Tag: atelier

  • A lucrat 12 ani pentru alţii, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere legată de pasiunea pe care o avea când era mică. Ea şi-a pornit afacerea cu mai puţini bani decât alţii dau pe o pereche de pantofi

    În copilărie, îi fura bijuteriile mamei ei. Tot cam pe atunci, se visa antreprenoare. Drumul ei prin viaţă a fost destul de lin şi a condus-o la ceea ce face astăzi, adică la gestionarea zilnică a unei afaceri în care produce propriile modele de bijuterii. Totul, sub eticheta BuzduBijoux.

    BuzduBijoux este un brand născut şi crescut de mine, Andreea Paraschiv, pasionată de bijuterii de mică şi tot de atunci cu gânduri de antreprenoriat. De la a fura bijuteriile mamei, la a-mi meşteri propriile bijuterii şi apoi la a le vinde, a fost un drum oarecum natural, ghidat de dorinţa de a aduce bucurie. De la simple mărgeluţe colorate, la bijuterii din aur şi din argint, personalizate cu mesaje, simboluri sau poze personale, a fost iarăşi un drum lin, susţinut de ideea că poţi face cadouri de suflet, care să nu ajungă într-un colţ de sertar”, povesteşte Andreea. Continuu învaţă să-şi îmbunătăţească tehnicile de lucru, bazându-se mai mult pe creativitatea personală decât pe studiile ei, care s-au desfăşurat în domeniul filologic. Ca antreprenoare, spune că se împrieteneşte tot mai mult cu cifrele şi le face să lucreze pentru ea. „Eu sunt şi fondator, şi proprietar de business, eu sunt şi administrator, şi mintea creatoare, eu sunt cea care a lansat această idee şi care o creşte de patru ani.”

    Andreea Paraschiv a studiat limba rusă la Universitatea din Bucureşti, pentru ca apoi să lucreze timp de 12 ani în corporaţii, la Softwin, HP şi Oracle. În 2018 însă, a decis să dea o şansă visului ei, care prinsese contur în paralel cu jobul de zi cu zi, şi să-şi dea demisia dintr-o poziţie care îi aducea doar satisfacţii materiale şi atât. „Am avut poziţii care mi-au plăcut, unele mai mult – precum cea de people manager –, altele mai puţin – ca rolul de agent de vânzări de cursuri în IT. Toate însă şi-au adus contribuţia la dezvoltarea mea personală şi profesională, iar abilităţile dobândite în aceste poziţii îmi sunt de folos şi acum.”

    Un salariu întreg, cam de 5.000 de lei, a fost investiţia iniţială a Andreei Paraschiv în afacerea BuzduBijoux. Au urmat apoi investiţii constante din profit, pavând astfel drumul către statutul de afacere „pusă zdravăn pe picioare”. Pentru producţia bijuteriilor, colaborează cu un atelier, către care ea trimite ideile, dimensiunile, elementele de personalizare, urmând ca fiecare piesă să fie creată astfel conform indicaţiilor ei. Apoi bijuteriile ajung la Andreea, care le pregăteşte în forma finală, le ambalează şi le expediază prin curier. De vândut, vinde online, în propriul magazin virtual, dar şi pe pagina de Facebook.

    Ocazional, Andreea mai participă la târguri, însă, cum peste 80% dintre vânzările ei sunt modele personalizate, este destul de dificil să aibă stocuri sau cantităţi mari, aşa cum ar fi necesar pentru un târg. Cum arată prototipul clientei care cumpără de la BuzduBijoux? „Clientul meu ideal este femeie, mamă, media de vârstă de 30 ani, din mediul urban, orientată spre dezvoltare personală, implicată activ în viaţa de grădiniţă sau şcoală a copiilor, cu un cuvânt de spus în grupul de părinţi, care caută să facă daruri deosebite, comandate special pentru anumite persoane, şi care poartă bijuterii simple, dar cu impact, prin texte sau simboluri.”

    Preţurile bijuteriilor BuzduBijoux diferă în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De exemplu, un bănuţ din argint pentru „petrecerea de moţ”, evenimentul care marchează un an de viaţă pentru copii, costă 109 lei, cu personalizare pe ambele părţi. Un inel cu mesaj motivaţional sau cu numele copiilor, de un centimetru lăţime, este 149 lei, cu personalizare pe toate părţile. BuzduBijoux i-a adus Andreei Paraschiv o cifră de afaceri de aproape 110.000 de lei, iar planurile pentru anul care tocmai a început sunt ambiţioase. „Anul 2023 va fi anul de măreţie pentru BuzduBijoux. Am început prin a lucra la un plan de afaceri, pe care încă îl detaliez. Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.” Andreea spune că nu a crezut că BuzduBijoux va supravieţui pandemiei. Într-o perioadă când lumea cumpăra doar ce era necesar pentru supravieţuire, bijuteriile nu îşi găseau locul. Aşa că au fost trei luni cu vânzări zero, apoi încă pe atât când abia reuşea să plătească serviciile de contabilitate. Primele vânzări după acea perioadă tulbure au fost cadouri. În 2021, BuzduBijoux – şi Andreea implicit – a revenit încet-încet, iar 2022 a arătat şi mai bine. Mai departe? „Am pregătit terenul pentru un 2023 fantastic!”, promite Andreea Paraschiv.    ■

    „Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.”

    Andreea Paraschiv, fondatoare BuzduBijoux



    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Şomartin Chocolate – atelier de ciocolată (Şomartin, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Oana Crîngaşu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri: până în 50.000 de euro

    Prezenţă: băcănii şi cafenele


    Aer Wear – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Păun

    Investiţie iniţială: mai puţin de 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: online


    Croitoria de cafea – cafenea (Braşov)

    Fondator: Mugur Tureschi

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (circa 6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 1 mil. lei

    Prezenţă: Braşov


    Doi tâmplari – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Robert Alexandru Bălan

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: online


    Urban Hub – loc care reuneşte producătorii locali din diferite domenii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ramona Unguraş

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti


    Cu drag, Antoanela – brand de bijuterii şi ornamente (Constanţa)

    Fondatoare: Antoanela Masalagiu

    Investiţie iniţială: 2.500 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: naţională


    Signatura – editură (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca Mereuţă

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Aventurile lui Vladimir – magazin online cu jocuri şi jucării

    Fondatoare: Elisa Ivanov

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională


    Monoton – magazin cu produse create în România (Timişoara)

    Fondatoare: Oana Monoran

    Cifră de afaceri în 2021: 42.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara


    L.OW Art – cafenea şi atelier de decoraţiuni (Braşov)

    Fondatori: Andreea Marandici şi Robert Apostol

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 95.000 de euro

    Prezenţă: Braşov



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la zero. Robert Bălan a pornit proiectul Doi Tâmplari acum mai bine de patru ani, iar astăzi creează, într-un atelier din Bucureşti, piese de mobilier făcute la comandă pentru clienţii din toată ţara

    Portofoliul Doi Tâmplari cuprinde corpuri de baie, comode TV, şifoniere, blaturi sau mese. Piesele de mobilier din stejar, nuc, frasin sau fag, create în atelierul Doi Tâmplari, ajung la clienţii din toată ţara, însă cei mai mulţi vin din Bucureşti. Cel mai scump obiect de mobilier a costat 6.000 de euro.

    Robert Bălan a descoperit acum ceva timp domeniul tâmplăriei şi pasiunea sa pentru lucrul cu lemnul, iar în 2018 a pus bazele proiectului Doi Tâmplari, brand sub care astăzi realizează, în atelierul său din Bucureşti, obiecte de mobilier făcute la comandă.

    El a început businessul alături de vărul său, însă acesta s-a retras din afacere ulterior. Piesele de mobilier din stejar, nuc, frasin sau fag, create în atelierul Doi Tâmplari, ajung la clienţii din toată ţara.

    „Proiectul a pornit în 2018. Am început cu piese de mobilier făcute la comandă, iar ulterior am decis să facem o linie de produse proprii. Nu am studii în acest domeniu, este pur şi simplu o pasiune. Înainte de a porni acest business, am activat şi în industria tatuajelor şi am cochetat şi cu croitoria. Am pornit cu o investiţie de circa 1.000 de euro pentru că nu ştiam dacă acest proiect va merge. Nu cunoşteam domeniul, ştiam doar că îmi place foarte mult, aşa că am cumpărat nişte scule destul de ieftine şi am pornit la drum”, a povestit antreprenorul.

    În atelierul din Bucureşti, mai spune el, lucrează zi de zi trei persoane, iar într-o lună, producţia ajunge la circa zece produse făcute pe comandă.

    Portofoliul Doi Tâmplari cuprinde corpuri de baie, comode TV, şifoniere, dar şi alte obiecte de mobilier făcute din lemn. Tipul de lemn utilizat cel mai mult pentru obiectele de mobilier este stejarul, însă fiecare piesă poate fi adaptată în funcţie de dorinţele clientului şi de bugetul său.

    Cele mai cerute produse de către clienţi sunt mesele, comodele TV, blaturile şi corpurile de baie.

    „Clientul poate veni cu propria idee, iar noi o putem ajusta şi putem customiza produsul împreună. În mare parte, acum se caută produse realizate în stil industrial sau nordic. Fiecare persoană are propriul stil şi noi încercăm să ne adaptăm după dorinţele fiecărui client”, a mai adăugat el.

    Preţurile pornesc de la 70 de lei, cel mai ieftin produs fiind un tocător de bucătărie realizat din lemn de stejar.

    Cel mai complex, dar şi cel mai scump obiect de mobilier pe care Robert Bălan l-a creat în atelierul Doi Tâmplari a fost un şifonier, pentru realizarea căruia a avut nevoie de aproximativ două luni. Preţul acestuia a ajuns la 6.000 de euro.

    Clienţii, spune acesta, sunt în mare parte persoane fizice. Unii dintre ei, menţionează antreprenorul, au comandat doar un singur produs, însă au fost şi mulţi clienţi care au comandat produse pentru a-şi mobila camere întregi.

    Cei mai mulţi dintre clienţii businessului vin din Bucureşti. Doi Tâmplari a avut cereri şi de peste graniţe, iar extinderea pe piaţa internaţională este un plan de viitor.

    „Ne gândim şi la extinderea pe plan internaţional. Până acum, am avut comenzi doar de la clienţi români stabiliţi în străinătate.”

    În prezent, produsele se vând doar online, spune fondatorul, însă anul acesta el ia în calcul şi deschiderea unui showroom în Bucureşti.

    În 2022, Doi Tâmplari a generat venituri 100.000 de lei, acest rezultat fiind la jumătatea anului precedent. „Până acum, am lucrat pentru a-mi dezvolta abilităţile, ca să pot realiza orice comandă şi să prind experienţă. Ascensiunea noastră abia acum începe”, a adăugat antreprenorul.

    Anul trecut, mai spune acesta, cea mai mare provocare a fost achiziţionarea unui CNC – un utilaj care ajută la debitarea blaturilor şi la gravarea lor. În 2023, menţionează el, urmează ca acesta să fie pus în funcţiune.

    Tot anul acesta, anunţă fondatorul Doi Tâmplari, va fi dezvoltată o gamă de lux, dar şi o gamă de produse proprii.

    Pentru Robert Bălan, antreprenoriatul nu este o experienţă uşoară, însă pasiunea şi satisfacţiile aduse de munca în atelier îi dau curajul şi putearea să treacă peste orice obstacole.

    „Dacă faci ceea ce îţi place şi îţi urmezi pasiunea, cu siguranţă vei vedea şi rezultatele. Pe mine mă motivează fiecare piesă pe care o fac. Am avut momente în care am vrut să renunţ, dar tot timpul am găsit curajul de a merge mai departe, tocmai pentru că sunt pasionat de ceea ce fac.”

     

     

  • Trei prieteni şi o dorinţă de a face un business care să le antreneze creativitatea au dat naştere unui business care transformă în experienţă orice eveniment

    Trei prieteni şi o dorinţă de a face un business care să le antreneze creativitatea. Acestea au fost primele ingrediente din reţeta Chardons, un atelier de aranjamente florale din Bucureşti, care transformă în experienţă orice eveniment pe care îl înnobilează cu serviciile sale.

    În 2021, împreună cu partenerii mei, Ioana Matei – soţia mea, şi Cătălin Dinca, am analizat pasiunile noastre şi modurile prin care le putem valorifica, luând decizia să ne lansăm în antreprenoriat. Întrucât suntem persoane creative, cu un simţ artistic bine dezvoltat şi o pasiune pentru tot ce este frumos, decizia de a înfiinţa o companie în domeniul designului floral a fost cea mai potrivită, mai ales că atât eu, cât şi Cătălin, aveam deja experienţă în acest domeniu”, povesteşte Răzvan Matei. Nu aveau totuşi experienţă în universul antreprenorial, dar au înţeles că vor avea de învăţat şi fac asta în continuare. De folos le sunt atât succesele, cât şi greşelile. Răzvan a petrecut zece ani în industria modei, colaborând cu diverse magazine, iar Cătălin a derulat un parteneriat, tot pe durata unui deceniu, cu o companie de design floral.

    „Din punct de vedere financiar, am pornit cu o investiţie iniţială de aproximativ 5.000 de euro, sumă care, în proporţie foarte mare, a fost alocată website-ului şi promovării. Pe parcurs, au existat investiţii punctuale, în funcţie de anvergura evenimentului.” Pentru viitor, şi-au desenat planuri ambiţioase. Cei trei antreprenori îşi doresc să închirieze un spaţiu mai mare în care să aibă atât showroom, cât şi depozit, vor o flotă proprie de maşini pentru livrare, vor să-şi mărească echipa şi să investească mai mult pe partea de marketing şi brand awareness. „Suntem totuşi realişti şi o luăm pas cu pas, încercând să avem o creştere sănătoasă şi susţinută.” Businessul Chardons Consulting a început să activeze în luna mai 2021, iar primele luni au fost dedicate dezvoltării website-ului şi promovării. Primele comenzi şi rezultate relevante au început să apară în decembrie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

    Chardons este, practic, furnizor de servicii de design floral, acoperind o paletă vastă de produse şi servicii.

    Chardons este, practic, furnizor de servicii de design floral, acoperind o paletă vastă de produse şi servicii. „Încercăm să găsim o soluţie pentru orice idee sau buget, de la un bucheţel pentru colega de bancă (şi cei mici au nevoile lor!) şi aranjamente de sezon, până la evenimente de anvergură, oferind atât partea de consiliere, cât şi pe cea de implementare”, mai spune Răzvan Matei. Cei care ajung să apeleze la Chardons sunt, în general, organizatorii de nunţi, cuplurile care se căsătoresc, bebeluşii – deşi părinţii sunt cei responsabili cu plata –, companiile care organizează evenimente corporate, ballroomurile şi sălile de evenimente, precum şi persoanele care îşi doresc să schimbe vibe-ul din propria casă, în perioadele speciale din an. „Îi numim prieteni – şi nu clienţi – deoarece ne susţinem reciproc, contribuind fiecare la povestea celuilalt.”

    Bugetul este creionat mereu împreună cu cei care vor fi beneficiarii finali ai serviciilor Chardons. Cei trei fondatori spun că, în paralel cu evenimentele pe care le au deja în lucru, se preocupă şi de colecţia de aranjamente pentru sărbătorile de iarnă. Ioana, soţia lui Răzvan, deja visează la coroniţele şi aranjamentele de Crăciun. „Ne dorim să fim parte din viaţa clienţilor noştri, mai ales când discutăm despre evenimente speciale (nunţi, botezuri) şi ne bucură faptul că ştim că, din acel moment, contribuim şi noi la magia poveştii lor. Acest lucru ne ambiţionează să ne lărgim portofoliul cu proiecte inovatoare.”   

    Cei trei antreprenori îşi doresc să închirieze un spaţiu mai mare în care să aibă atât showroom, cât şi depozit, vor o flotă proprie de maşini pentru livrare, vor să-şi mărească echipa şi să investească mai mult pe partea de marketing şi brand awareness.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Nucim – mixuri de nuci şi fructe uscate (Bucureşti)

    Fondatori: familia Chiriac

    Investiţii: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 250.000 de lei (50.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în parcarea Metro Băneasa


    N Tub Sinergia Simţurilor – ateliere pentru copii (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Mariana Drăghici

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 10.000 de euro

    Prezenţă: Măgurele, jud. Ilfov


    Şcoală de coaching (Bucureşti)

    Fondatoare: Nina Paraschivescu

    Prezenţă: Bucureşti


    Jumping House – sală de activităţi sportive (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Neagomir

    Investiţii: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 200.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Activero – studio de pilates şi yoga (Bucureşti)

    Fondatoare: Veronica Martinoiu

    Cifră de afaceri în 2021: 68.000 de lei (13.600 de euro)

    Prezenţă: cartierul Cotroceni din Bucureşti



    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce idee de afacere i-a venit unei tinere mame când i-a căzut primul copil din pat. Ea a investit 2.000 de euro şi acum câştigă zeci de mii de euro

    O nevoie descoperită în timpul concediului de maternitate a condus-o pe Raluca Scutaru, de profesie designer de interior, pe drumul către un business propriu. Nu era la prima experienţă de acest fel, aşa că a anticipat ce provocări o aşteptau, însă chiar şi aşa a avut suficient de mult curaj cât să înceapă o nouă afacere. Una în producţia de mobilier pentru copii.

    Sunt Raluca, am terminat Facultatea de Construcţii şi am doi copii. Din 2017 jonglez între rolul de manager şi cel de designer şi creator de produse pentru copii. Am studiat designul interior şi ştiinţa feng-shui pentru a aduce armonie în jurul meu. Sunt pasionată de bricolaj şi activităţi DIY (do it yourself – engl.) şi de cum să aduc în orice casă spiritul de «acasă», prin crearea unor produse făcute special pentru proiect de mine sau de voi.”

    Aşa se descrie, pe site-ul Lura, Raluca Scutaru. Aşa cum, pentru multe femei, concediul de maternitate vine cu o mulţime de transformări, nici ea nu a făcut excepţie. Doar că ea nu a ales calea antreprenoriatului în speranţa că va avea mai mult timp liber, pentru că ştia că nu va fi aşa. A profitat însă de o nevoie. Nevoia unui pat pentru bebeluşi la nivelul solului, un model pe care, la acel moment, nu l-a găsit pe piaţa locală. „În anul 2015, primul copil a căzut din patul matrimonial şi am aflat atunci că foarte mulţi copii cad din pat, fie din cel a părinţilor, fie când ajung să escaladeze pătuţul clasic de bebeluş.”

    Nu a vrut să se resemneze cu ideea că asta i se va întâmpla şi copilului ei, aşa că s-a gândit să-l culce într-un pat aproape de sol. Îşi aminteşte însă că producătorii de mobilier au privit cu reticenţă dorinţa ei. „Nu am găsit nimic (din ceea ce îmi doream – n. red.), aşa că am pus o saltea pe jos şi am început să mă gândesc la ce urma să devină Lura. Timp de un an am analizat, am citit şi m-am documentat şi, în ianuarie 2017, după finalizarea concediului de creştere a copilului, am închiriat un fost garaj şi am deschis Lura, atelier de decoraţiuni şi mobilier pentru copii.”

    Preţul unui pat porneşte de la 2.000 de lei şi poate ajunge şi la 7.000 de lei, în funcţie de complexitate.


    A cumpărat iniţial câteva utilaje de mici dimensiuni din magazinele de bricolaj şi a început să angajeze oameni cu care să poată produce ceea ce visa. „Misiunea mea este să ajut părinţii să transforme casa într-un spaţiu sigur, funcţional şi frumos, care susţine dezvoltarea armonioasă a copiilor şi simplifică viaţa părinţilor. Am ales să facem mobilier pe comandă pentru copii şi am început cu un model de pat, iar acum, după cinci ani, producem pe comandă orice tip de mobilier pentru copii, atât pentru acasă, cât şi pentru spaţii precum grădiniţe, cafenele, locuri de joacă, saline, hoteluri.” Cum pregătirea ei este de inginer constructor, Raluca nu a avut emoţii în ceea ce priveşte partea tehnică.

    Suma investită iniţial a fost mică, în jur de 2.000 de euro, însă profitul a fost reinvestit constant pentru a putea creşte businessul. „Între timp, am mutat atelierul într-o hală de 200 de metri pătraţi, tot în Bucureşti. Avem patru angajaţi şi suntem în căutare de personal calificat în tâmplărie.” Pentru produsele sub brandul Lura, Raluca Scutaru foloseşte preponderent produse din lemn masiv finisat cu lacuri şi vopsele pe bază de apă, fără miros, puţin inflamabilă. Preţul unui pat porneşte de la 2.000 de lei şi poate ajunge şi la 7.000 de lei, în funcţie de complexitate. Produsele se vând pe propriul site şi pe platforma eMAG. „Perioada pandemiei nu a adus mari schimbări pentru noi.

    Fiind vorba de activitate de producţie, noi am mers zilnic la atelier şi am avut comenzi la fel ca înainte, pentru că oamenii au investit destul de mult în confortul casei.” După ce valurile pandemiei s-au domolit însă, au venit cele legate de creşterile masive de preţ la materia primă. Cifra de afaceri anuală a ajuns la 100.000 de euro. „Din vara lui 2021, la fiecare transport de lemn preţul creştea cu 5-10-15%, chiar şi 50%. Totul a culminat cu izbucnirea războiului, când nu numai că lemnul îşi dublase preţul, dar românii erau cu bagajele la uşă, aşteptând să fugă din calea războiului. De discutat despre camera copilului era inutil.”   

    A trecut cu bine prin acea etapă pentru că avea comenzi luate în avans, iar apoi lucrurile s-au mai liniştit. Inflaţia accelerată din 2022 şi toată incertitudinea care se arată la orizontul anului 2023 sunt însă presiuni suplimentare. „Ce ne-am propus pentru anul viitor este să ne mărim capacitatea de producţie prin atragerea de fonduri nerambursabile şi, dacă totul decurge conform planului de business, să deschidem primul magazin fizic din Capitală.” Antreprenoriatul nu este un drum uşor, e concluzia Ralucăi, ci e un domeniu care necesită curaj, forţă şi răbdare. Celor care le plac însă provocările ar putea să li se pară o aventură frumoasă. 

    „Ce ne-am propus pentru anul viitor este să ne mărim capacitatea de producţie prin atragerea de fonduri nerambursabile şi, dacă totul decurge conform planului de business, să deschidem primul magazin fizic din Capitală.”

    Raluca Scutaru, fondatoare, Lura


    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Anelyse Gelato Artigianale – gelaterie artizanală (Câmpina)

    Fondatoare: Ramona Ţariuc

    Investiţie: 70.000-80.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: Câmpina, jud. Prahova


    Robotescu – cursuri de robotică (Bucureşti)

    Fondatori: Mihaela Roşca, Florin Roşca şi Iulian Vîrban

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 110.000 de lei (22.000 de euro)

    Prezenţă: sectorul 6 din Capitală


    Sublimme – cofetărie-restaurant cu produse raw-vegane (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Măruţă şi Camelia Petruţ

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,5 mil. lei (300.000 de euro)

    Prezenţă: zona Unirii din Bucureşti


    Ploo-n gură – brand de produse tradiţionale româneşti (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Colea

    Cifră de afaceri: 500.000 de euro

    Prezenţă: majoritar internaţională, dar şi pe Freshful, în reţeaua de magazine Profi, în magazinele Plai din Braşov, La Cocoş din Bucureşti şi din Ploieşti


    Timmo – brand de încălţăminte tip barefoot (jud. Vâlcea)

    Fondatoare: Elena Geboiu

    Investiţie iniţială: 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională


    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • ZF Ecosistemul Marketplace. Corneliu Bălănean a pornit în Zalău un atelier de producţie de folii de protecţie pentru diferite device-uri

    Veniturile atelierului au ajuns la 200.000 de euro. Cum şi-a propus să dezvolte afacerea în continuare?

    „Pentru o perioadă scurtă de timp am lucrat într-o companie cu specific asemănător, de unde am preluat informaţiile despre zona aceasta de protecţie de dispozitive. Mi-am  propus să dezvolt diferit afacerea, având în vedere faptul că dispozitivele au evoluat mai mult în ultimii ani. Astfel, nu ne-am axat doar pe telefonele mobile, protejăm şi tablete, laptopuri, display-uri, obiecte incluse în maşinile mai scumpe, dar şi «ciudăţenii» cum ar fi, de exemplu, folia pentru bicicletele sport“, descrie Corneliu Bălănean, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace, modul în care i-a venit ideea să lanseze afacerea Smart Protection.

    El a pornit la drum în acest business în 2014 alături de un asociat, acesta fiind cel care a adus investiţia iniţială în afacere, de 13.000 de euro, iar el venind cu know-how-ul necesar pentru dezvoltarea acesteia. În 2017, partenerul s-a concentrat pe alte afaceri, iar Corneliu Bălănean a preluat şi partea sa.

    Corneliu Bălănean spune că au decis de la bun început să producă aceste folii de protecţie în România, mai exact în Zalău, pentru că „ceea ce puteam importa din piaţa asiatică nu se ridica la standardele de calitate pe care noi le doream. Am vrut să venim în piaţă cu un produs premium pe care l-am prezentat clienţilor noştri şi l-am crescut de-a lungul timpului ca brand, să nu facem noi producţia însemna să facem rabat de la calitatea pe care ne-am propus-o“.

    Au început exclusiv în online, iar în continuare se concentrează mai mult pe mediul online, prin platforma proprie, dar şi prin intermediul marketplace-ului eMAG, unde au intrat în mai 2015, fiind unul dintre cei 400 de selleri incluşi pe această platformă. În prezent, comercializează aproximativ 11.000 de produse. Anul trecut au ajuns la o cifră de afaceri de 200.000 de euro, în scădere cu aproximativ 35% faţă de anul 2020, ca urmare a efectelor pandemiei. 95% din cifra de afaceri vin din online, iar circa 65% din vânzări sunt generate de platforma proprie, iar restul de  marketplace-ul eMAG.

    În continuare produc aceste folii în Zalău, unde au deopotrivă atelierul şi sediul firmei, de unde fac şi expedierile produselor. În prezent, în cadrul firmei lucrează 5 angajaţi, iar pentru marketing şi vânzări lucrează pe bază de colaborări. Ioana Matei

    „Sperăm ca în continuare să avem o echipă mult mai mare – asta ne şi dorim de la anul 2022, să reuşim să recuperăm puţin din pierderile pe care le-am avut în 2021, care a fost un an mai slab pentru noi.“

    În prezent dezvoltă vânzările prin eMAG Marketplace în alte două ţări limitrofe, Bulgaria şi Ungaria, dar au ajuns şi în Anglia, prin Amazon şi în Australia, unde dezvoltă o nouă zonă de vânzări şi producţie printr-un asociat de acolo.

    Cum a evoluat comportamentul de consum al românilor în cei opt ani de existenţă ai brandului Smart Protection? „În România, având experienţa celor opt ani pe care îi are firma, putem să tragem o concluzie destul de relevantă: dispozitivele se schimbă cam la un an, când apare un model nou de smartphone. Când îşi schimbă telefonul, clienţii schimbă şi folia. Clienţii schimbă foliile pe care noi le comercializăm, în medie, cam la 6 luni.“

    Ce l-ar sfătui Corneliu Bălănean pe un antreprenor la început de drum? „I-aş sugera să se orienteze pe online şi să găsească parteneri puternici, cum am găsit noi când am intrat pe eMAG Marketplace, parteneri care să îi ridice destul de repede şi care să le ofere o plajă de clienţi foarte mare fără costuri colosale la început de drum.“

     

  • Cum au reuşit doi tineri Miercurea Ciuc să facă o afacere de zeci de mii de euro folosindu-se de una dintre cele mai mari dorinţe ale oamenilor

    Gastronomia în general şi ingredientele naturale, fără aditivi, în special au fost dintotdeauna o pasiune pentru Eszter Balint, unul dintre cei doi fondatori ai businessului The Choco Project, un atelier de ciocolată din Miercurea Ciuc. Cu ajutorul partenerului ei, Burjan Zsolt, s-a înscris pentru accesarea unor finanţări, iar tot ce a urmat este o călătorie cu gust dulce.

    Am învăţat de la bunica mea, care era interesată să folosească produsele din curte în coacere şi gătit. Am experimentat acasă cu ciocolata şi în anul 2019 am aflat despre programul StartUp Nation. Planul nostru de afaceri s-a numărat printre câştigători, după care lucrurile au accelerat pentru că a trebuit să înfiinţăm o companie, să găsim un angajat şi să începem drumul nostru dulce”, povesteşte Eszter Balint.

    Proprietari sunt ea şi Burjan Zsolt, iar de ajutor le este un prieten care se implică în businessul The Choco Project în calitate de partener. Afacerea a crescut organic până acum, dar pe termen lung ei ar vrea să lucreze cu un investitor mai mare, care să impulsioneze dezvoltarea. Finanţarea accesată prin StartUp Nation a fost de 34.000 de euro, bani pe baza cărora cei doi antreprenori au creat un plan pentru dotarea laboratorului lor din Miercurea Ciuc, judeţul Harghita. Peste această sumă, cei doi au mai investit şi 15.000 de euro din fonduri proprii, pentru înfiinţarea şi amenajarea sediului.

    „Cu credit bancar şi cu ajutorul  prietenilor, am dezvoltat uneltele de producţie şi am cumpărat încă o maşină pentru temperat ciocolată. Am reinvestit continuu profitul şi alte venituri. În esenţă, echipamentele şi capacitatea disponibilă la lansare au fost dublate într-un an şi jumătate. Am investit în total între 75.000 şi 80.000 de euro.” În laboratorul The Choco Project, prind gust şi aromă praline din ciocolată cu lapte şi ciocolată neagră cu diverse creme ganache, ambalate în cutii de diverse gramaje, cu diferite nume: midi mix, medium mix, maxi mix, giga mix, local mix. Tabletele de ciocolată sub acelaşi brand le-au adus antreprenorilor premiul pentru cea mai bună ciocolată artizanală din judeţ, pentru sortimentele de ciocolată de lapte cu umplutură de miere tartinabilă cu coacăze negre şi ciocolată neagră cu sare de Praid şi nuga cu seminţe mixte.

    „Clientela noastră include persoane de toate vârstele care iubesc ciocolata, de aceea acordăm atenţie deosebită la îmbinarea aromelor şi a formelor, luând în considerare pretenţiile fiecărei categorii de vârstă. Preţul este stabilit pe kilogram, iar un kilogram este 240 de lei. Pentru pachetele mixte, preţurile sunt de 32 de lei pentru Midi mix de 130 de grame, 36 de lei pentru Medium mix de 150 de grame, 42 de lei pentru Maxi mix de 170 de grame şi 60 de lei pentru Giga mix de 250 de grame.” The Choco Project a generat, în 2021, o cifră de afaceri de 42.000 de euro, cu trei angajaţi. Pornit în 2020 cu scopul de a deveni un brand cunoscut sub forma candy barurilor la evenimente, businessul The Choco Project a trebuit să se transforme şi astfel au apărut cutiile de mixuri de ciocolată. „Acum, primul scop al nostru este ca  ciocolata noastră să ajungă în cât mai multe locuri în ţară, în cât mai multe magazine, iar în domeniul dezvoltării de produse, să utilizăm cât mai multe materii prime locale”, mărturiseşte Eszter Balint.

    Preţul este stabilit pe kilogram, iar un kilogram este 240 de lei. Pentru pachetele mixte, preţurile sunt de 32 de lei pentru Midi mix de 130 de grame, 36 de lei pentru Medium mix de 150 de grame, 42 de lei pentru Maxi mix de 170 de grame şi 60 de lei pentru Giga mix de 250 de grame.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Ralu – aranjamente florale pentru evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Raluca Barbu

    Prezenţă: naţională


    Lotus Spa – centru de relaxare (Otopeni)

    Fondatori: Andreea şi Ştefan Teodorescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri lunară: 10.000-
    15.000 de euro

    Prezenţă: în Otopeni şi în Bucureşti


    Event Portrait – şedinţe foto (Bucureşti)

    Fondatori: familia Jilavu

    Investiţii: 5.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Magazinul lui Filip – brand de haine pentru copii (Bacău)

    Fondatori: Roxana şi Daniel Matanie

    Investiţii: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: un magazin fizic în Bacău şi online


    Zwup – supe concentrate (Iaşi)

    Fondatoare: Andreea Maria Pricop şi Mihaela Calcan

    Investiţii: 93.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: peste 500.000 de lei (100.000 de euro)

    Prezenţă: naţională, în Mega Image şi Auchan, dar şi pe platforma online Freshful



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Grotesc la licitaţie

    Insuficient apreciate la vremea lor, nişte obiecte de ceramică din epoca victoriană sunt astăzi căutate la licitaţii, colecţionarii ajungând să plătească şi echivalentul a 200.000 de lire sterline pentru un astfel de articol. Denumite „Martinware”, după creatorii lor, acestea sunt vase sau diverse alte obiecte realizate din ceramică de fraţii Martin, posesori ai unui atelier de olărit din Londra. După ce şi-au început afacerea cu articole standard pentru epoca în care trăiau, aceştia şi-au găsit nota distinctivă când au trecut la confecţionarea unor obiecte cu aspect grotesc care pot fi întrebuinţate pe post de oale, vaze ori suporturi, scrie The Telegraph.

    Obiectele lor sub formă de creaturi antropomorfe ciudate care amintesc de păsări, broaşte sau alte vietăţi sau sub forma unor caricaturi ale unor personalităţi ale vremii, au început să atragă atenţia publicului abia în a doua jumătate a secolului trecut, de când le tot cresc şi preţurile. Interesul pentru creaţiile fraţilor Martin, atât de săraci încât rareori îşi permiteau să pornească cuptorul pentru ars oale din atelierul lor, este atât de mare în ultima vreme, încât pentru o licitaţie a unui lot de obiecte aduse în Marea Britanie din SUA şi care se va ţine la sfârşitul lunii, au concurat câteva case de licitaţie.


     

  • O generaţie nouă de artişti a identificat în ultimii ani o nişă în care îşi fac loc din ce în ce mai mulţi antreprenori

    O generaţie nouă de artişti a identificat în ultimii ani o nişă în care îşi fac loc din ce în ce mai mulţi antreprenori. Ceramica a atras curiozitatea şi a stârnit talentul a zeci de artizani, care au ales să dea un suflu nou, vibrant, acestui material de o gingăşie care emoţionează. Câteva astfel de poveşti sunt şi următoarele.

    Antreprenorul Florin Popescu a creat în 2016 brandul Poemi, sub care produce obiecte din ceramică, fie ele căni, farfurii sau boluri. „Avem şi un alt business, un atelier floral, căutam pentru o şedinţă foto recuzită şi aşa am ajuns la nişte farfurii lucrate manual aduse de cineva din afară. Aşa a încolţit ideea de a face obiecte pentru atelierul floral. Nu aveam experienţă, am fost autodidacţi, am luat-o de la cele mai banale tehnici”, povestea Florin Popescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. El nu foloseşte roata olarului pentru a fabrica obiectele, produsele fiind făcute prin presare şi modelare, după care sunt finisate, introduse la cuptor pentru mai multe serii de arderi, în funcţie de complexitatea obiectului. Cele mai căutate sunt farfuriile, cănile şi paharele, iar materia primă vine de la un furnizor din judeţul Mureş.

    Georgiana Filipescu şi-a urmat visul atunci când a pus pe piaţă afacerea Mica Cera, un atelier unde produce obiecte din porţelan, de la tacâmuri şi veselă, la bijuterii. Antreprenoarea a urmărit tutoriale şi a participat la cursuri pentru a învăţa cum să producă obiectele, iar locul de unde au ieşit primele produse a fost balconul propriei locuinţe, acolo unde funcţiona primul atelier. Ulterior, asociata  Georgianei Filipescu, o prietenă care a acceptat să o ajute, a găsit un spaţiu mai mare unde funcţionează în prezent atelierul şi depozitul. Din portofoliul Mica Cera fac parte produse de ceramică, veselă din porţelan, produse de decor şi bijuterii contemporane.

    Atelierul de bijuterii şi obiecte din ceramică Gruni a luat naştere în 2019, la Timişoara, dintr-o provocare a antreprenoarei Livia Coloji de a realiza ilustraţii pe ceramică. După o investiţie iniţială de 45.000 de euro – în mare parte din fonduri europene –, din cuptoarele atelierului au ieşit primele produse Gruni. La bază ilustratoare, după ce a participat la un curs de afaceri, Liviei i-a venit ideea de a transpune ilustraţiile pe care deja le făcea pe hârtie sau pe alte materiale şi pe ceramică. Antreprenoarea a luat o finanţare europeană şi a înfiinţat firma în 2019, iar în toamna aceluiaşi an a realizat şi primele produse.

    Gama cea mai dezvoltată până acum este cea de bijuterie ceramică pictată şi decorată manual, broşe cu flori, cu căsuţe, cercei, mărgele, însă antreprenoarea vrea să diversifice şi mai mult oferta.

    Andrei Gârba, originar din Cluj-Napoca, avea în jur de 15 ani când a făcut primii paşi în domeniul ceramicii, o tradiţie a familiei, pe care a „furat-o” de la cei care o stăpâneau cel mai bine. Câţiva ani mai târziu, după ce îşi însuşise deja informaţiile despre ce înseamnă ceramica, ce presupune producţia obiectelor din acest material şi care este procesul care stă la baza lor, toate învăţăturile culese în adolescenţă au luat forma businessului Logo Cups. Primele ceşti le-a făcut pentru o cafenea din Cluj-Napoca, iar producţia lor a durat un an şi jumătate. Văzând că rezultatul a atras atenţia şi interesul altor potenţiali clienţi, Andrei Gârba s-a gândit că meşteşugul său ar putea deveni uşor o afacere, aşa că acum face ceşti şi obiecte de veselă pe care le vinde cafenelelor de specialitate din marile oraşe ale ţării. În business îi este alături soţia, Romana Gârba.

    Andreea Lăzărescu şi Tiberiu Dăncilă au învăţat în familie ce înseamnă creaţia artistică. Au aprofundat apoi împreună la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, iar în 2010 şi-au transformat hobby-ul în business. „De pe vremea când eram studenţi, eu şi Tiberiu lucram împreună diverse piese. Era nevoie de o identitate sub care să apărem şi să vindem şi aşa a apărut Ceramic Sparrow (Vrabia din ceramică – trad.), cu referire la primele colecţii de broşe din porţelan sub formă de păsări. Arta modernă de până la al Doilea Război Mondial a fost de multe ori o sursă de inspiraţie puternică pentru noi, formele arhitecturale, geometria, jocul volumelor, simplitatea şi funcţionalitatea”, povestea Andreea Lăzărescu. Primii bani i-au făcut vânzând mărţişoare la Muzeul Ţăranului Român, dar şi prin intermediul reţelei de librării Cărtureşti. Investiţiile lor – de câteva zeci de mii de euro – au venit treptat, iniţial din bani strânşi din joburile avute în timpul facultăţii, iar mai târziu din vânzările de obiecte ceramice. Astăzi, produsele ceramice semnate de cei doi antreprenori sunt confecţionate într-un atelier propriu în Bucureşti. Porţelanul, barbotinele (pasta cu care se lipesc piesele din ceramică), glazurile, pigmenţii vin din Franţa, Germania, Ungaria. O parte din materia primă este achiziţionată direct din magazine de profil din Anglia sau Austria.

    Mariana Şerban şi Cristi Dumitrescu au început să creeze primele obiecte din ceramică în urmă cu mai bine de opt ani, dintr-o pasiune descoperită într-un concediu în Maramureş, unde au vizitat atelierul unui ceramist. De la pasiune au ajuns la businessul Lumea Ceramicii. În prezent, cei doi artizani produc obiecte decorative, flori din ceramică, căni, boluri, obiecte mici, accesorii ori decoraţiuni de sărbători într-un atelier creat acasă, în Bucureşti, într-o cameră şi un balcon.

    Lidia Alina Nicolae, cu studii în domeniul artelor, a amenajat un atelier lângă Bucureşti, la Siliştea Snagovului, unde realizează obiecte din ceramică, după investiţii de 10.000 de euro. Brandul ei, Ceramical, se regăseşte pe căni, boluri, obiecte de decor şi alte produse, lucrând atât cu stocuri, cât şi pe comenzi. „Am reuşit să punem afacerea pe picioare la sfârşitul lui 2019, dar povestea cu ceramica a început de fapt acum vreo cinci ani, la Şcoala de la Piscu”, a povestit Lidia Nicolae în 2020, la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. În business îi este alături soţul ei, fiecare ocupându-se de diverse aspecte ale afacerii. Împreună au organizat atelierul, care se află într-o casă cu grădină şi cu mult spaţiu, pentru că o astfel de activitate, spune antreprenoarea, nu s-ar putea face într-un apartament. Investiţiile lor, din surse proprii, au mers către cuptoare, roata olarului şi alte unelte indispensabile realizării obiectelor din ceramică, artista spunând că pornirea unei afaceri în acest domeniu nu necesită investiţii majore.

    Ceramiceanu este un fel de Greuceanu în lumea ceramicii. Sau cel puţin aşa şi-a imaginat Laura Ungureanu când a gândit acest brand, o aluzie la basme şi poveşti, dar şi o punte de legătură cu numele ei de familie. Mai toată lumea s-ar aştepta ca, în spatele Ceramiceanu, să fie un bărbat, nu o femeie, dar, ca în orice poveste, elementul-surpriză este cel care dă culoare. De şapte ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. „Desigur, la început, nu am avut aşteptări mari. Totuşi, cu timpul, feedbackul a fost din ce în ce mai fain şi încurajările tot mai dese, iar dacă la început le traduceam ca pe o politeţe, cu timpul am simţit sinceritatea şi emoţia celor care îmi scriau sau îmi spuneau cât de mult îmi apreciază munca.” Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei şi are încredere că într-o zi dorinţa îi va deveni realitate.

    Glorybox şi Joined by Fire Studios sunt cele două nume în jurul cărora gravitează toată experienţa, priceperea şi creativitatea Andreei Badragan. Este artist ceramist, cu studii în arte, psihologie şi informatică şi cu experienţă în resurse umane, publicitate online şi management de echipă. În Joined by Fire, pune toate acestea la bătaie alături de experienţa de bijutier a partenerului ei, Florin Chiuta, şi împreună dau viaţă micilor piese menite să înnobileze orice purtător. Mai întâi a fost Glorybox, iar în ultimii ani a construit în paralel şi Joined by Fire Studios. Până în 2018, lucra pentru Glorybox din propriul apartament, dar după ce l-a cunoscut pe Florin, fiecare şi-a părăsit atelierul lui de pe balcon şi au deschis împreună Joined by Fire. Bijuteriile nu sunt singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri. Toate prind viaţă – creativ vorbind – în atelierul din Bucureşti al celor doi antreprenori.

    Irina Constantin voia iniţial să imprime tricouri cu ilustraţiile realizate chiar de ea. O schimbare neprevăzută în procesul de acordare a finanţării prin programul Start-Up Nation în 2018 a făcut-o să abandoneze visul. Nu ştia, pe atunci, că asta avea s-o conducă la o altă idee de business, Lele made this. La sfârşitul anului 2019, a decis să facă un curs de ceramică, iar în urma acestui curs s-a îndrăgostit iremediabil de acest domeniu – al bijuteriilor, dar în special de lucratul cu porţelan. În business i s-a alăturat soţul ei, angajat într-o multinaţională cu activitate în IT, dar mai ales persoana pragmatică de care afacerea are nevoie să funcţioneze. El este responsabil de site, de promovare şi de contabilitate, cât timp Irina îşi exploatează primele iubiri – desenul şi pictura. Ea este absolventă a Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza“ şi a lucrat mai mulţi ani ca freelancer pentru platforme digitale. Bijuteriile şi obiectele de uz casnic sub brandul Lele Made This („oale şi ulcele”, cum sunt ele denumite pe site-ul afacerii) iau naştere în atelierul amplasat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, locul în care cei doi antreprenori au ales să se retragă, departe de aglomeraţia oraşului. Există totodată o categorie specială, dedicată produselor născute în urma colaborării cu diferiţi artizani români.

    Marilena Burcea şi Mara Patriche sunt două artiste care au avut curaj să facă din pasiunile lor – sculptură în lemn şi, respectiv, modelaj în ceramică – un business din care să se întreţină şi care să le permită să facă zilnic ceea ce le place. Cele două prietene au dat naştere brandului Marara, sub care creează figurine din ceramică şi lemn ce ajung în casele oamenilor din toată ţara prin intermediul magazinului online. Pentru a porni un astfel de business, spune Mara Patriche, ai nevoie, în primul rând, de un cuptor pentru partea de ceramică, ceea ce înseamnă o investiţie de aproximativ 2.000 de euro. Apoi, mai adaugă ea, este nevoie de un atelier, un spaţiu cu multă lumină, câteva instrumente, câteva rafturi şi lut. Pe partea de ceramică, Mara Patriche spune că poate realiza o colecţie care să cuprindă până la 12 figurine. Unele dintre cele mai apreciate produse din această categorie, menţionează ea, sunt păpuşile care ţin alte personaje în braţe.

    Ioana Deak şi-a dorit să dezvolte un business încă de pe vremea când era studentă la Facultatea de Arte din Bucureşti, însă nu avea o direcţie clară. În timp, această dorinţă s-a concretizat prin MellonCollie Ceramics, un atelier de ceramică din Bucureşti pe care ea l-a deschis acum câţiva ani şi care, odată cu trecerea în online în contextul pandemiei de COVID-19, a crescut. Unul dintre cele mai cerute produse, pe tot parcursul anului, sunt ceştile din ceramică.

  • Povestea unei tinere care la doar 31 de ani şi-a îndeplinit una dintre cele mai mari dorinţe şi are propria afacere pe care a început-o cu doar 1.200 de euro

    Pentru Ana Maria Disca, să aibă un business al ei a fost dintotdeauna o dorinţă care a motivat-o. A reuşit s-o ducă la îndeplinire la 31 de ani, în 2019, când a imaginat un brand de modă care se croieşte într-un atelier din Iaşi şi care a pornit cu un buget de 1.200 de euro. Ce a urmat poartă numele MEILÍ.

    Ana Maria Disca a studiat inginerie alimentară la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară în România, apoi marketing management în Danemarca. După o perioadă de ucenicie într-un atelier de modă, a prins curaj să facă din vis realitate.

    S-a ocupat încă de la început atât de partea creativă, cât şi de partea tehnică, învăţând să croiască şi ocupându-se personal de această etapă din procesul de producţie până în anul trecut. Nu s-a dat în lături nici de la sarcinile din vânzări, customer service şi promovare, iar la final, deşi orice model vândut de MEILÍ este creat de ea, nu se consideră designer, ci antreprenor.

    „Mereu am ştiut că antreprenoriatul este ceea ce îmi doresc să fac în viaţă. Oricât am studiat şi orice job am avut, nu a fost niciodată suficient. Înainte de a pune bazele afacerii, am avut un internship şi apoi un job într-un atelier de creaţie vestimentară, unde am învăţat tainele meseriei şi mai apoi, pasiunea pentru haine şi femei a adus viziunea pentru MEILÍ la viaţă.”

    A plecat la drum cu un buget de 1.200 de euro, bani cu care a închiriat un spaţiu şi a cumpărat trei maşini necesare producţiei. Pe lângă această sumă, a mai investit aproximativ 6.000 de lei în ţesături şi alte accesorii necesare. A fost doar începutul, pentru că, ulterior, a continuat să investească în afacere pentru a ajunge în acest moment la cinci angajaţi, a completat constant secţia de producţie cu diverse utilaje şi maşini, iar la începutul acestui an a mutat totul într-un spaţiu mai mare.

    „Deşi am început în martie 2019, am avut o perioadă de câteva luni până am lansat prima colecţie, în toamnă. În această perioadă, am lucrat mult la tipare şi tot ce înseamnă partea de producţie. Tot în acest timp, am lucrat şi croitorie la comandă.”

    Anul 2020 a adus pentru Ana Maria Disca şi MEILÍ o cifră de afaceri de 286.000 de lei şi un profit de 30-40%. A fost un an de sacrificiu, care a încetinit puternic creşterea businessului, mai ales că sfârşitul anului 2019 fusese promiţător, pe un trend ascendent. Cum arată următoarea etapă de dezvoltare?

    „Pentru restul anului 2021, ne dorim să deschidem un magazin în Iaşi, ca să ne diversificăm canalele de vânzare. De asemenea, în următorul an, ne dorim să accesăm fonduri nerambursabile pentru a ne mări producţia, cu scopul de a ne extinde pe piaţa internaţională”, spune Ana Maria Disca.

    În atelierul din Iaşi, MEILÍ dă viaţă unei game vaste de piese vestimentare, de la rochii şi fuste, la bluze sau paltoane, toate din ţesături naturale. La clienţi, produsele ajung prin intermediul magazinului online al brandului.

    „Produsele noastre sunt adresate femeilor cu vârste între 30 şi 50 ani, cu un venit mediu spre mare, cu joburi în zona office. Ne îndreptăm către persoane care doresc să susţină producţia românească.”

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create. De aici vine însă şi avantajul de a fi altfel decât restul lumii.

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create.



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demnstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    MeatStuff – sandvişuri gourmet (Bucureşti)

    Fondatori: Andreea Gheorghiescu şi Adrian Călinescu

    Prezenţă: Bucureşti


    Nutriar – distribuţie de furaje şi nutreţuri (Arad)

    Fondatori: familia Miclean

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 650.000 de lei (circa 133.000 de euro)

    Prezenţă: online şi un magazin în Ineu, jud. Arad


    Vandoor – caravană cu produse de gastronomie din Harghita (Bucureşti)

    Fondatori: Valentina şi Remus Vesler

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: The Ark, în curtea restaurantului Ivan Pescar din Bucureşti


    HimeraVet – farmacii veterinare (Brăila)

    Fondatori: Andreea şi Leonard Mălureanu

    Investiţii: 150.000 de lei (circa 30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de lei (circa 50.000 de euro)

    Prezenţă: Brăila şi online


    Isabela Teodor – brand de modă (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Isabela Teodor

    Investiţie iniţială: 200.000 de lei (circa 40.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

    Prezenţă: online



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei tinere care la doar 31 de ani şi-a îndeplinit una dintre cele mai mari dorinţe şi are propria afacere pe care a început-o cu doar 1.200 de euro

    Pentru Ana Maria Disca, să aibă un business al ei a fost dintotdeauna o dorinţă care a motivat-o. A reuşit s-o ducă la îndeplinire la 31 de ani, în 2019, când a imaginat un brand de modă care se croieşte într-un atelier din Iaşi şi care a pornit cu un buget de 1.200 de euro. Ce a urmat poartă numele MEILÍ.

    Ana Maria Disca a studiat inginerie alimentară la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară în România, apoi marketing management în Danemarca. După o perioadă de ucenicie într-un atelier de modă, a prins curaj să facă din vis realitate.

    S-a ocupat încă de la început atât de partea creativă, cât şi de partea tehnică, învăţând să croiască şi ocupându-se personal de această etapă din procesul de producţie până în anul trecut. Nu s-a dat în lături nici de la sarcinile din vânzări, customer service şi promovare, iar la final, deşi orice model vândut de MEILÍ este creat de ea, nu se consideră designer, ci antreprenor.

    „Mereu am ştiut că antreprenoriatul este ceea ce îmi doresc să fac în viaţă. Oricât am studiat şi orice job am avut, nu a fost niciodată suficient. Înainte de a pune bazele afacerii, am avut un internship şi apoi un job într-un atelier de creaţie vestimentară, unde am învăţat tainele meseriei şi mai apoi, pasiunea pentru haine şi femei a adus viziunea pentru MEILÍ la viaţă.”

    A plecat la drum cu un buget de 1.200 de euro, bani cu care a închiriat un spaţiu şi a cumpărat trei maşini necesare producţiei. Pe lângă această sumă, a mai investit aproximativ 6.000 de lei în ţesături şi alte accesorii necesare. A fost doar începutul, pentru că, ulterior, a continuat să investească în afacere pentru a ajunge în acest moment la cinci angajaţi, a completat constant secţia de producţie cu diverse utilaje şi maşini, iar la începutul acestui an a mutat totul într-un spaţiu mai mare.

    „Deşi am început în martie 2019, am avut o perioadă de câteva luni până am lansat prima colecţie, în toamnă. În această perioadă, am lucrat mult la tipare şi tot ce înseamnă partea de producţie. Tot în acest timp, am lucrat şi croitorie la comandă.”

    Anul 2020 a adus pentru Ana Maria Disca şi MEILÍ o cifră de afaceri de 286.000 de lei şi un profit de 30-40%. A fost un an de sacrificiu, care a încetinit puternic creşterea businessului, mai ales că sfârşitul anului 2019 fusese promiţător, pe un trend ascendent. Cum arată următoarea etapă de dezvoltare?

    „Pentru restul anului 2021, ne dorim să deschidem un magazin în Iaşi, ca să ne diversificăm canalele de vânzare. De asemenea, în următorul an, ne dorim să accesăm fonduri nerambursabile pentru a ne mări producţia, cu scopul de a ne extinde pe piaţa internaţională”, spune Ana Maria Disca.

    În atelierul din Iaşi, MEILÍ dă viaţă unei game vaste de piese vestimentare, de la rochii şi fuste, la bluze sau paltoane, toate din ţesături naturale. La clienţi, produsele ajung prin intermediul magazinului online al brandului.

    „Produsele noastre sunt adresate femeilor cu vârste între 30 şi 50 ani, cu un venit mediu spre mare, cu joburi în zona office. Ne îndreptăm către persoane care doresc să susţină producţia românească.”

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create. De aici vine însă şi avantajul de a fi altfel decât restul lumii.

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create.



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demnstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    MeatStuff – sandvişuri gourmet (Bucureşti)

    Fondatori: Andreea Gheorghiescu şi Adrian Călinescu

    Prezenţă: Bucureşti


    Nutriar – distribuţie de furaje şi nutreţuri (Arad)

    Fondatori: familia Miclean

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 650.000 de lei (circa 133.000 de euro)

    Prezenţă: online şi un magazin în Ineu, jud. Arad


    Vandoor – caravană cu produse de gastronomie din Harghita (Bucureşti)

    Fondatori: Valentina şi Remus Vesler

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: The Ark, în curtea restaurantului Ivan Pescar din Bucureşti


    HimeraVet – farmacii veterinare (Brăila)

    Fondatori: Andreea şi Leonard Mălureanu

    Investiţii: 150.000 de lei (circa 30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de lei (circa 50.000 de euro)

    Prezenţă: Brăila şi online


    Isabela Teodor – brand de modă (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Isabela Teodor

    Investiţie iniţială: 200.000 de lei (circa 40.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

    Prezenţă: online



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.