BusinessMagazin

Tag: asistenta sociala

  • Finlanda a încercat să le dea asistaţilor sociali aproape 600 de euro pe lună. Cum a funcţionat

    Guvernul finlandez a anunţat astăzi rezultatele unui studiu legat de salariul minim pe economie finalizat luna trecută, iar cercetătorii susţin că banii gratis pentru populaţie nu ajută nicicum la reducerea şomajului, potrivit Bloomberg.

    Timp de doi ani, 2.000 de şomeri din Finlanda, aleşi la întâmplare, au avut garantat un venit minim lunar de 560 de euro, din partea statului, indiferent dacă îşi găseau sau nu un loc de muncă.

    Experiementul a fost încheiat acum o lună, iar cercetătorii au finalizat raportul recent.

    „În primul an, impactul asupra şomajului a fost unul minor”, spune Prikko Mattila, ministrul finlandez al Sănătăţii şi al Afacerilor Sociale.

    Finlanda explorează diverse alternative pentru a-şi schimba modelul de asistenţă socială, iniţiativă ce va prinde şi mai mult avânt după alegerile parlamentare din luna aprilie.  

    În acelaşi timp, cei care au fost incluşi în experiment susţin că au fost mai fericiţi şi mai sănătoşi decât cei din grupul de control, care nu au primit aceleaşi beneficii.

    În perspectiva acestor rezultate, Guvernul finlandez a schimbat abordarea, anul trecut, când a decis să îi sancţioneze pe şomerii care nu îşi caută de lucru sau refuză ofertele de lucru primite, în timp ce sunt angajaţi.

    Rata şomajul din Finlanda a atins cel mai redus nivel din ultimii zece ani, de 6,6% în decembrie.

     

     

     

     

  • Este oficial: A intrat în vigoare Legea împotriva lenei. Ce înseamnă asta pentru români

    Liderul filialei ALDE Dâmboviţa, Ionel Petre, a anunţat, luni, intrarea în vigoare a “legii împotriva lenei” iniţiată de parlamentari ai formaţiunii şi care prevede că refuzul unui loc de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social.

    “De astăzi, a intrat în vigoare Legea împotriva lenei. La propunerea Alianţei Liberal Democrate, Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost adoptată şi a intrat în vigoare astăzi 22 octombrie 2018. Conform datelor statistice oferite de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care arată că intenţia majorităţii asistaţilor social de a-şi găsi un loc de muncă stabil este aproape de zero”, a transmis preşedintele ALDE Dâmboviţa, Ionel Petre, într-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.

    Rezervă-ţi locul la Forumul de Francize din 1 Noiembrie şi pleacă acasă cu o idee de business de milioane!

    Acesta a adăugat că nu mai trebuie să dăm bani persoanelor care refuză nejustificiat să muncească.

    “Consider că statul nu trebuie să mai încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci este imperios să se implice în angajarea acestora. Nu mai putem permite să dăm bani unor oameni care nu vor să muncească, unor oameni care refuză nejustificat o ofertă de muncă sau care refuză să participe la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Şi avem suficiente exemple în care primăriile au tăiat din bugetul pentru investiţii pentru a da mai mulţi bani celor care trăiesc din ajutorul statului”, a completat Ionel Petre.

    Potrivit liderului ALDE Dâmboviţa, asistenţa socială nu înseamnă „să iei bani din buzunarul celor care trag pe brânci pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a da celor comozi”.

    „ALDE a iniţiat această lege întrucât asistenţa socială nu înseamnă să iei bani din buzunarul celor care trag pe brânci pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a da celor ”comozi”, ci înseamnă să-i ajuţi cu adevărat pe cei marginalizaţi care nu au nici o şansă în societate. O altă problemă era reprezentată de cei care lucrează la negru şi care beneficiau, totuşi, de o formă de ajutor social prin legea venitului minim garantat. De aceea, consider pertinentă completarea legii în sensul în care, dacă se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social. Salut acestă primă victorie a ALDE în demontarea unei mentalităţi de asistat din partea statului şi îmi doresc ca salariul minim pe economie să fie mai tentant decât ajutorul social şi la nivelul judeţului Dâmboviţa”, potrivit sursei citate/

    Camera Deputaţilor a modificat, pe 20 mai, în calitate de for decizional, legea privind venitul minim garantat.

    „Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, potrivit proiectului.

    De asemenea, noua lege prevede că „refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă în familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere, conduce la încetarea dreptului”.

    „Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii”, mai spune legea.

    Acţiunile sau lucrările de interes local pot fi, dar fără a se limita la acestea, lucrări de salubrizare şi/sau de întreţinere spaţii verzi, de salubrizare/întreţinere obiective publice, inclusiv activităţi de sprijinire a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pe baza recomandărilor acestora, precum şi alte activităţi specifice stabilite prin hotărâre a consiliului local.

    Modificările iniţiate de 5 parlamentari ALDE au devenit lege pe 19 iulie 2018, actul normativ precizând că legea intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

  • Camera de Comerţ Româno-Americană atrage atenţia: Proiectul legii pensiilor nu trebuie să creeze dezechilibre bugetare şi macroeconomice

    „Considerăm că se impune ca prezentarea şi consultările pe marginea unui proiect legislativ cu un impact bugetar semnificativ pe termen mediu şi lung să conţină în expunerea de motive informaţiile despre sursele de finanţare a cheltuielilor, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice nr. 500/2002 şi ale Legii responsabilităţii fiscale nr. 69/2010.

    Semnalăm lipsa de sustenabilitate economică a creşterilor de cheltuieli ce decurg din modificările propuse de acest proiect, până la un nivel ce prezintă un risc ridicat de a crea dezechilibre bugetare care depăşesc cu mult limitele prevăzute de angajamentele europene ale României sau potenţialul de finanţare de care dispune economia românească. Este de aşteptat ca în lipsa unor surse de finanţare clar identificate, astfel de măsuri să fie urmate de adoptarea intempestivă a unor ajustări bugetare drastice în sensul creşterilor semnificative de impozite şi taxe şi/sau reducerilor masive de cheltuieli, sacrificând de cele mai multe ori investiţiile, atât de necesare pentru o creştere economică sănătoasă”, arată AmCham într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Numărul locurilor de muncă vacante a crescut, în trimestrul II 2018, la 61.400

    „În trimestrul II 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,25%, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale”, arată un comunicat al INS.

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%.

    Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 de locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.900 de locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.700 mii locuri vacante în învăţământ.

    La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 70 de posturi).

    Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de transport şi depozitare (+0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,2 puncte procentuale).

    În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante s-au observat creşteri mai relevante ale indicatorului în aceleaşi activităţi economice, astfel: +2.400 locuri vacante în industria prelucrătoare, respectiv +700 în transport şi depozitare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Problema majoră a bugetului este în zona de cheltuieli. Avem deja o dinamică mult mai mare a cheltuielilor pe asistenţă socială în T1 şi urmează să se majoreze pensiile

    Problema majoră a bugetului este mai degrabă în zona de cheltuieli, în condiţiile în care în bugetul pentru anul acesta a fost bugetată o creştere de 11,6%, iar în primele trei luni România are deja o creştere a cheltuielilor totale de 22%.

    De aceea există şi deficit bugetar, în timp ce anul trecut aveam excedent, a spus  Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, în cadrul emsiunii de business ZF Live.

    „La cheltuielile de asistenţă socială creşterea la trei luni este de 11,8%, faţă de un buget făcut pe anul acesta de doar 5,8%. De la 1 iulie va intra în vigoare şi creşterea pensiilor de 10%. Practic, noi avem deja o dinamică mult mai mare în primele trei luni a cheltuielilor pe asistenţă socială mult mai mare faţă de anul trecut, în condiţiile în care creş­te­rea pensiilor nu a intrat încă în vigoare.“

    Citeşte continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • Federaţia Sanitas a strâns peste 50.000 de semnături pentru greva de avertisment

    Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas a analizat listele de semnături pentru grevă, constatându-se că sunt peste 50.000 de semnături, ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru declanşarea grevei de avertisment în sistemul de sănătate şi asistenţă socială.

    Potrivit calendarului propus de sindicat, greva de avertisment va avea loc luni, între orele 09.00-11.00, iar pe data de 11 ma, angajaţii din sănătate şi din asistenţă socială vor intra în grevă generală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre angajatele fictive ale lui Dragnea la Direcţia de Asistenţă Socială Teleorman dezvăluie cum a ajuns să lucreze la PSD pe banii statului: Mi-e frică de Dragnea

    „Când am început să aud numai minciuni, am simţit şi mai puternic tensiunea. De asta, am rămas cu senzaţia că nu am fost foarte explicită. Chiar mi s-a părut că am generat un pic de confuzie. Eu nu vreau notorietate, nu în maniera asta, dar cred că e bine ca lucrurile să fie clarificate pentru toată lumea”, a declarat Stoica pentru ziarul Liber în Teleorman.

    Aceasta spune că cea care i-a făcut cunoştinţă cu şeful PSD a fost Adriana Botorogeanu, căreia Dragnea i-ar fi spus, la un moment dat, „o iei pe Anisa şi vii cu ea la mine!”. „Chiar a insistat la Adriana să avem o altă discuţie. La un moment dat, am avut o întrevedere cu cineva de la un ziar local şi am mers cu persoana aceea să îi ia un interviu lui Dragnea. Am mers împreună cu acea persoană la Dragnea, la Consiliul judeţean. Ea a plecat şi eu am rămas să vorbesc cu Dragnea. Şi atunci el mi-a zis că îşi doreşte să facă un birou mare de presă la partid şi că vrea să ia nişte jurnalişti în acest sens. A fost o discuţie scurtă. Eu i-am spus că nu am făcut niciodată PR, că nu ştiu domeniul, dar că mi se pare interesant şi că pot să încerc. Atunci mi-a spus că vrea să fac o strategie de comunicare a partidului. Şi că vor mai veni şi alte persoane din presa locală şi chiar au venit alte persoane. Una a stat câteva săptămâni, cealalată a plecat după o zi”, a mai spus aceasta. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Sindicate: 5.000 de angajaţi au pierdut la salariu sume între 186 şi 1.000 de lei

    „Scăderi salariale în domeniul Sănătăţii au fost înregistrate în cazul celor care au funcţii mari. Vorbim despre şefi de centre din asistenţa socială, de personalul din DSP-urilor, dar şi de cei cu funcţii de conducere. Am mai avut probleme cu directorii economici din spitale, cu directorii de îngrijiri”, a declarat, luni Leonard Bărăscu, după întâlnirea cu ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

    Potrivit şefului Sanitas, ar fi vorba de 5.000 de angajaţi din domeniul Sănătăţi care au pierdut bani la salariu de la începutul acestui an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salvatoarea de vieţi, Elena Ştefan, românca medaliată în Italia cu “Crucifixul de aur”: ”În România la loc de cinste sunt şpaga şi nepotismul”

    Elena Ştefan are 44 de ani, este originară din Iaşi, iar în ţară a absolvit facultatea de medicină veterinară. Are doi copii, un băiat şi o fată, de care este deosebit de mândră, ambii absolvenţi de studii superioare. Băiatul a terminat Academia de Poliţie, iar fata, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei.

    În Italia, Elena nu s-a mulţumit doar cu un simplu loc de muncă şi a făcut tot posibilul să se perfecţioneze. A urmat cursurile şcolii de infirmiere din Siena şi în prezent lucrează ca paramedic.

    Elena a făcut parte din echipajele Protecţiei Civile italiene care au intervenit încă din primele ore în zonele afectate de inundaţiile din Liguria în 2015 sau în localităţile din jurul oraşului Aquila afectat de cutremurul din 2009. A salvat vieţi, dar a şi suferit, găsind corpuri fără viaţă sub dărâmături, inclusiv cel al unui copil român. Pentru merite deosebite, pe 2 octombrie 2011 i s-a acordat cea mai înaltă disticţie primită de voluntari: ”Crucifixul de aur”.

    Nu de puţine ori, Elena s-a gândit la posibilitatea reîntoarcerii în patrie. Multe lucruri însă, în opinia sa, nu funcţionează bine.

    Elena într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Diaspora Azi. şi preluat de gazetaromaneasca.com:”Aş porni de la un exemplu. Cunosc persoane care, după ani de muncă în străinătate, s-au întors în România şi au început o afacere. Şi partea frumoasă care este ? Nu poţi face lucruri cinstite mai bine zis NU eşti lăsat în pace şi nu poţi supravieţui.

    Cei care au averi colosale le-au făcut cinstit? O ştim cu toţii, că aici, o mână spală pe alta. De aceea, aş vrea să se schimbe câteva lucruri esenţiale: o altă gândire, o altă mentalitate, să poţi oferi copiilor un alt viitor, alte oportunităţi, şansa de a deveni un om cu drepturi dar şi obligaţii, să respectăm orice om indiferent de statutul social…apoi totul vine de la sine.”, ne-a spus ea.

    ”În România la loc de cinste este şpaga, nepotismul şi prostia. Diaspora trimite bani acasă şi acoperă găurile din deficitul României…dar implicarea ei nu este binevenită. Banii cu care venim sunt bani munciţi, nu bani din ajutoare sociale, aşa cum se acordă ajutoarele sociale în România.

    Bani pe care plătim taxe şi impozite în ţările unde suntem rezidenţi. Noi, diaspora, am învăţat să nu mai tolerăm abuzurile, să ne respectăm şi de aceea nu suntem bineveniţi acasă. Iată de ce ne simţim străini în ţara noastă, România.”

  • Salvatoarea de vieţi, Elena Ştefan, românca medaliată în Italia cu “Crucifixul de aur”: ”În România la loc de cinste sunt şpaga şi nepotismul”

    Elena Ştefan are 44 de ani, este originară din Iaşi, iar în ţară a absolvit facultatea de medicină veterinară. Are doi copii, un băiat şi o fată, de care este deosebit de mândră, ambii absolvenţi de studii superioare. Băiatul a terminat Academia de Poliţie, iar fata, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei.

    În Italia, Elena nu s-a mulţumit doar cu un simplu loc de muncă şi a făcut tot posibilul să se perfecţioneze. A urmat cursurile şcolii de infirmiere din Siena şi în prezent lucrează ca paramedic.

    Elena a făcut parte din echipajele Protecţiei Civile italiene care au intervenit încă din primele ore în zonele afectate de inundaţiile din Liguria în 2015 sau în localităţile din jurul oraşului Aquila afectat de cutremurul din 2009. A salvat vieţi, dar a şi suferit, găsind corpuri fără viaţă sub dărâmături, inclusiv cel al unui copil român. Pentru merite deosebite, pe 2 octombrie 2011 i s-a acordat cea mai înaltă disticţie primită de voluntari: ”Crucifixul de aur”.

    Nu de puţine ori, Elena s-a gândit la posibilitatea reîntoarcerii în patrie. Multe lucruri însă, în opinia sa, nu funcţionează bine.

    Elena într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Diaspora Azi. şi preluat de gazetaromaneasca.com:”Aş porni de la un exemplu. Cunosc persoane care, după ani de muncă în străinătate, s-au întors în România şi au început o afacere. Şi partea frumoasă care este ? Nu poţi face lucruri cinstite mai bine zis NU eşti lăsat în pace şi nu poţi supravieţui.

    Cei care au averi colosale le-au făcut cinstit? O ştim cu toţii, că aici, o mână spală pe alta. De aceea, aş vrea să se schimbe câteva lucruri esenţiale: o altă gândire, o altă mentalitate, să poţi oferi copiilor un alt viitor, alte oportunităţi, şansa de a deveni un om cu drepturi dar şi obligaţii, să respectăm orice om indiferent de statutul social…apoi totul vine de la sine.”, ne-a spus ea.

    ”În România la loc de cinste este şpaga, nepotismul şi prostia. Diaspora trimite bani acasă şi acoperă găurile din deficitul României…dar implicarea ei nu este binevenită. Banii cu care venim sunt bani munciţi, nu bani din ajutoare sociale, aşa cum se acordă ajutoarele sociale în România.

    Bani pe care plătim taxe şi impozite în ţările unde suntem rezidenţi. Noi, diaspora, am învăţat să nu mai tolerăm abuzurile, să ne respectăm şi de aceea nu suntem bineveniţi acasă. Iată de ce ne simţim străini în ţara noastă, România.”