BusinessMagazin

Tag: asistenta sociala

  • Salarii mărite pentru bugetari. Lista celor care vor beneficia de majorări

    Ziua Naţională a României vine cu veşti bune pentru bugetari. Aceştia vor avea salarii mai mari. Cei mai mulţi bani, 25% la salariu, vor primi cei care lucrează în Sănătate, Asistenţă Socială şi angajaţii serviciilor de expertiză medicală.

    Şi în învăţământ vor creşte salariile, însă cu 15 la sută. De majorare va beneficia şi personalul didactic, nedidactic, precum şi cel auxiliar.

    Ceilalţi bugetari primesc şi ei, de astăzi, salarii mărite cu 10%. Printre aceştia se numără personalul din administraţia publică şi locală şi cel din unităţile de cultură şi teatru, potrivit digi24.

    De această măsură vor beneficia 200.000 de angajaţi. Aceste majorări salariale presupun costuri suplimentare de 6,5 miliarde de lei, în bugetul anului viitor.

    Salarii mai mari cu 25%

    – angajaţi sistemul public sanitar

    – angajaţi sistemul public de asistenţă socială

    – angajaţi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă

    şi ai serviciilor teritoriale

    Salarii mai mari cu 15%

    – angajaţi din sistemul de învăţământ (personalul didactic, nedidactic şi cel auxiliar)

    Salarii mai mari cu 10%

    – angajaţi administraţie publică şi locală

    – angajaţi jandarmerie, poliţie, inspectorate pentru situaţii de urgenţă

    – angajaţi unităţile de cultură şi teatru;

  • Povestea lui Angus Deaton, câştigătorul din 2015 al premiului Nobel pentru Economie

    Angus Deaton (69 de ani) este câştigătorul din 2015 al premiului nobel pentru economie, pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale.

    Profesorul Angus Deaton, de la Universitatea Princeton, este un renumit microeconomist şi este cunoscut pentru studiile efectuate în domeniul alegerilor făcute de consumatori. El a primit titlul pentru lucrările sale privitoare la consum, sărăcie şi bunăstare în vremuri în care experimentele de politică monetară ale marilor bănci centrale stârnesc dezbateri încinse despre clasa de mijloc şi distribuirea tot mai inegală a avuţiei într-o naţiune. „Prin legătura făcută între alegerile individuale şi rezultatul agregat, cercetarea sa a contribuit la transformarea microeconomiei, macroeconomiei şi economiei în domeniul dezvoltării“, a explicat alegerea lui Deaton Royal Swedish Academy of Sciences.

    Angus Deaton s-a născut în Edinburgh şi a fost şcolit la aceeaşi şcoală privată la care a mers şi Tony Blair, Fettes College. Apoi şi-a obţinut doctoratul la Cambridge, unde şi a predat o perioadă, iar din 1976 a ocupat un post de profesor la Universitatea Bristol. În această perioadă, Deaton a creat o mare parte din operele sale. A fost primul care a primit medalia Frisch (1978), premiu acordat de Econometric Society o dată la doi ani pentru lucrările publicate în Econometrica. În 1980, lucrarea sa despre cum cererea pentru anumite bunuri de consum depinde de preţuri şi venituri a fost publicată în jurnalul economic American Economic Review. Această lucrare este văzută ca fiind una dintre cele mai influente opere publicate în jurnal.

    În 1983 a plecat de la Universitatea Bristol la Princeton, unde se află şi în prezent. Deaton este profesor de Economie şi Afaceri Internaţionale la Şcoala de Afaceri Publice şi Internaţionale Woodrow Wilson şi la Departamentul Economic din Princeton University. În 2007 a fost ales preşedintele Asociaţiei Economice Americane, iar în 2014 a fost ales în comitetul Societăţii Filosofice Americane, organizaţie ştiinţifică. A câştigat în 2011 premiul BBVA pentru contribuţiile aduse teoriei de consum şi economii şi pentru măsurarea bunăstării. De asemenea, Deaton a dezvoltat metodologia de referinţă pentru măsurarea sărăciei.

    Angus Deaton deţine diplome de onoare de la Universitatea din Roma, University College din Londra şi de la Universitatea St. Andrew din Scoţia. Ultima carte a lui Angus Deaton este „Marea Evadare: Sănătate, Creştere şi Originile Inegalităţii“, o analiză ce arată că, deşi majoritatea populaţiei globale a  avut de câştigat din punctul de vedere al bunăstării şi al sănătaţii datorită creşterii economice, există multe categorii de oameni care nu beneficiază de avansul PIB-ului.

    În ultimul an, comitetul Nobel a onorat un număr de profesori pentru lucrări care au arătat fie ineficienţa pieţelor, fie modul cum trebuie tratată această realitate. Premiul Nobel pentru economie este unul dintre cele mai noi, înfiinţat în 1968, în memoria lui Alfred Nobel, la a 300-a aniversare a băncii centrale a Suediei, prima din lume, şi este în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 976.000 dolari). Peste 80% dintre economiştii laureaţi sunt cetăţeni americani. O singură femeie a primit premiul Nobel pentru economie, Elinor Ostrom, în 2009.

    Angus Deaton are doi copii în vârstă de 45 şi 46 de ani şi este căsătorit cu Anne Case, cercetător asociat al Biroului Naţional de Cercetare Economică, organizaţie americană nonprofit.

  • Premiul Nobel pentru Economie a fost câştigat de un profesor britanic

    Profesorul Angus Deaton, de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, a câştigat premiul Nobel pentru Economie, pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale, relatează New York Times.

    Deaton, în vârstă de 69 de ani, este cunoscut pentru studiile efectuate în domeniul alegerilor făcute de consumatori.

    “Prin legătura făcută între alegerile individuale şi rezultatul agregat, cercetarea sa a contribuit la transformarea microeconomiei, macroeconomiei şi economia în domeniul dezvoltării”, explică Royal Swedish Academy of Sciences.

    Premiul a fost anunţat la Stockholm de Goran K. Hansson, secretarul permanent al academiei.

    Vedeţi aici un infografic al premiului Nobel pentru Ştiinţe Economice

  • Bani pentru lupta cu sărăcia

    În ultimul deceniu însă, cheltuielile pentru protecţia socială în Europa de Est şi Asia Centrală au crescut în medie cu 15% pe an, ajungând de la o medie de 0,9% din PIB în 2000 la 1,3% din PIB în 2005 şi cca 2% din PIB în 2010.

    În perioada 2005-2012, România a redus inegalitatea socială cu 14%, urmată ca performanţă de Belarus, Polonia, Serbia şi Muntenegru (conform calculelor BM, inegalitatea socială este în medie cu 3% mai mare în absenţa unor programe de protecţie socială).

  • RAPORT: Banca Mondială – Integrarea romilor, o politică economică inteligentă pentru România

     Estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

    La Recensământul din 2011, aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3 la sută din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5 la sută din populaţia ţării.

    Din totalul populaţiei rome din România, o pondere de aproape 40 la sută o au copiii de până la 14 ani – noua generaţie care va intra pe piaţa muncii. Din totalul întregii populaţii, acest segment reprezintă numai 15 la sută. O pondere mai mare, de 17 la sută, o are segmentul de 65 de ani şi peste, estimat să crească rapid în viitorul apropiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul bugetează indemnizaţii pentru un număr mediu de 158.000 şomeri, faţă de 149.000 iniţial

     Cheltuielile pentru asistenţa socială vor fi majorate la prima rectificare bugetară din acest an, care va fi aprobată, marţi, de Guvern.

    Bugetul revizuit al asigurărilor sociale de stat prevede majorarea cheltuielilor sistemului asigurărilor pentru şomaj cu 136 milioane lei, generată în principal de creşterea cu 60 milioane lei a cheltuielilor cu asistenţa socială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu: În Capitală sunt deschise 117 şantiere, la şcoli, grădiniţe, spitale, străzi, monumente

     Sorin Oprescu a spus că sunt deschise 26 de şantiere la unităţi de învăţământ, printre care şase corpuri de şcoală, 19 obiective şcolare unde se refac sau se construiesc anexe, respectiv săli de sport sau extinderi de corpuri noi, dar şi la ultima creşă din programul celor 13 realizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

    Printre şantierele deschise la şcolile din Capitală, Oprescu a amintit Grupul Şcolar “Edmond Nicolau”, Şcoala de Muzică şi Arte nr. 3, Şcoala nr. 173 şi Grădiniţa nr. 43.

    “Lucrăm la finalizarea Centrului social multifuncţional de pe strada Turnu Măgurele, din Sectorul 4 şi suntem în construcţie pentru încă două centre pentru persoane disponibilizate, cu destinaţia asistenţei sociale a şomerilor, unul în Sectorul 1 şi celălalt tot în Sectorul 4”, a declarat Sorin Oprescu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat obiectivele unde se desfăşoară lucrări pe perioada verii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Salubritatea şi administraţia publică au avut în primul trimestru cele mai multe locuri de muncă vacante

     Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2012, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,05 puncte procentuale. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 28.000, în creştere cu 4.800 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. În comparaţie cu trimestrul similar al anului 2012, numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 3.100.

    În trimestrul I 2013, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,58%), administraţie publică (1,52%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (1,33%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,11%), respectiv cele din învăţământ (0,15%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul DGASPC Prahova a fost DEMIS, directorul adjunct – SUSPENDAT

     Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a anunţat, vineri, că, în urma verificărilor făcute la DGASPC Prahova, CJ a emis dispoziţie de eliberare din funcţie a directorului insituţiei Vasilica Florea.

    De asemenea, directotul adjunct al DGASPC Prahova, Alexandru Bocioacă, a fost suspendat din funcţie şi va fi cel mai probabil retrogradat, iar medicul şef de comisie Viorica Oniga a primit dispoziţie de eliberare din funcţie, însă aceasta va rămâne în fruntea comisiei de evalure până când se va găsi un înlocuitor, Oniga fiind singurul medic angajat al instituţiei.

    Cosma a spus că pentru ocuparea funcţiilor respective urmează să se organizeze un concurs conform legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a scăzut în 2012. Care sunt domeniile cu cele mai mari scăderi

     “În anul 2012, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (1,27%) respectiv, în administraţia publică (1,20%). La polul opus s-au situat activităţile din industria extractivă (0,06%), respectiv cele de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,10%)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Aproape o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (7.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,77%. Sectorul bugetar a însumat puţin peste 30% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate şi asistenţă socială (3.700), urmate de administraţia publică (2.900), respectiv învăţământ (900). În industria extractivă angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (40 locuri vacante).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro