BusinessMagazin

Tag: arierate

  • Boc: Principalele taxe raman nemodificate in 2011 si 2012. Arieratele vor fi eliminate treptat

    “Va fi stabilit un program de reducere a datoriilor, pentru
    eliminarea treptata a acestora si prevenirea acumularii de noi
    datorii”, a spus Boc, intr-o conferinta de presa sustinuta la
    Guvern.

    El a amintit si alte masuri pregatite de Guvern:
    – vanzarea pachetelor minoritare de actiuni la companii ca Petrom,
    Transgaz, Transelectrica
    – restructurarea companiilor feroviare, impozitarea marilor averi
    nedeclarate de catre persoanele fizice, in scopul combaterii
    evaziunii fiscale
    – trimiterea unei solicitari catre Consiliul de Ministri ai Uniunii
    Europene pentru aprobarea cresterii de la 35.000 de euro la 50.000
    de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care
    firmele sunt obligate sa se inregistreze si sa plateasca TVA
    – clarificarea cadrului legal privind taxa clawback perceputa
    distribuitorilor de medicamente, eliminarea obligativitatii
    contractelor incheiate cu toate spitalele si stabilirea unor
    plafoane orientative pentru servicii trimestriale in sistemul
    medical si compensarea medicilor care respecta aceste plafoane,
    excluderea de la finantare a serviciilor medicale considerate
    neesentiale si costisitoare.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Statul roman, cu datoriile lui cu tot

    Masura, evident utila contabil si pentru credibilitatea
    statului, a fost interpretata, dupa caz, drept un vot de blam
    pentru actualul guvern pentru ca nu reuseste sa respecte calendarul
    de reducere a arieratelor, fie drept o incercare a FMI de a strange
    cu usa Guvernul sa-si plateasca datoriile fata de companii (ne
    amintim de indemnurile cancelarului Angela Merkel sau de ale
    ambasadorului Mark Gitenstein ca Guvernul sa plateasca mai repede
    datoriile catre firmele straine care isi asteapta banii pentru
    contracte sau rambursarea TVA).

    Dupa metodologia ESA95, deficitul bugetului consolidat a fost in
    2009 de 8,6% din PIB, in timp ce raportarea in numerar, cu
    excluderea datoriilor, a indicat un deficit de 7,2% din PIB in 2009
    si de 6,5% in 2010. Pana acum, FMI a acceptat fara probleme aceasta
    din urma metoda de raportare, folosita impreuna cu toate guvernele
    din Romania cu care a avut acorduri. Schimbarea a aparut insa
    pentru armonizarea statisticilor cu Comisia Europeana, care include
    de obicei in rapoartele sale cifre de deficit calculate dupa ESA95
    (European
    System of National and Regional Accounts    ). In schimb, aceasta
    este explicatia pentru care FMI a insistat pana acum in mod
    constant ca Guvernul sa-si respecte angajamentele de plata fata de
    companii, mai ales dupa ce Guvernul a ratat repetat tintele de
    reducere a arieratelor convenite cu Fondul.

  • Vorba lui Jeffrey Franks: operatia a reusit

    Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost in
    suma de 168,6 miliarde lei, cu 7,2% mai mari, in termeni nominali,
    fata de anul precedent, conform Ministerului Finantelor. Cresterea
    incasarilor s-a inregistrat in principal la impozitele pe bunuri si
    servicii, respectiv TVA (+14,3%) si accize (+11,5%), precum si la
    venituri nefiscale (+18,5%). Discrepantele fata de anul precedent,
    desi pe o tendinta descendenta, au inregistrat valori importante la
    impozitul pe venit (- 3,2%), impozitul pe profit (- 4,9%), si
    contributii de asigurari sociale (- 4,5%). Sumele primite de la
    Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au inregistrat o
    crestere cu 181% fata de aceeasi perioada a anului precedent,
    respectiv 5,4 miliarde lei fata de 1,9 miliarde lei.

    Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 201,9
    miliarde lei, au crescut in termeni nominali cu 4,2% fata de anul
    precedent. Cresterea s-a inregistrat in principal la proiectele cu
    finantare UE (+170%), dobanzi (+20%) ca urmare a finantarii
    deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti, asistenta
    sociala (+7,3%) ca urmare a cresterii cheltuielilor cu ajutorul de
    somaj. Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 5,2% fata
    de anul 2009, in principal ca urmare a majorarii cheltuielilor
    bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
    pentru plata arieratelor. Cheltuielile de personal au fost mai mici
    cu 8,6% fata de anul precedent, iar cheltuielile pentru investitii
    care includ cheltuielile de capital, precum si programe de
    dezvoltare finantate din surse interne si externe au fost de 33,7
    miliarde lei, respectiv 6,6% din PIB.

    In schimb, cifra arieratelor ajunse la plata confirma
    constatarile repetate ale FMI ca la acest capitol statul ramane
    mereu in urma. ANAF a anuntat ca a restituit TVA in valoare de 557
    de milioane de lei la 24 ianuarie, iar pentru 28 ianuarie a fost
    programata o a doua transa, de 556,5 milioane, astfel incat
    restituirile vor ajunge la 1,359,4 miliarde de lei, ceea ce
    inseamna cea mai mare valoare a lichidarilor de arierate anuntate
    pana acum de fisc. Institutia a informat ca in selectia lunii
    ianuarie au fost cuprinse in ordinea vechimii toate deconturile de
    TVA, solutionandu-se prin restituire deconturile a caror vechime
    era de pana la data de 3 decembrie 2010.

  • De ce lauda si de ce critica FMI Romania

    FMI a aprobat vineri deblocarea unei transe de 904,8 milioane de
    euro, ceea ce ridica la 12,44 miliarde de euro valoarea sumelor
    oferite pana acum Romaniei prin creditul stand-by de 13,46 miliarde
    de euro care expira in luna mai. Aprobarea s-a facut in conditiile
    in care FMI ramane sa evalueze abia cu prilejul misiunii de la
    sfarsitul acestei luni cifrele legate de alte criterii de
    performanta, respectiv cele privind deficitul bugetului general
    consolidat la finele anului, garantiile guvernamentale si tinta de
    inflatie.

    In plus, FMI a acceptat o noua derogare de la tinta privind
    arieratele – a sasea derogare de pana acum. “Progresele in
    eliminarea arieratelor au fost mai slabe decat s-a prevazut”,
    apreciaza John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, care
    indeamna autoritatile sa dea prioritate rezolvarii problemei
    arieratelor, mentinerii controlului asupra cheltuielilor, in
    special in sectorul sanitar si al intreprinderilor de stat, precum
    si eforturilor de a imbunatati administrarea fiscala si atragerea
    de fonduri europene.

    Lipsky lauda, in schimb, “forta” cu care Romania s-a inscris pe
    calea consolidarii bugetare si “masurile structurale importante”
    luate de Guvern, intre care adoptarea legii pensiilor si a
    salarizarii, precum si a unui buget “prudent”. Politica monetara si
    in sectorul financiar este apreciata drept “prudenta in mod
    adecvat, contribuind la mentinerea stabilitatii financiare in
    conditii de criza globala”, noteaza Lipsky, recomandand in
    continuare prudenta in evaluarea spatiului de relaxare a politicii
    monetare si “vigilenta continua” in supravegherea sectorului
    bancar, confruntat cu cresterea creditelor neperformante si cu o
    situatie regionala inca neasezata.


    Intr-adevar, Guvernul a dat zor pe ultima suta de metri a lui 2010
    sa se incadreze in termen cu legea pensiilor si legea salarizarii,
    ca si cu adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care
    modifica OUG 50, asa incat din promisiunile fata de creditorii
    internationali n-a mai ramas de indeplinit de fapt decat adoptarea
    noului Cod al Muncii, al carui document ar trebui sa fie batut in
    cuie spre sfarsitul lunii, dupa ce se termina consultarile cu
    sindicatele. “Initierea reformei pe piata muncii si in domeniul
    securitatii sociale va stimula productivitatea si va sustine
    reorientarea resurselor bugetare limitate catre categoriile cele
    mai vulnerabile”, sugereaza John Lipsky.

    La fel de previzibila ca si cele mentionate mai sus e si incheierea
    la primavara a unui nou acord de tip preventiv cu FMI dupa
    expirarea actualului. Indiferent care va fi suma (s-a vehiculat
    cifra de 3,6 miliarde de euro), la datoria externa a Romaniei nu se
    acumuleaza decat comisionul aferent, pentru ca banii nu vor mai
    merge la BNR, ci vor fi trasi de statul roman numai in caz de criza
    valutara regionala. Aceasta previzibilitate e un lucru bun, in
    principiu, intrucat stim de la bun inceput ce ne asteapta, dupa cum
    si altii stiu la ce trebuie sa se astepte de la noi.

    In acelasi timp insa, ideea de angajamente fata de FMI, ca garantie
    ca se fac reformele, risca sa produca un fel de sac fara fund cu
    promisiuni necerute de institutia financiara, ci propuse de-a
    dreptul de Guvern ca sa fie sigur ca va avea pe urma argumente sa
    le impuna societatii – asa cum a lasat sa se inteleaga presedintele
    Traian Basescu despre continuarea reformei in sistemul de sanatate,
    eventual si cu o tinta cantitativa de spitale inchise. Interesant
    va fi insa ce se va intampla dupa ce va expira si urmatorul acord
    cu Fondul, tinand cont ca din informatiile de pana acum reiese ca
    va fi un acord incheiat pe un singur an (actualul a fost incheiat
    pe doi ani), cu motivatia explicita ca 2012 este an electoral.

  • Pe final de an, Guvernul plateste arierate de aproape 600 de milioane de lei

    “Este o masura cu impact asupra mediului privat.
    Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
    de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
    economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
    Guvernului.

    Au fost alocate 550 de milioane de lei
    Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
    90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
    transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
    care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
    lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
    se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
    milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.

    Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
    cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
    milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
    beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
    pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
    alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
    Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
    de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
    Padurilor.

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
    achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
    si programul ANL cu 24 de milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Administratiei si
    Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
    unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
    obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
    valoare de 16,2 milioane de lei.

    Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
    de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
    Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
    proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.

    Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
    defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
    86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
    primariilor pentru plata arieratelor.

  • CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi

    Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
    si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
    financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
    o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
    raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
    cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
    redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
    minime istorice.

    In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
    drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
    ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.

    Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
    puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
    efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
    in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
    tendinta este de asteptat sa continue.

    CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
    in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
    de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
    exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
    va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
    conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
    a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
    scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
    stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
    anului in curs.

    Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
    o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
    10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
    ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
    creditelor neperformante aproape de 12%.

    Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
    cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
    urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
    masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.

    RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA

    Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
    majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
    usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
    din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
    concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
    care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
    problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
    informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
    ridicata.

    In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
    de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
    constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
    anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
    anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
    fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
    zonei euro.

    Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
    pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
    presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
    austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
    cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
    oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
    insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
    economiei”.

    Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
    economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
    4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
    (cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
    mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
    (4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).

    CUM NE COMPARAM

    In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
    Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
    Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
    (3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
    scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
    1%).

    Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
    la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.

  • Consiliul Fiscal: Cheltuielile sociale si arieratele, cele mai mari probleme la rectificarea bugetului

    Pentru cheltuielile cu asistenta sociala ale bugetului general
    consolidat, proiectul rectificarii bugetare, trimis de Guvern spre
    analiza Consiliului Fiscal, prevede un plus de 404 milioane lei
    (594 milioane de lei la nivelul bugetului de stat), in conditiile
    in care aceasta categorie de cheltuieli a fost deja suplimentata
    semnificativ la rectificarea bugetara din august.

    “Frecventele revizuiri ascendente ale cheltuielilor cu asistenta
    sociala indica slabiciuni in procesul de programare bugetara si nu
    sunt consistente cu obiectivul asumat de autoritati de reformare si
    imbunatatire a controlului asupra sistemului de prestatii sociale”,
    sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    De asemenea, Consiliul constata ca plusul de venituri din TVA
    (peste 2 miliarde de lei) si accize (910 milioane de lei) obtinut
    in august si septembrie contrasteaza cu o revizuire in scadere cu
    cca 3 miliarde de lei a incasarilor din impozite directe,
    contributii sociale si venituri nefiscale, ceea ce denota faptul ca
    Guvernul a supraestimat aceasta categorie de venituri. Consiliul
    reprosase Guvernului si la precedenta rectificare optimismul
    excesiv in privinta incasarilor din impozite directe.

    In opinia Consiliului, mecanismul de stingere “in lant” a
    arieratelor, conceput de Guvern – aproximativ 250 de milioane lei
    vor fi transferati din bugetul de stat catre bugetele locale si mai
    departe catre anumite companii de stat si institutii, asa incat
    acestea sa-si achite obligatiile bugetare restante – nu se
    adreseaza de fapt cauzelor structurale care au determinat
    acumularea de arierate. “Astfel de masuri trebuie insotite de
    intarirea disciplinei financiare, pentru a preveni acumularea in
    viitor de alte plati restante”, afirma Ionut Dumitru, explicand ca
    mecanisme similare s-au mai aplicat si anii trecuti, fara ca
    aceasta sa rezolve problema.

    Proiectul de rectificare bugetara, care va fi aprobat luni de
    Guvern, prevede cresterea cheltuielilor totale ale bugetului
    general consolidat cu 53 de milioane de lei (datorita cresterii
    intrarilor estimate din fonduri de preaderare cu 60,5 milioane lei)
    si reducerea cheltuielilor de personal cu 157 de milioane de
    lei.

    Documentul mentine tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB.
    Consiliul Fiscal apreciaza ca, avand in vedere executia bugetara
    din ultimele luni, statul se va putea incadra in aceasta limita
    pana la sfarsitul anului.

    Consiliul Fiscal este un organism independent, cu atributii
    consultative in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a
    programelor electorale in domeniul finantelor publice. Membrii
    acestuia, cu un mandat de noua ani validat de Parlament, sunt Ionut
    Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a Bancilor),
    Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan Stanca (din
    partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si Silviu Seitan
    (din partea Institutului Bancar Roman).

  • Mugur Isarescu: Arieratele sunt mai rele decat deficitele

    In opinia lui, lantul de intarzieri de plata din economie, care
    a ocupat prim-planul in discutiile cu FMI si Comisia Europeana de-a
    lungul ultimului an, reprezinta o “boala contagioasa” care
    “denatureaza fondul economiei de piata”, respectiv disciplina
    fiscala si de plati intre stat si companii. Guvernatorul a reluat
    astfel afirmatia dintr-un discurs tinut vineri la Cluj, conform
    careia neplata datoriilor a ajuns in Romania un “sport national” si
    ca statul ar trebui sa dea un exemplu de disciplina a platilor,
    daca doreste ca si companiile sa-si plateasca la randul lor
    datoriile.

    La ultimele discutii cu FMI, misiunea Fondului a impus drept
    conditie pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut plata
    arieratelor de catre stat, dupa ce a constatat ca, desi Finantele
    au platit 2 miliarde de lei catre companiile furnizoare din
    sanatate, s-au acumulat incepand din septembrie restante de inca un
    miliard de lei. Comisia Europeana, la randul sau, si-a incheiat
    foarte critic evaluarea, constatand ca “s-au realizat progrese
    limitate in ceea ce priveste reducerea arieratelor in
    intreprinderile de stat care realizeaza pierderi si sunt necesare
    mai multe eforturi pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor
    europene prin prioritizarea proiectelor de investitii”.

    Conform ANAF, la sfarsitul lui septembrie, arieratele statului erau
    de 1,5 miliarde de lei, in scadere de la 2 miliarde de lei la
    finele lunii august. Aceste sume reprezinta insa numai restantele
    de peste 90 de zile (cele care sunt monitorizate in virtutea
    programului cu FMI), nu totalul sumelor restante la plata. Inca din
    vara, Consiliul Fiscal, organism infiintat pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a cerut ca
    Guvernul sa publice restantele de plata pentru fiecare buget din
    componenta bugetului general consolidat, indiferent de scadenta
    lor, constatand diferenta dintre sumele inregistrate la 30 iunie ca
    arierate peste 90 de zile (1,84 miliarde de lei) si totalul
    datoriilor restante (4,1 miliarde de lei). Consiliul Fiscal
    prevedea atunci ca Guvernul va cere FMI inca o derogare de la
    calendarul platii arieratelor, ceea ce s-a si intamplat, Romania
    fiind acum la a sasea cerere de derogare, pentru ca nu s-a putut
    incadra in tintele negociate.

  • Revista presei economice din Romania

    Echipa de arhitecti romani coordonata de arhitectul Dorin Stefan
    a devansat 236 de echipe din 25 de tari ale lumii, castigand
    premiul I la concursul international organizat in Taiwan pentru
    construirea unui zgarie-nori de 300-350 de
    metri, informeaza Gandul. Urmatorul pas in cariera
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu nu va fi candidatura la
    presedintie; pe plan personal, seful Bancii Nationale este
    preocupat de dezvoltarea micii afaceri viticole de la
    Dragasani.

    Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucuresti,
    e nemultumit ca plata arieratelor catre companiile americane s-a
    facut, in unele cazuri, doar dupa discutii cu persoane din Guvern
    si indeamna autoritatile, intr-un interviu pentru Evenimentul
    Zilei    , sa-si plateasca datoriile, “altfel investitorii nu vor
    veni”. Neatentia la cheltuielile din 2009 si amanarea termenului
    pentru tinta de arierate sunt dovezi ca FMI nu mai are utilitate
    pentru disciplinarea mediului economic, spune presedintele
    AOAR.

    Trecerea unor companii publice in sectorul privat ar scapa
    autoritatile de acumularea de arierate, crede FMI; analistii citati
    de Adevarul spun insa ca nu este momentul vanzarii la
    kilogram si ca procesul de privatizare asa cum s-a desfasurat
    in perioada 1992-2004 este un model depasit in actualele conditii
    de piata. Strategia de Export 2010-2014, care va fi lansata azi, cu
    aproape doua luni mai tarziu decat se anuntase initial, schimba
    regulile de sprijinire a exportatorilor.

    Clientii bancilor nu au nici o umbrela serioasa de protectie
    impotriva eventualelor abuzuri ale creditorilor; nu exista nicio
    lege a falimentului personal si nici macar un
    organism de tip ombudsman care sa rezolve, pe cai amiabile,
    eventualele conflicte dintre banci si clientii lor, noteaza
    Romania Libera. Romania nu a primit inca avizul Comisiei
    Europene pentru reluarea exporturilor de carne de porc; in cel mai
    optimist caz, piata ar putea fi partial redeschisa de anul viitor
    fermierilor romani.

    Shimon Galon, seful dezvoltatorului imobiliar GTC Romania, declara
    Ziarului Financiar ca piata de consum se va prabusi daca
    Guvernul nu va lua masuri prin care populatia sa inceapa sa cumpere
    din nou, intrucat dezvoltatorii si mallurile au facut deja tot ce
    au putut ca sa atraga clienti. Echiparea unui autoturism cu
    anvelope de de iarna costa intre 700 si 6.000 de lei, calculeaza
    ziarul, estimand ca magazinele de profil ar putea vinde in
    urmatoarea luna 14 milioane de anvelope in valoare de 1,4 mld.
    euro.

  • Conditiile Comisiei Europene pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut Romaniei


    Misiunea CE la Bucuresti precizeaza, de asemenea, ca autoritatile
    au convenit sa lucreze impreuna cu Parlamentul pentru a garanta ca
    Ordonanta 50 privind creditele amelioreaza transparenta si
    protejeaza drepturile consumatorilor, dar in acelasi timp
    protejeaza stabilitatea sistemului financiar, si este in deplina
    concordanta cu Directiva 48 a CE, pe care o adapteaza in legislatia
    romaneasca. “De asemenea, autoritatile vor asigura ca Banca
    Nationala ramane singura agentie autorizata sa reglementeze
    activitatea de creditare a bancilor.”

    Istvan Szekely, seful misiunii CE la Bucuresti, a estimat ca
    urmatoarea transa de imprumut ar putea fi acordata la sfarsitul lui
    februarie – inceputul lui martie.

    Guvernul ar trebui sa prezinte in curand propunerea de buget pentru
    2011 cu o tinta de deficit de 4,4%. “Misiunea CE saluta
    angajamentul continuu al autoritatilor de a reduce deficitul
    bugetar si de a continua reforme structurale ambitioase.
    Promulgarea legii salarizarii unice si implementarea reformelor in
    sistemul de sanatate vor fi pasi cruciali in aceasta privinta”,
    apreciaza misiunea CE.

    In sectorul financiar, imbunatatirea regimului de finantare si a
    structurii de guvernanta a fondului de garantare a depozitelor a
    fost un important pas inainte, adauga misiunea CE. Cu toate
    acestea, “s-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste
    reducerea arieratelor in intreprinderile de stat care realizeaza
    pierderi si sunt necesare mai multe eforturi pentru a creste rata
    de absorbtie a fondurilor europene prin prioritizarea proiectelor
    de investitii”.

    CE estimeaza ca activitatea economica ar trebui sa se amelioreze
    catre sfarsitul anului, cu o scadere PIB in jur de 2% si o crestere
    in jur de 1,5% la anul. Dupa o crestere brusca din cauza majorarii
    TVA si a preturilor mai mari la alimente, inflatia ar trebui sa
    scada spre 3% in cursul lui 2011.

    Precedenta transa de imprumut pentru Romania a fost acordata la
    22 septembrie si a fost in valoare de 1,15 miliarde de euro – a
    treia transa dintr-un imprumut total de 5 miliarde de euro, care
    expira in mai 2011.