BusinessMagazin

Tag: asf

  • Surpriză. În ciuda analizei realizate de Consiliul Concurenţei şi hotărârii guvernului de a nu susţine o asemenea măsură, ASF decide să înainteze o propunere pentru limitarea tarifelor RCA la nivelul tarifelor de referinţă

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să înainteze Ministerului de Finanţe o propunere de Hotărâre de guvern pentru limitarea tarifelor RCA la nivelul tarifelor de referinţă, deşi Consiliul Concurenţei, dar şi guvernul au spus că o asemenea măsură ar duce la  efecte nocive asupra economiei, ar destabiliza piaţa şi în final ar duce la infringement împotriva României.

    În urma analizelor realizate cu privire la evoluţia pieţei RCA şi la impactul unor tendinţe speculative asupra consumatorilor, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a decis să înainteze Ministerului de Finanţe o propunere de Hotărâre de Guvern referitoare la limitarea tarifelor RCA la nivelul tarifelor de referinţă”, spune Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    În luna noiembrie 2021, în spaţiul public a apărut un proiect de lege al PNL şi UDMR prividn plafonarea preţului la poliţele RCA, care prevedea obligarea asigurătorilor să nu depăşească tarifele de referinţă RCA ale ASF.

    Ulterior, spre finalul lunii decembrie 2021, Consiliul Concurenţei a transmis un punct de vedere către Palrament, la Senat, prin care a explicat faptul că plafonarea preţurilor la RCA ar putea avea efecte nocive asupra economiei, ar destabiliza piaţa asigurărilor auto, ar accentua riscul de ieşire de pe piaţă a societăţilor de asigurare care îşi desfăşoară activitatea pe această piaţă, pierderile din RCA ar fi acoperite prin mărirea tarifelor pentru alte produse de asigurare, având în vedere că societăţile prezente pe piaţa RCA au în portofoliu şi alte produse de asgiurare, ar destabiliza şi alte pieţe conexe precum piaţa pieselor auto sau piaţa serviciilor de reparaţii auto şi ar duce la o aliniere a primelor RCA la nivelul maxim impus, fapt ce ar distorsiona mecanismul concurenţial de stabilire a preţurilor pe piaţă.

    După problemele subliniate de Consiliul Concurenţei privind plafonarea tarifelor RCA, la finalul lunii ianuarie 2022, Guvernul a ajuns la concluzia că plafonarea preţului la RCA nu rezolvă problemele existente, ba chiar le-ar intensifica. Pe lângă semnalele de alarmă trase de Consiliul Concurenţei, Guvernul a mai menţionat că o asemenea iniţiativă legislativeă introduce o serie de măsuri care sunt în contradictţie cu prevederile legislaţiei europene, astfel România ar putea atrage riscul unor sancţiuni din partea Curţii Europene de Justiţie.

    În urmă cu 5 ani, mai exact în luna noiembrie 2016, o măsură similară de plafonare a preţurilor RCA a intrat în vigoare, în contextul în care piaţa, la acea vreme se confrunta cu două falimente, respectiv Astra şi Carpatica. Limitarea tarifelor RCA, chiar şi pentru o perioadă de 6 luni, a declanşat reacţia Comisiei Europene, fapt pentru care România încă are deschisă o cauză de infringement.

    Decizia de plafonare a tarifelor la RCA pentru toate categoriile de vehicule a venit la vremea aceea, ca soluţie la conflictul care a apărut între transportatori şi asigurători. Firmele de transport au acuzat asigurătorii că au majorat cu până la de trei ori tarifele la RCA după falimentul Astra, pentru a-şi mări profiturile.

    În prezent, falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător din piaţă şi liderul segmentului asigurărilor RCA, a declanşat o serie de probleme în piaţă, mai exact pe zona RCA. Odată cu anunţul de retragere a autorizaţiei de funcţionare de către ASF şi promovarea cererii de declanşare a procedurii de faliment, preţurile la poliţele RCA s-au dublat, chiar triplat într-o perioadă foarte scurtă de timp.

    Haosul unui nou faliment, care de această dată este mai mare decât falimentele companiilor Astra şi Carpatica, nu a făcut decât să arate că acelaşi tip de probleme provoacă, mai mult sau mai puţin, aceleaşi reacţii, iar ASF vine cu aceleaşi soluţii, după ce a lăsat o companie, precum City Insurance să activeze defectuos mai bine de 5 ani pe piaţă.

     

  • Decizie de ultimă oră. Anunţ făcut de ASF despre creşterea preţurilor la RCA, pe care trebuie să îl ştie toţi şoferii din ţară

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis să înainteze Ministerului de Finanţe o propunere de Hotărâre de Guvern referitoare la limitarea tarifelor RCA la nivelul tarifelor de referinţă, în urma analizelor realizate cu privire la evoluţia pieţei RCA şi la impactul unor tendinţe speculative asupra consumatorilor.

    “Pentru protejarea consumatorilor şi pentru stabilitatea pieţelor pe care le supraveghează, Autoritatea face uz de toate resursele legislative şi de reglementare de care poate dispune, împreună cu Guvernul României şi cu alte autorităţi ale statului. Credem că Guvernul va lua în calcul cât de curând propunerea înaintată, tocmai în scopul protejării populaţiei în faţa tendinţelor inflaţioniste sau speculative”, spune Nicu Marcu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

  • City Insurance intră în faliment. Tribunalul Bucureşti a admis cererea ASF

    Decizia de miercuri a magistraţilor Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

    „Admite cererea Autoritatea de Supraveghere Financiară şi în temeiul art. 250 raportat la art. 262 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, dispune deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei societatea de asigurare – reasigurare City Insurance SA”, este decizia Tribunalului Bucureşti.

    De asemenea, se dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridică administratorilor societăţii de asigurare/reasigurare debitoare dreptul de a reprezenta societatea, de a administra bunurile acesteia şi de a dispune de ele.

    Totodată, acţionarii nu pot vinde acţiunile, potrivit deciziei Tribunalului Bucureşti, iar băncile la care City Insurance are bani în conturi nu pot dispune de aceste sume fără aprobarea judecătorului sindic, a lichidatorului judiciar sau al ASF.

    Falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător de pe piaţa lo­cală, a creat dezechilibre pe piaţa lo­cală. Preţurile poliţelor RCA au crescut deja de două ori, chiar de trei ori de la anunţul ASF privind des­chi­derea procedurii de faliment a City Insurance şi retragerea autori­za­ţiei de funcţionare din 17 septem­brie 2021. â

    City Insurance avea peste 3,1 mi­lioane de clienţi, din care, cel puţin până acum, s-au instrumentat peste 191.000 dosare de daună.

  • ASF ştia de situaţia în care se afla City Insurance încă din iunie 2020

    ASF a dat joi publicităţii un studiu privind indicatorii prudenţiali ai celor 24 de companii de asigurări de pe piaţa locală din iunie 2020, scrie ZF.

    Studiul realizat de ASF şi EIOPA arată că City avea o rată de solvabilitate (SCR) de -112% şi o rată a cerinţei minime de capital (MCR) de -450%.

    City Insurance, asigurătorul care în ultimii ani a activat pe piaţa locală urmărind o captare agresivă a cotei de piaţă pe zona RCA, putea fi oprit încă de la jumătatea anului 2020. Ce anume a împiedicat ASF-ul să-i ridice autorizaţia de funcţionare încă din acel moment?

    Mai mult, având în vedere că la 30 iunie 2020, după eva­luarea BSR, rata de solvabilitate (SCR) şi rata ce­rinţei minime de capital (MCR) erau negative, respectiv -112% şi -450%, înseamnă că rezultatele au inclus şi banii falşi pe care City Insurance se presupunea că îi are într-un cont din Elveţia. Cât de mare trebuia să fie gaura la City ca să se sesizeze şi de către ASF?

    În ceea ce priveşte a doua companie care a înregistrat un nivel al indicatorilor prudeţiali negativi, Euroins, reprezentanţii companiei au transmis după publicarea raportului BSR că situaţia prezentată nu este de actualitate, referindu-se la o perioadă din trecut, iar în ultimele 18 luni, Euroins a implementat o serie de măsuri, inclusiv noi contracte de reasigurare, cedări de active şi mai multe majorări de capital.

  • Amendă uriaşă pentru Euroins România, liderul pieţei RCA, după falimentul City Insurance. Care sunt neregulile descoperite de ASF

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a efectuat la Societatea Euroins România Asigurare – Reasigurare SA, în perioada mai-octombrie 2021, o acţiune de control periodic la sediul asigurătorului (on-site).

    Ca urmare a aspectelor constatate în acţiunea de control şi potrivit prevederilor legale, Consiliul ASF a decis impunerea de sancţiuni contravenţionale societăţii, constând în amenzi, precum şi măsuri cu scopul remedierii deficienţelor constatate.

    „În conformitate cu prevederile art.163 alin.(2) lit. b) şi alin.(51) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, sancţionarea societăţii Euroins România Asigurare-Reasigurare SA cu amendă în suma de 3.546.000 lei. În conformitate cu prevederile art. 215 (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sancţionarea societăţii Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A. cu amendă în cuantum de 2.314.425 lei (reprezentând 0,1751% din cifra de afaceri). În baza prevederilor art. 8 alin. (3), art.34 alin.(2), alin.(3) şi alin.(5) coroborate cu prevederile art. 99 alin.(2) din Legea nr. 237/2015, în termen de două luni de la data primirii deciziei, societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare SA va transmite la ASF spre aprobare un plan de redresare, cu măsuri pentru restabilirea nivelului fondurilor proprii eligibile care acoperă necesarul de capital de solvabilitate (SCR) sau pentru modificarea profilului de risc astfel încât în termen de 6 luni SCR să fie din nou respectată”, transmite ASF într-un comunicat de presă..

     

  • Şefii ASF, plătiţi cu 10.000-12.000 de euro pe lună, stau ascunşi şi nu ies să dea explicaţii despre falimentul City Insurance, ci îi trimit la înaintare pe cei din linia a doua

    ♦ În cazul falimentului City Insurance, în total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate, iar în aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, ritmul de soluţionare fiind în jurul a 200 de dosare de daună pe zi, după cum a declarat Valentin Ionescu, director în ASF ♦ Întrebarea este cât va dura până când FGA îşi va epuiza resursele.

    La prima conferinţă de presă după falimentul City Insurance organizată ieri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şefii ASF, plă­tiţi cu 10.000-12.000 euro pe lună, au pre­fe­rat să stea ascunşi şi nu au participat, pre­fe­rând să trimită la înaintare managerii din linia a doua.

    La această conferinţă au fost prezenţi doar directori de departamente din ASF şi au lipsit Nicu Marcu, preşedintele ASF, Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul asigurărilor, precum şi ceilalţi vicepreşedinţi şi membri ai consiliului ASF.

    Timp de 5 ani ASF a lăsat ca cel mai defectuos jucător din piaţă, City Insurance, aflat acum în procedură de fali­ment, să de­vi­nă lider şi să cre­eze o gaură pe care cel mai pro­babil tot românii o vor umple.

    Valentin Ionescu, director în cadrul Autorităţii de Suprave­ghe­re Financiară (ASF) responsabil cu sectorul asigurărilor, unul din­tre cei prezenţi ieri la conferinţa ASF, a pre­zentat topul asigurătorilor pe RCA.

    Euroins îşi consolidează poziţia pe piaţa RCA, dar nu creşte foarte mult, iar urmă­toa­rele două poziţii pe podium sunt ocupate de Groupama şi Allianz-Ţiriac, după cum reiese din informaţiile prezentate de Valentin Ionescu.

    „Monitorizăm săptămânal ce se întâmplă cu cotele de piaţă, atât pe RCA, cât şi pe garanţii. Pot să vă spun care sunt noii lideri pe RCA, topul provizoriu pe săptămâna 29 no­iembrie – 5 decembrie, pentru că săptămâ­nal monitorizăm şi lucrurile se ajustează. De câteva săptămâni avem următorul top 3: Euroins – care îşi consolidează poziţia, dar nu creşte foarte mult, pentru că a oferit co­mi­sioane mici intermediarilor din dorinţa de a nu creşte cota, iar următoarele două surprize plă­cute sunt Groupama (conform raportului primit de la toate companiile de asigurări, care se ajustează săptămânal în funcţie de primele distribuite prin brokerii de asigurări în ultima săptămână) şi Allianz-Ţiriac. Au fost şi schimbări în ultimele două săptămâni între locurile 2 şi 3“, a declarat Ionescu la prima conferinţă organizată de ASF după falimentul City Insurance.

    Piaţa RCA este una dintre cele mai tensionate, mai ales în contextul falimentului City Insurance, care a dus la o creştere semni­fi­cativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspec­tive de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pen­tru a alimenta resursele Fondului de Garan­tare a Asiguraţilor (FGA).

    În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Celelalte companii din topul RCA prezentat de Valentin Ionescu sunt Asirom – pe locul 4, Grawe – pe locul 5, Omanisig – pe locul 6 şi Generali – pe locul 7.

    „Topul săptămânal în funcţie de primele distribuite prin intermediari, prin brokerii de asigurări, se modifică, dar nu radical“.

    Pe zona asiguărărilor RCA volumul subscrierilor a ajuns la finalul primelor nouă luni din 2021 la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor ASF.

    În ceea ce priveşte despăgubirile în contul firmei falimentare City Insurance, Ionescu a arătat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a efectuat pe data de 9 decembre şi 10 decembrie plăţi în baza dosarelor de daună a păgubiţilor City Insurance cu valori de 2,2 mil. lei, respectiv 2,4 mil. lei. Astfel, valoarea de 2,2 mil. lei a fost suma pentru 1.003 cereri de plată în baza poliţelor City Insurance, în timp ce valoarea de 2,4 mil. lei a fost suma plătită pentru 450 cereri de plată, conform ASF. În total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate.

    În privinţa avizării plăţilor de către Comisia de Specialitate a FGA, aceasta se va întâlni de 3 ori pe săptămână, respectiv luni, miercuri şi vineri pentru avizarea plăţilor, susţin reprezentanţii ASF. În aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, iar ritmul de soluţionare este în jurul a 200 de dosare de daună pe zi.

  • Piaţa asigurărilor a ajuns la 9,8 mld. lei după 9 luni/2021, în creştere cu 15%. Finalul anului 2021 poate aduce o creştere a subscrierilor cu peste 20%

    ♦ Pe asigurări generale, subscrierile au ajuns după 9 luni la 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult, în timp ce pe asigurări de viaţă dinamica subscrierilor a fost de 22%, până la 2,01 mld. lei ♦ Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF: „Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere a primelor brute subscrise de peste 20% faţă de anul 2020, o rată de creştere foarte importantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“.

    Piaţa asigurărilor din Româ­nia a terminat primele nouă luni din 2021 cu un volum al primelor brute subscrise de 9,8 mld. lei, în creştere cu 15% faţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, conform datelor pre­zentate de Cristian Roşu, vice­pre­şedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pe sectorul asigurărilor.

    „După primele 3 trimestre ale acestui an avem prime brute sub­scri­se de 9,8 miliarde de lei, ceea ce re­pre­zin­tă o creştere cu 15% faţă de anul an­terior. Discutăm de anii 2020 şi 2021, marcaţi de pandemie, în care foarte multe afaceri, societatea ro­mâ­neas­că în general a fost afectată de mul­te con­strân­geri. Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere de peste 20% faţă de anul 2020 a pri­melor brute sub­scrise, o rată de creş­te­re foarte im­portantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“, a spus Cristian Roşu în ca­drul unei con­ferinţe on­line or­ga­nizate de Uniunea Naţio­na­lă a Socie­tă­ţil­or de Asigurare-Reasi­gu­rare din România (UNSAR).

    El a mai adăugat că asigurările de viaţă sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru economie, înregistrând o creştere de 22% în primele nouă luni ale anului.

    „Vedem ce înseamnă această zonă a asigurărilor de viaţă în ţările oc­cidentale, la care ne place să ne ra­por­tăm, acolo unde reprezintă peste 60% din totalul pieţei de asigurări. Prin asigurările de viaţă sunt cumu­late sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze. Să ne gândim ce ar înseamna ca din cele 10 mld. lei, la cât a ajuns piaţa de asigurări în primele noua luni, să fi avut 60% asigurări de viaţă şi nu circa 20%, la cât se situează în Romania acest procent. Asta ar fi însemnat peste 6 mld. lei, deci circa 1,2 mld. euro, reinvestiţi în econo­mie“, susţine Cristian Roşu.

    Vicepreşedintele ASF a mai explicat că asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină şi să sprijine sistemul sanitar românesc.

    „Prin anumite discuţii cu diferiţi factori decidenţi, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite şi în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanţa. Este nevoie de surse de finanţare su­pli­men­tare, precum asigurările vo­lun­tare de sănătate“, a mai spus Cristian Roşu.

    Pe zona segmentului asigurărilor ge­nerale, asigurătorii au subscris în primele nouă luni din 2021 un volum al primelor de 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, în timp ce pe zona asigurărilor de viaţă, di­na­mica subscrierilor s-a păstrat la peste 20%, respectiv 22%, până la 2,01 mld. lei la finalul lunii septembrie 2021.

    În ceea ce priveşte zona asigu­ră­rilor RCA, volumul subscrierilor a ajuns la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. În acelaşi timp, asigurările Casco au consemnat un avans de 14 procente în primele no­uă luni din 2021, ajungând la un vo­lum al subscrierilor de peste 2 mld. lei.

    Pe zona asigurărilor de sănătate, vo­lumul primelor brute subscrise a ajuns la 383,9 mil. lei, cu 9% mai mult la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din volumul total al subscrie­ri­lor pe acest segment, 238,7 mil. lei sunt prime subscrise aferente asigură­ri­lor generale, reprezentând 62,2%, iar 145,2 mil. lei sunt subscrieri afe­ren­te asigurărilor de viaţă, respectiv 38,8%.

    Din perspectiva asigurărilor de lo­cuinţe, volumul primelor brute subscrise în primele nouă luni din 2021 a ajuns la 435,8 mil. lei, consem­nând un avans de 10%, faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor de pe acest segment, 305,3 mil. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor facultative, reprezentând 70,1%, în timp ce subscrierile pe zona asigurărilor de locuinte obligatorii au ajuns la un volum de 130,5 mil. lei, reprezentând 29,9%.

    Din punctul de vedere al ponderilor, asigurările generale au ajuns la o pondere de 79,3% din volumul total al subscrierilor din piaţă la finalul primelor nouă luni din 2021, iar asigurările de viaţă au ajuns la o pondere de 20,7%. Cu toate acestea, dominanţa asigurărilor generale este prezentă într-o măsură asemănătoare şi specifică pieţei asigurărilor din România.

    În ceea ce priveşte ponderea asigurărilor auto din totalul subscrierilor pieţei, acest segment, care include asigurările RCA şi Casco, au o pondere cumulată de peste 57%, în timp ce ponderea acestora din volumul subscrierilor pe zona asigurărilor generale este de aproape 73%.

    Din perspectiva despăgubirilor plătite de asigurători în primele nouă luni din 2021, valoarea acestora a ajuns la 5,5 mld. lei, cu 9,7% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din valoarea totală de despăgubirilor plătite la nivelul pieţei, 4,68 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor generale, în timp ce 0,85 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor de viaţă.

    Având în vedere că rezultatele pieţei de asigurări în anul 2020 au fost mai ponderate, ba chiar înregistrând diminuări uşoare pe zona asigurărilor de viaţă, se poate observa cum în anul 2021 acest segment a recuperat decalajul anului trecut prin ritmuri de creştere de peste 20%. În acelaşi timp, şi restul segmentelor de asigurări au înregistrat avansuri ale subscrierilor.

    Pe de altă parte, în timp ce piaţa recuperează diminuările din primele subscrise, noul şoc din piaîă, respectiv falimentul City Insurance a început deja să destabilizeze piaţa RCA printr-o creştere semnificativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspective de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pentru a alimenta resursele Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA). În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Deşi un impact efectiv încă nu se resimte în piaţă, anul 2022, cel mai probabil, va fi un an în care piaţa va încerca să se stabilizeze, preţurile la poliţele RCA vor fi setate, chiar dacă acestea nu vor mai reveni la valorile anilor trecuţi, şi jucători noi ar putea intra în piaţă, ceea ce va contribui la o echilibrare într-o oarecare măsură, cel puţin din punctul de vedere al pieţei RCA.

  • Piaţa asigurărilor a ajuns la 9,8 mld. lei după 9 luni/2021, în creştere cu 15%. Finalul anului 2021 poate aduce o creştere a subscrierilor cu peste 20%

    ♦ Pe asigurări generale, subscrierile au ajuns după 9 luni la 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult, în timp ce pe asigurări de viaţă dinamica subscrierilor a fost de 22%, până la 2,01 mld. lei ♦ Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF: „Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere a primelor brute subscrise de peste 20% faţă de anul 2020, o rată de creştere foarte importantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“.

    Piaţa asigurărilor din Româ­nia a terminat primele nouă luni din 2021 cu un volum al primelor brute subscrise de 9,8 mld. lei, în creştere cu 15% faţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, conform datelor pre­zentate de Cristian Roşu, vice­pre­şedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pe sectorul asigurărilor.

    „După primele 3 trimestre ale acestui an avem prime brute sub­scri­se de 9,8 miliarde de lei, ceea ce re­pre­zin­tă o creştere cu 15% faţă de anul an­terior. Discutăm de anii 2020 şi 2021, marcaţi de pandemie, în care foarte multe afaceri, societatea ro­mâ­neas­că în general a fost afectată de mul­te con­strân­geri. Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere de peste 20% faţă de anul 2020 a pri­melor brute sub­scrise, o rată de creş­te­re foarte im­portantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%“, a spus Cristian Roşu în ca­drul unei con­ferinţe on­line or­ga­nizate de Uniunea Naţio­na­lă a Socie­tă­ţil­or de Asigurare-Reasi­gu­rare din România (UNSAR).

    El a mai adăugat că asigurările de viaţă sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru economie, înregistrând o creştere de 22% în primele nouă luni ale anului.

    „Vedem ce înseamnă această zonă a asigurărilor de viaţă în ţările oc­cidentale, la care ne place să ne ra­por­tăm, acolo unde reprezintă peste 60% din totalul pieţei de asigurări. Prin asigurările de viaţă sunt cumu­late sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze. Să ne gândim ce ar înseamna ca din cele 10 mld. lei, la cât a ajuns piaţa de asigurări în primele noua luni, să fi avut 60% asigurări de viaţă şi nu circa 20%, la cât se situează în Romania acest procent. Asta ar fi însemnat peste 6 mld. lei, deci circa 1,2 mld. euro, reinvestiţi în econo­mie“, susţine Cristian Roşu.

    Vicepreşedintele ASF a mai explicat că asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină şi să sprijine sistemul sanitar românesc.

    „Prin anumite discuţii cu diferiţi factori decidenţi, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite şi în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanţa. Este nevoie de surse de finanţare su­pli­men­tare, precum asigurările vo­lun­tare de sănătate“, a mai spus Cristian Roşu.

    Pe zona segmentului asigurărilor ge­nerale, asigurătorii au subscris în primele nouă luni din 2021 un volum al primelor de 7,77 mld. lei, cu 13% mai mult comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, în timp ce pe zona asigurărilor de viaţă, di­na­mica subscrierilor s-a păstrat la peste 20%, respectiv 22%, până la 2,01 mld. lei la finalul lunii septembrie 2021.

    În ceea ce priveşte zona asigu­ră­rilor RCA, volumul subscrierilor a ajuns la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. În acelaşi timp, asigurările Casco au consemnat un avans de 14 procente în primele no­uă luni din 2021, ajungând la un vo­lum al subscrierilor de peste 2 mld. lei.

    Pe zona asigurărilor de sănătate, vo­lumul primelor brute subscrise a ajuns la 383,9 mil. lei, cu 9% mai mult la finalul primelor nouă luni din 2021, comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din volumul total al subscrie­ri­lor pe acest segment, 238,7 mil. lei sunt prime subscrise aferente asigură­ri­lor generale, reprezentând 62,2%, iar 145,2 mil. lei sunt subscrieri afe­ren­te asigurărilor de viaţă, respectiv 38,8%.

    Din perspectiva asigurărilor de lo­cuinţe, volumul primelor brute subscrise în primele nouă luni din 2021 a ajuns la 435,8 mil. lei, consem­nând un avans de 10%, faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor de pe acest segment, 305,3 mil. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor facultative, reprezentând 70,1%, în timp ce subscrierile pe zona asigurărilor de locuinte obligatorii au ajuns la un volum de 130,5 mil. lei, reprezentând 29,9%.

    Din punctul de vedere al ponderilor, asigurările generale au ajuns la o pondere de 79,3% din volumul total al subscrierilor din piaţă la finalul primelor nouă luni din 2021, iar asigurările de viaţă au ajuns la o pondere de 20,7%. Cu toate acestea, dominanţa asigurărilor generale este prezentă într-o măsură asemănătoare şi specifică pieţei asigurărilor din România.

    În ceea ce priveşte ponderea asigurărilor auto din totalul subscrierilor pieţei, acest segment, care include asigurările RCA şi Casco, au o pondere cumulată de peste 57%, în timp ce ponderea acestora din volumul subscrierilor pe zona asigurărilor generale este de aproape 73%.

    Din perspectiva despăgubirilor plătite de asigurători în primele nouă luni din 2021, valoarea acestora a ajuns la 5,5 mld. lei, cu 9,7% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2020. Din valoarea totală de despăgubirilor plătite la nivelul pieţei, 4,68 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor generale, în timp ce 0,85 mld. lei au fost despăgubiri plătite pe zona asigurărilor de viaţă.

    Având în vedere că rezultatele pieţei de asigurări în anul 2020 au fost mai ponderate, ba chiar înregistrând diminuări uşoare pe zona asigurărilor de viaţă, se poate observa cum în anul 2021 acest segment a recuperat decalajul anului trecut prin ritmuri de creştere de peste 20%. În acelaşi timp, şi restul segmentelor de asigurări au înregistrat avansuri ale subscrierilor.

    Pe de altă parte, în timp ce piaţa recuperează diminuările din primele subscrise, noul şoc din piaîă, respectiv falimentul City Insurance a început deja să destabilizeze piaţa RCA printr-o creştere semnificativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspective de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pentru a alimenta resursele Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA). În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Deşi un impact efectiv încă nu se resimte în piaţă, anul 2022, cel mai probabil, va fi un an în care piaţa va încerca să se stabilizeze, preţurile la poliţele RCA vor fi setate, chiar dacă acestea nu vor mai reveni la valorile anilor trecuţi, şi jucători noi ar putea intra în piaţă, ceea ce va contribui la o echilibrare într-o oarecare măsură, cel puţin din punctul de vedere al pieţei RCA.

  • ASF îi îndeamnă pe români să denunţe poliţele City Insurance, aflat în proces de faliment. Unde se vor duce cei peste 3 milioane de şoferi care vor poliţe RCA?

    ♦ Allianz-Ţiriac, Groupama şi Euroins sunt principalii candidaţi pentru preluarea şoferilor de la City Insurance ♦ Bătălia cea mai mare va fi în ianuarie-februarie 2022, când o bună parte din poliţele RCA City expiră, conform unor surse din piaţă.

    Asiguraţii au posibilitatea de a denunţa contractele de asi­gurare încheiate cu societatea City Insurance, cât şi drep­tul de a recupera primele de asigurare, potrivit unui anunţ pu­bli­cat în presă de Autoritatea de Supraveghere Fi­nanciară (ASF).

    City Insurance, companie care a fost liderul pieţei asi­gurărilor cu afaceri de 500 mil. euro şi jucător dominant pe seg­mentul RCA, cu circa 45% cotă de piaţă, a urmat ace­eaşi soartă precum Astra şi Carpatica, alte două companii care au practicat, mai mult sau mai puţin, aceeaşi strategie de captare a pieţei RCA fără a putea să o ducă la capăt.

    Deşi marii jucători din piaţa asigurărilor consideră că decizia privind City Insurance s-a luat prea târziu, unii actori ai pieţei sunt de părere că ar fi fost şanse ca această ac­ti­vitate no­ci­vă a asigu­ră­torului să con­tinue dacă nu ar fi fost anun­ţa­tă vânzarea com­pa­niei către I3CP, un fond de investiţii olan­dez despre care ni­meni nu ştia nimic.

    Pe de altă parte, ac­tivitatea defectuoasă a asigurătorului a tre­cut neobservată timp de 5-6 ani pe piaţă, fi­ind prezentate aceleaşi do­vezi false ale capi­ta­lu­rilor şi fondurilor companiei. Astfel, gaura lăsată de City Insurance în piaţă ar fi putut fi evitată când societatea nu era cel mai important jucător din piaţă.

    Cu toate acestea, începutul anului 2022 se anunţă unul zbuciumat, având în vedere că o bună parte din poliţele RCA ale City Insurance vor expira, ceea ce înseamnă că principalii candidaţi care vor câştiga teren pe piaţa RCA, Allianz-Ţiriac, Groupama şi Euroins, vor duce o bătălie de captare a pieţei, conform unor surse din piaţă.

    În acelaşi timp, preţurile de pe piaţa RCA au explodat din momentul în care ASF a decis retragerea autorizaţiei de funcţionare a companiei City Insurance, împreună cu promovarea cererii de deschidere a procedure falimentului. Cât de convenabil este să denunţi o poliţă de la City Insurance, pentru care şoferii au plătit de cel puţin două ori mai puţin, pentru a achiziţiona o altă poliţă mult mai scumpă?

    Deşi singura diferenţă ar fi disponibilitatea service-urilor de a face reparaţiile în baza poliţelor RCA, în cele din urmă toţi şoferii vor ajunge în situaţia în care vor trebui să echiziţioneze poliţe la preţuri semnificativ mai mari decât au fost obişnuiţi până acum.

    Timp de cel puţin 5 ani, au fost discuţii în piaţă privind o tarifare mult mai mică decât ar trebui a poliţelor RCA. Având în vedere că cele mai ieftine poliţe până în prima jumătate a anului 2021 puteau fi găsite la City Insurance şi Euroins, acestea fiind cu cel puţin 20% sub tariful de referinţă, şocul unei reechilbrări a tarifelor este mare pentru că baza la care se raportează toată lumea este cea de dinainte, la cel mai mic preţ practicat de City.

    Cu toate că Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR) poate veni în ajutorul şoferilor RCA care primesc oferte cu mult peste tariful de referinţă, în anumite cazuri, preţurile la poliţele RCA cel mai probabil vor rămâne volatile, iar abia începând cu anul 2022 s-ar putea vedea primele semne de stabilizare, odată cu o eventuală adoptare a modificărilor Legii RCA privind decontarea directă obligatorie şi tariful de referinţă la reparaţiile auto, care se află de ceva timp la Ministerul de Finanţe.

    Până atunci, primele RCA pot fi recuperate dacă au fost achitate în cadrul contractelor, proporţional cu perioada cuprinsă între momentul denunţării şi cel al expirării duratei de valabilitate a contractelor.

    Cererile de restituire a primelor trebuie înaintate la Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Dreptul creditorilor de asigurări de a solicita plata sumelor cuvenite de la FGA este posibilă începând cu data publicării în Monitorul Oficial a deciziei ASF, privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a City Insurace, şi promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment, respectiv data de 27 septembrie 2021.

    De la această dată, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentulu sau de la data naşterii dreptului de creanţă, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în stare de insolvenţă poate formula o cerere de plată la FGA pentru acordarea despăgubirilor sau o cerere de restituire de primă.

    Potenţialii creditori de asigurare ai City Insurance trebuie să se adreseze FGA cu o cerere de plată sau restituire a primei, chiar dacă au formulat cererea de despăgubire la asigurător.

  • Banii câtorva milioane de români, încredinţaţi pentru păstrare unei singure bănci. Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II îşi „parchează“ activele de miliarde de lei la acelaşi depozitar: BRD

    ♦ ASF: Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de ASF.

    Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari inves­ti­tori ai Bursei locale, lucrează cu acelaşi depozitar, respectiv BRD, adică active de miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare către o singură instituţie de credit.

    Astfel, cele mai recente date semestriale, cele de la 30 iunie 2021, arată că Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, NN Pensii, Vital au acelaşi depozitar, în timp ce BRD Pensii figurează în raportul semestrial cu BCR ca depozitar, iar Metropolitan Life cu UniCredit.

    Cu alte cuvinte, un grad de concentrare de circa 70% pentru „parcarea“ la aceeaşi instituţie de credit, adică active de 72 de miliarde de lei din totalul de 87 miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare, unei singure bănci depozitare. Situaţia este surprinzătoare mai ales pentru investitori a căror strategie principală de investiţii este de diversificare a portofoliului.

    Patru depozitari sunt avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru fondurile Pilon II, respectiv BRD, BCR, UniCredit şi Raiffeisen. Alegerea unuia este la latitudinea administratorului, decizia având la bază oferta de servicii şi costurile pentru serviciile oferite, ca în cazul oricărui contract comercial. Pentru fondurile de pensii administrate privat, cheltuielile cu depozitarea activelor sunt suportate de către administratori.

    „Depozitarul este răspunzător faţă de administrator şi faţă de participanţii la fond pentru orice pierderi sau pagube suferite, atât timp cât pierderile ori pagubele au fost cauzate de îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract şi nu poate să garanteze sau să dispună în niciun fel de instrumentele financiare sau de sumele de bani încre­dinţate spre păstrare de către administrator în numele Fondului“, a transmis ASF la solicitarea Ziarului Financiar.

    Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) arată într-o notă publicată pe propriul site că banii din fondurile de pensii private nu sunt ţinuţi de administratori, ci păstraţi de băncile depozitare; aceşti bani sunt proprietatea participanţilor la fond şi pot fi folosiţi doar pentru plata unei pensii private viitoare.

    Societăţile de administrare nu au acces la banii participanţilor şi au doar dreptul de a investi aceşti bani conform legii, prin ordine de investire transmise băncilor depozitare, care execută aceste ordine după un nou control de legalitate.

    Potrivit ASF, administratorul nu poate investi activele fondului de pensii pe care îl administrează în instrumente financiare pentru care depozitarul, societatea-mamă a depozitarului, grupul din care depozitarul face parte sau orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de depozitar este contrapartea tranzacţiei respective, cu câteva excepţii. Printre aceste excepţii sunt cazurile în care acest lucru nu este cunoscut la momentul încheierii tranzacţiei, schimburilor valutare şi a depozitelor la bănci autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

    Bineînţeles, o întrebare care se ridică şi care a fost trimisă de ZF către Autoritate este dacă se impun şi unele măsuri pentru diversificarea băncilor depozitare în relaţie cu administratorii de fonduri de pensii Pilon II. „În situaţia în care, pentru vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare (titluri de stat, obligaţiuni corporative), banca depozitar acţionează în calitatea de contraparte a fondului de pensii private, această tranzacţie nu se poate realiza, fiind încălcate prevederile legale. Acestea sunt măsuri de intervenţie pe care A.S.F. le poate impune prin atribuţiile conferite de reglementări. Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de A.S.F“.

    Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II, cu deţineri cumulate semnificative la companiile listate la Bursa de la Bucureşti, aveau la finalul lunii septembrie din 2021 active totale de 87 mld. lei, în creştere cu 12 miliarde de lei faţă de finele anului 2020, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În termeni procentuali creşterea activelor de la începutul acestui an este de circa 16%.

    Pe de altă parte, pe parcursul lunii septembrie, când Bursa de la Bucureşti s-a apreciat cu aproape 4%, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu aproximativ 800 mil. lei, echivalentul a circa 6%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor ASF şi ale BVB. Fonduril au circa 7,6 milioane de participanţi.