelui ales începe odată cu depunerea jurământului faţă de ţară şi popor, în Parlament, şi se încheie la depunerea jurământului de către cel care câştigă, peste cinci ani, următorul scrutin. În caz de război sau catastrofă, Constituţia prevede că mandatul poate fi prelungit.

    În timpul mandatului, şeful statului nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Altfel spus, preşedintele este doar preşedinte.

    Acest “doar” înseamnă însă foarte mult. Deţinător al celei mai înalte funcţii din stat, preşedintele are atribuţii atât pe plan intern, cât şi în străinătate. În ţară, el desemnează candidatul la funcţia de premier, poate dizolva Parlamentul şi este comandantul forţelor armate, iar în străinătate este cel care reprezintă statul român.

    Tot preşedintele este, potrivit Constituţiei, garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Şi tot el este dator să vegheze la respectarea legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, prin exercitarea funcţiei de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

    Pe plan intern, şeful statului are la îndemână instrumente relaţionate cu legiuitorul ţării, Parlamentul, dar şi cu Executivul.

    Astfel, printre atribuţiile pe cât de importante, pe atât de vizibile se numără desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numirea Guvernului, în urma votului de încredere acordat de Parlament.

    De asemenea, la propunerea premierului, preşedintele poate revoca membri ai Guvernului. Pe de altă parte, şeful statului poate participa la şedinţele Executivului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării şi asigurarea ordinii publice, respectivele şedinţe fiind prezidate chiar de către preşedinte.

    Preşedintele are, conform legii, şi dreptul de a adresa Parlamentului mesaje privind principalele probleme politice ale ţării. Mai mult, el poate chiar dizolva Parlamentul, în cazul în care acesta nu a acordat vot de încredere pentru formarea Guvernului, la 60 de zile de la prima solicitare.

    Un alt drept constituţional al şefului statului este acela de a cere poporului, după consultarea Parlamentului, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

    Constituţia prevede şi faptul că preşedintele este comandantul forţelor armate. În această calitate, el poate declara, după aprobarea Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, iar în caz de agresiune armată împotriva ţării ia măsuri pentru respingerea acesteia.

    Preşedintele este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgenţă. Şi tot el îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării – autoritatea administrativă autonomă care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

    În străinătate, ca reprezentant al statului român, preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, după ce acestea sunt negociate de către Guvern.

    De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România a fost reprezentată la Consiliul European de preşedinte, putând fi numărate pe degete summit-urile şefilor de stat şi de guvern unde a participat premierul român.

    În privinţa reprezentării internaţionale, Constituţia nu conţine prevederi clare. Ultima revizuire cu acest obiect a avut loc cu mult timp înainte de aderare, astfel că, în urma unor divergenţe între preşedintele şi premierul de astăzi, Traian Băsescu şi Victor Ponta, Curtea Constituţională a decis, în iunie 2012, că şeful statului participă la reuniunile Consiliului European, această atribuţie putând fi însă delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

    Şeful statului este şi cel care acreditează şi recheamă, la propunerea Executivului, reprezentanţii diplomatici ai României. În acelaşi timp, reprezentanţii diplomatici în România ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    Graţierea individuală, decorarea şi acordarea gradelor de mareşal, general şi amiral sunt alte atribuţii ale preşedintelui, conform Constituţiei.

    Salariu în mandat, indemnizaţie pe viaţă după

    Salariul net lunar al preşedintelui României este de 6.706 lei, echivalentul a circa 18.000 de euro pe an. Prin comparaţie, cel mai bine plătit şef de stat din lume, preşedintele SUA, câştigă anual 400.000 de dolari, adică peste 300.000 de euro.

    Totodată, pe durata mandatului, preşedintele beneficiază, gratuit, de locuinţă de protocol, autoturism, protecţie şi pază, precum şi acces în complexurile de protocol ale RAAPPS.

    Traian Băsescu a stat la Vila Lac 3, cu o suprafaţă construită de 1.045 de metri pătraţi, un teren de tenis de 308 metri pătraţi şi un teren aferent de aproape 3 hectare.

    După încheierea mandatului, Băsescu are la dispoziţie 60 de zile în care mai poate ocupa Vila Lac 3, după care aici se va muta Klaus Iohannis.

    Până atunci, Guvernul a decis să-i fie acordată Vila Lac 2 drept reşedinţă oficială.

    Foştii şefi de stat ai României, inclusiv regele Mihai, primesc o indemnizaţie netă lunară de 5.060 lei.

    Potrivit declaraţiilor de avere ale consilierilor prezidenţiali din mandatul Băsescu, salariul pentru ocupantul unei astfel de funcţii este de aproximativ 5.600 de lei. Consilierii de stat câştigă ceva mai puţin, în jur de 4.500 de lei.

    Conform actualei organigrame, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale funcţionează 16 departamente, 10 consilieri de stat şi 6 consilieri prezidenţiali. Odată instalat la Cotroceni, noul preşedinte poate însă modifica această organigramă.

    Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale prevede că înfiinţarea de departamente şi compartimente se face în funcţie de priorităţile şefului statului. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte numărul consilierilor prezidenţiali şi de stat. De altfel, şi actualul preşedinte a avut mai mulţi consilieri, atât prezidenţiali, cât şi de stat, dar unii, inclusiv şeful Cancelariei, cel care coordonează activitatea tuturor departamentelor, au decis să părăsească Palatul Cotroceni odată cu apropierea de sfârşitul mandatului.

    În prezent, numărul de posturi aprobat pentru Administraţia Prezidenţială este de 260.

     

    Are imunitate, dar poate fi suspendat

    În timpul mandatului, preşedintele României se bucură de imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Mai mult sau mai puţin subiective, unele interpretări ale acestei prevederi legale au generat, în anul electoral 2014, dispute publice între susţinătorii şi adversarii politici ai actualului şef al statului.

    În schimb, preşedintele poate fi suspendat de Parlament, ca urmare a unor fapte grave, prin care se consideră că a încălcat Constituţia.

    Propunerea de suspendare trebuie să fie iniţiată de o treime din numărul parlamentarilor şi i se comunică preşedintelui, care le poate da senatorilor şi deputaţilor explicaţii privind faptele ce i se impută.

    Înainte de a se supune la vot propunerea de suspendare, Parlamentul trebuie să consulte Curtea Constituţională. Şeful statului poate fi suspendat dacă acest demers este aprobat, prin vot, de majoritatea deputaţilor şi senatorilor.

    În cazul în care preşedintele este suspendat din funcţie sau se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul la şefia statului este asigurat de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.

    După cel mult 30 de zile de la suspendare, se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în cazul actualului şef al statului. La primul referendum, majoritatea românilor a votat contra demiterii, iar la cel de-al doilea s-au înregistrat peste şapte milioane de voturi pentru plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, însă Curtea Constituţională a constatat că scrutinul nu a avut cvorum.

    Legea referendumului în noua formă, publicată pe 16 decembrie 2013 în Monitorul Oficial, prevede un cvorum de 30% pentru validarea consultării populare privind demiterea preşedintelui. Pentru referendumurile de demitere a lui Traian Băsescu, cvorumul a fost de 50%, astfel că, teoretic, viitorul preşedinte va putea fi demis mai uşor.

    Preşedintele poate fi şi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, iar şeful statului este informat în legătură cu aceasta şi are posibilitatea să dea explicaţii Parlamentului, la fel ca în cazul unei propuneri de suspendare.

    Punerea sub acuzare se face de către Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul parlamentarilor.

    O eventuală decizie de condamnare a preşedintelui este luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

    I. Atribuţii în raport cu guvernul (art. 85-87 din Constituţia României)

    @ Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament;
    @ În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului;
    @ Poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
    @ Poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
    @ Prezidează şedinţele guvernului la care participă.

    II. Atribuţii în raport cu parlamentul (art. 89-90 din Constituţia României)

    @ Adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
    @ După consultarea preşedinţilor celor două camere parlamentare şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învesţtură;
    @ După consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
    @ Promulgă legile adoptate de parlament.

    III. Atribuţii în domeniul politicii externe (art. 91 din Constituţia României)

    @ Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de guvern, şi le supune spre ratificare parlamentului;
    @ La propunerea guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
    @ Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    IV. Atribuţii în domeniul apărării (art. 92-93 din Constituţia României)

    @ Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    @ Poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
    @ În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă parlamentului, printr-un mesaj;
    @ Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

    V. Alte atribuţii (art. 94 din Constituţia României)

    @ Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
    @ Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
    @ Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
    @ Acordă graţierea individuală.

    Foto: Administraţia Prezidenţială.