BusinessMagazin

Tag: articol

  • Vreţi să renunţaţi la muncă şi să plecaţi din ţară? Locurile din lume atât de ieftine încât nici nu trebuie să munceşti – VIDEO

    Publicaţia internaţională a publicat un clasament al celor mai frumoase şi mai ieftine locuri în care se poate trăi, potrivit World’s Best Place to Retire in 2019 (Cele mai bune locuri în care să te pensionezi, 2019). Editorii acestui studiu au realizat clasamentul bazându-se pe 13 categorii, incluzând costul vieţii, clima, sănătatea şi altele. Anul acesta, au inclus o nouă categorie: oportunităţile pe care le oferă aceste locuri.

    „Am adăugat această categorie fiindcă ştim că multe persoane sunt interesate să lucreze de la distanţă sau să înceapă să facă ceva nou la pensie”, spune Jennifer Stevens, care a condus realizarea studiului. „Aşadar, considerăm că puterea economiei, gradul de dezvoltare a tehnologiei de conectare la internet precum şi deschiderea autorităţilor locale faţă de micile afaceri au fost luate în calcul”, spune Stevens.

    Aşadar, care sunt primele 10 ţări din clasament?


    1. Panama: aici soarele străluceşte, se ajunge uşor, moneda folosită este dolarul american, îngrijirea medicală este de calitate şi la preţuri modeste, infrastructura este foarte bună – iar conectivitatea la internet este bună. Totodată, ţara vrea să îi atragă pe străini cu reduceri de taxe şi alte stimulente.Un cuplu poate să plănuiască un buget lunar cuprins între 1.765 de dolari şi 2.890 de dolari în Panama City şi mai puţin oriunde altundeva; o persoană singură ar putea ajunge la 20-30% din acest buget.

    2. Costa Rica: nu este de mirare că ţara cu mottoul naţional „Pura Vida” se plasează pe locul doi în acest clasament internaţional – aici viaţa se trăieşte mai ales în aer liber, iar oamenii pescuiesc, joacă golf, fac surf, drumeţii, scufundări şi practică yoga. Aici există şi o comunitate înfloritoare de expaţi, iar datorită stilului de viaţă sănătos, oamenii spun că pierd greutate fără să se străduiască.
    Costurile de viaţă lunare pentru o persoană sunt cuprinse aici între 1.585 de dolari şi 2.960 de dolari. Un cuplu poate să trăiască aici confortabil cu 2.500 de dolari pe lună (sau mai puţin). La un restaurant local poţi să te saturi cu 4-5 dolari, iar o menajeră poate să îţi asigure curăţenia lunară cu doar 50 de dolari.

     

    Vezi mai multe aici 

  • Tânărul de 22 ani care a descoperit una dintre cele mai mari erori din industria calculatoarelor

    Tânărul de origine germană Jann Horn (22 de ani) a devenit faimos după ce s-a dezvăluit faptul că a descoperit una dintre cele mai mari erori ale unui cip de calculator, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Eroarea ar fi existat de mai bine de două decenii, interval de timp în care nu a fost observată. Tânărul a reuşit să o descopere după ani de cercetare. Mai uimitor de atât este faptul că a dat peste aceasta accidental, în timp ce citea manuale de mii de pagini despre procesoare pentru un proiect complet diferit.

    Cercetarea lui l-a condus spre un proces cunoscut drept ”execuţie speculativă”, prin care un cip încearcă să ghicească ce i s-ar putea solicita să facă şi începe să facă task-ul respectiv înainte de a primi solicitarea, cu scopul măririi vitezei. Pentru a face acest lucru, începe să acumuleze informaţii din mai multe locuri ale computerului şi să stocheze aceste informaţii în memorie.

    Horn a descoperit că, chiar dacă cipul a greşit în  a ghici sarcina ce îi va fi alocată, informaţiile primite de acesta vor fi oricum stocate şi ar putea fi furate de un hacker. Horn lucrează pentru proiectul Google Project Zero din Zurich şi a informat Intel, cel mai mare producător de cipuri de calculator, despre descoperirea sa.

    Tânărul împreună cu alţi câţiva specialiaşti din domeniu şi-au unit  apoi eforturile pentru a rezolva această problemă şi până în ianuarie au oferit şi o soluţie. Intel a anunţat descoperirea şi i-a atribuit lui Horn meritele pentru aceasta. ”Nu este o one-hit wonder. Asta face el”, l-a descris pe Horn pentru Bloomberg Mario Heiderich, fondatorul companiei berlineze de securitate cibernetică Cure53.

  • Vreţi să plecaţi din România ? Care sunt ţările unde poţi cumpăra cetăţenie şi cât costă aceasta

    În timp ce mult ţări, printre care şi Statele Unite, oferă rezidenţilor legali şansa să aplice pentru cetăţenie dacă respectă anumite criterii, doar 10 ţări permit străinilor să primească cetăţenia automat. Majoritatea necesită plata sub forma unor investiţii directe, de obicei în proprietăţi sau în businessuri locale.


    Opt dintre acestea sunt clasate de FMI drept centre financiare offshore, deşi „stabilitatea, nu evitarea taxelor, îi motivează pe cumpărători”, potrivit lui Kalin. El descrie aceste achiziţii drept „cel mai recent simbol de statut” şi povesteşte că au avut clienţi care şi-au dorit pur şi simplu să colecţioneze câteva „cetăţenii”.


    Cât costă aşadar cetăţenia în aceste ţări?

    1. Austria: 23,75 mil. dolari
    2. Cipru: 2,375 mil. dolari
    3. Malta: 1,065 mil. dolari
    4. Turcia: 1 mil. dolari
    5. Vanuatu: 226.500 dolari
    6. Granada: 208.250 dolari
    7. St. Kitts şi Nevis: 150.000 dolari
    8. Santa Lucia: 100.000 dolari
    9. Dominica: 100.000 dolari
    10. Antigua şi Barbude: 100.000 dolari
     

  • Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, fost editor politic la ZF (1998–2000)

    „Companii din toate domeniile economiei puteau găsi informaţii relevante în paginile ziarului. Eu cred că piaţa din România are nevoie de Ziarul Financiar şi de dezvoltarea sa. Suntem într-o epocă în care informaţia corectă şi de actualitate, cunoaşterea, expertiza, capacitatea de analiză a tendinţelor contează enorm în succesul unei afaceri şi în dezvoltarea economiei. Deci Ziarul Financiar poate juca un rol cheie în succesul României de mâine.

    Pentru mine, experienţa la Ziarul Financiar a reprezentat o perioadă de maturizare profesională. Lucrasem anterior în presă, timp de doi ani, tot pe politică internă. La Ziarul Financiar am dus experienţa jurnalistică la alt nivel, prin felul în care am început să scriu, sintetizând informaţiile într-un mod mai complex, am abordat stiluri jurnalistice noi, precum comentariul şi articolul de opinie; am început să-mi dezvolt capacităţile manageriale, preluând coordonarea echipei de la departamentul de politică internă şi lansând un supliment turistic al ziarului, Promenade.

    Mie mi-a plăcut toată experienţa de la Ziarul Financiar, pentru că scriam altfel pe teme de politică internă decât toată presa. Unii ne criticau pentru stilul nostru, dar eu îl apreciam pentru că era echilibrat şi în stilul presei occidentale de calitate, pe care o aveam ca model. Altfel, ţin minte şi acum că am fost trimisă corespondent la un Consiliu European de iarnă şi atunci a fost primul meu contact cu universul european. Am fost impresionată şi emoţionată. De atunci mi-am dorit să fiu o ziaristă europeană şi un cetăţean european mai mult ca niciodată. Am fost mândră şi de articolul pe care l-am publicat în ziar, desigur. Şi acum îmi doresc acelaşi lucru: să fim cetăţeni europeni şi să citim în Ziarul Financiar un ziar european!”

  • Primul articol publicat de Rise Project după scandalul valiza: Soţul şefei CSM Simona Marcu a încasat un cec de 15.200 lei de la Tel Drum

    “Prin borderoul de plăţi Tel Drum l-am întâlnit pe Gil Vasile, soţul şefei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Simona Camelia Marcu (foto). Este avocat specializat în comercial, nu pledează, are birou în Bucureşti şi proprietăţi în Teleorman. Cecul valorează 15.200 de lei şi a fost emis de corporaţie în septembrie 2015, sub semnătura executivului Petre Pitiş”, arată site-ul de investigaţii.

    Pe atunci, soţia sa, Simona Marcu, era judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe 5 ianuarie 2018, ea a devenit preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) .

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 14 ani în care am încercat „să îmblânzim“ Excelul

    Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.


    Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
    De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.

    De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul  nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
    Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
    ​După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • UiPath scrie istorie pe piaţa roboţilor software: primul unicorn din IT din România a fost evaluat la 3 miliarde de dolari după o finanţare record de 225 mil. $ de la giganţii Sequoia Capital şi CapitalG (Google)

    “UiPath a promit luni o finanţare care o evaluează la 3 mld., dolari, la şase luni după o altă rundă de finanţare care o evaluase la 1,1 mld. dolari”, scrie WSJ.
     
    Sequoia Capital şi Capital G au condus împreună cea mai recentă finanţare a UiPath, o rundă de 225 mil. dolari care aduce finanţările totale primite de firmă la 400 mil. dolari, după investiţii de la Earlybird Ventures şi Accel partners. CapitalG este una dintre diviziile de investiţii ale Alphabet (Google), scrie WSJ.
     
    “După ani de zile în care au funcţionat în obscuritate trei start-up-uri au dat brusc lovitura pe un segment al pieţei de software pentru companii în care este utilizată inteligenţa artificială, iar acum fiecare dintre cele trei se află într-o cursă pentru poziţia de lider de piaţă. Cele trei firme sunt UiPath, Blue Prism Group şi Automation Anywhere. Firmele au fost fondate în 2005 sau anterior dar au <<decolat>> numai în urmă cu câţiva ani”, notează publicaţia.
     

  • Simona Halep a devenit ţinta atacurilor presei americane. Ce scriu jurnaliştii internaţionali despre sportiva româncă

    Presa americană a tratat pe larg finala de la US Open, când Serena Williams a provocat un scandal de proporţii, jurnaliştii susţinând că şi românca apelează la on-court coaching în turneele de Grand Slam, lucru interzis, dar ea nu este penalizată.

    “La turneele de Grand Slam, aşa cum se întâmplă pe tot parcursul anului, această regulă este încălcată în mod constant atât de bărbaţi cât şi de femei. Oricine ar vrea să-l acuze pe Nadal pentru asta ar putea să o facă fără probleme. La fel se întâmplă şi cu Simona Halep şi Djokovici.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Simona Halep a devenit ţinta atacurilor presei americane. Ce scriu jurnaliştii internaţionali despre sportiva româncă

    Presa americană a tratat pe larg finala de la US Open, când Serena Williams a provocat un scandal de proporţii, jurnaliştii susţinând că şi românca apelează la on-court coaching în turneele de Grand Slam, lucru interzis, dar ea nu este penalizată.

    “La turneele de Grand Slam, aşa cum se întâmplă pe tot parcursul anului, această regulă este încălcată în mod constant atât de bărbaţi cât şi de femei. Oricine ar vrea să-l acuze pe Nadal pentru asta ar putea să o facă fără probleme. La fel se întâmplă şi cu Simona Halep şi Djokovici.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tânărul de 22 ani care a descoperit una dintre cele mai mari erori din industria calculatoarelor

    Tânărul de origine germană Jann Horn (22 de ani) a devenit faimos după ce s-a dezvăluit faptul că a descoperit una dintre cele mai mari erori ale unui cip de calculator, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Eroarea ar fi existat de mai bine de două decenii, interval de timp în care nu a fost observată. Tânărul a reuşit să o descopere după ani de cercetare. Mai uimitor de atât este faptul că a dat peste aceasta accidental, în timp ce citea manuale de mii de pagini despre procesoare pentru un proiect complet diferit.

    Cercetarea lui l-a condus spre un proces cunoscut drept ”execuţie speculativă”, prin care un cip încearcă să ghicească ce i s-ar putea solicita să facă şi începe să facă task-ul respectiv înainte de a primi solicitarea, cu scopul măririi vitezei. Pentru a face acest lucru, începe să acumuleze informaţii din mai multe locuri ale computerului şi să stocheze aceste informaţii în memorie.

    Horn a descoperit că, chiar dacă cipul a greşit în  a ghici sarcina ce îi va fi alocată, informaţiile primite de acesta vor fi oricum stocate şi ar putea fi furate de un hacker. Horn lucrează pentru proiectul Google Project Zero din Zurich şi a informat Intel, cel mai mare producător de cipuri de calculator, despre descoperirea sa.

    Tânărul împreună cu alţi câţiva specialiaşti din domeniu şi-au unit  apoi eforturile pentru a rezolva această problemă şi până în ianuarie au oferit şi o soluţie. Intel a anunţat descoperirea şi i-a atribuit lui Horn meritele pentru aceasta. ”Nu este o one-hit wonder. Asta face el”, l-a descris pe Horn pentru Bloomberg Mario Heiderich, fondatorul companiei berlineze de securitate cibernetică Cure53.