BusinessMagazin

Tag: arheologie

  • Povestea neştiută a explorărilor de sare. Cum a reuşit Transilvania să dea tonul în cea mai veche „industrie” din lume

    Bogăţia zăcămintelor de sare din această regiune a României ar fi atras încă din antichitate toate popoarele care se situau în zonele sărace în zăcăminte de sare. Astfel, s-au pus la punct sisteme complexe de exploatare a sării pentru a se putea exporta cantităţi importante de sare, mai ales spre vest, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din lume şi, totodată, se învecinează cu regiuni întinse lipsite de surse de sare, mai ales cu cele aflate pe teritoriul actual al Banatului, Crişanei si Câmpiei Maghiare. Conform documentelor istorice antice şi medievale, zăcămintele transilvănene aprovizionau cu sare cea mai mare parte a Europei de sud-est şi centrale. Cu toate acestea, spre deosebire de alte regiuni salifere ale Europei, până de curând, pe teritoriul Transilvaniei, cu câteva excepţii, nu au fost cunoscute vestigii arheologice privind exploatarea sării”, se precizează într-un studiu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, numit „Patrimoniul cultural imobil privind exploatarea preindustrială a sării.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Bijuterii şi monede din aur în valoare de peste 150 de milioane de dolari, descoperite pe o epavă

    Arheologii au descoperit epava şi comoara – peste 10.000 de monede din aur şi bijuterii – la sud de insula finlandeză Jussarö, potrivit Discovery News.

    Specialiştii cred că nava, numită Hanneke Wrome, datând din secolul al 15-lea, s-a scufundat din cauza unei furtuni. Documentele istorice arată că nava avea la bord peste 200 de pasageri şi membri ai echipajului când s-a scufundat. În afară de monedele din aur şi bijuterii, mai transporta 200 de baloţi de materiale textile, precum şi 1.200 de butoiaşe cu miere de albine.

    “A fost unul dintre cele mai mari dezastre de acest tip din acea epocă”, a spus Rauno Koivusaari, coordonatorul echipei de scufundători.

    Hanneke Wrome a fost una dintre două nave care au părăsit localitatea Luebeck, din Germania, cu destinaţia Tallinn, Estonia, pe 11 noiembrie 1468. Furtuni puternice au forţat navele să-şi modifice traseul spre coastele finlandeze, unde, în cele din urmă, Hanneke Wrome s-a scufundat. Cealaltă navă a reuşit să ajungă însă la destinaţie.

    Institutul naţional de arheologie din Finlanda plănuieşte să studieze epava mai în amănunt în această vară, potrivit presei internaţionale.

  • Timişoara: Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi

    Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoş Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a şantierului arheologic din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că acolo a fost descoperit şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea.

    Fortificaţia turcească de la Timişoara este menţionată în scrierile istorice, existând şi hărţi vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde şi perimetrul unde ar fi construită cetatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arta aborigenilor de altădată (FOTO)

    Săpăturile coordonate de Bryce Barker au dat la iveală o parte a unui desen în cărbune de pe o bucată de piatră realizat în urmă cu 28.000 de ani, precum şi dovezi că în situl respectiv ar fi existat oameni acum 45.000 de ani, scrie The Independent. Cum se consideră că aborigenii au ajuns în Australia cu cel puţin 45.000 de ani în urmă, specialiştii se aşteaptă să descopere şi picturi rupestre din acea vreme, ceea ce le-ar câştiga statutul de cele mai vechi ale lumii, deţinut în prezent de picturile de la El Castillo din Spania, vechi de 40.800 de ani.

    Se consideră că probabil aborigenii s-au apucat de pictat la puţină vreme după ce au ajuns în Australia, dar, din cauză că operele lor se aflau în locuri expuse intemperiilor, majoritatea nu s-a păstrat, spre deosebire de Franţa sau Spania, unde oamenii străvechi au pictat pereţii peşterilor, neatinşi de capriciile vremii.

  • Piramidele din Giza pot fi vizitate online în 3D (VIDEO)

    Realizat de firma de software design Dassault Systèmes, în colaborare cu cercetătorii de la Universitatea Harvard şi Muzeul de Arte Frumoase din Boston, aplicaţia gratuită este disponibilă pe multiple dispozitive, inclusiv pe monitoare 3D şi TV. Proiectul se bazează pe cercetările lui George Andrew Reisner, un egiptolog american care a condus un studiu la Platoul Giza, acum mai bine de un secol şi care a descoperit mii de opere de artă şi alte vestigii.

    Intrând pe pagina proiectului, vizitatorul are acces în morminte şi mastabale (morminte rectangulare cu acoperiş plat), poate vedea rămăşiţele găsite acolo în urma expediţiei Reisner, obiecte în format 3D şi informaţii relevante precum pagini de jurnal, hărţi sau imagini.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Expediţia arheologică subacvatică a lui Putin din august a fost regizată

    Presa independentă şi mai multe site-uri Internet au ironizat expediţia din august a lui Putin, remarcând că amforele nu sunt acoperite cu alge sau cochilii, deşi au fost prezentate drept obiecte antice, care au stat pe fundul mării cel puţin 1.500 de ani. “Putin nu a găsit amfore care se aflau acolo de mii de ani. Este evident. Acestea fuseseră curăţate”, a afirmat Peskov, într-un interviu pentru canalul TV online Dojd. “Desigur că fuseseră găsite dinainte, în timpul unei expediţii arheologice desfăşurate cu câteva săptămâni sau zile înainte. Desigur că au fost apoi repuse (în apă), însă (…) nu este un motiv de ironie”, a adăugat el. Peskov nu a putut preciza însă cine a regizat evenimentul, afirmând că el se afla în vacanţă în perioada respectivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tunelul timpului: o aplicatie pentru iPhone ii transporta pe utilizatori in Londra antica (GALERIE FOTO)

    Posesorii de iPhone sau iPad care si-au instalat aplicatia o pot
    folosi in diverse puncte ale orasului: doar pornind camera si
    proiectand-o asupra peisajului, pot sa activeze clipuri video cu
    scene din epoca romana, plasate insa in decorul contemporan al
    orasului, gratie tehnologiei realitatii augmentate. Pe ecran se pot
    “excava” cu degetele gropi in pamant, spre a descoperi vestigii
    actualmente aflate la Muzeul de Arheologie, iar pentru fiecare
    obiect apar informatii despre provenienta, uzul si istoria
    sa.

    Aplicatia, denumita Streetmuseum Londinium, este dezvoltata de
    Muzeul de Arheologie din Londra si de canalul TV History si este
    gratuita.

    “Daca va plimbati prin Londra, sunteti in istorie, in peisajul
    istoric, care e pretutindeni in jur. Vreau ca oamenii sa perceapa
    istoria, sa vada ca ea inseamna mai mult decat un muzeu sau o
    galerie”, a declarat pentru CNN Roy Stephenson, directorul
    colectiilor de la Muzeul de Arheologie. El spera ca utilizatorii
    aplicatiei sa capete astfel interes pentru a explora muzeul si a
    cunoaste istoria actualei capitale britanice.

    Tunelul timpului: o aplicatie pentru iPhone ii
    transporta pe utilizatori in Londra antica (GALERIE
    FOTO)

    Canalul de televiziune History a realizat clipurile video, folosind
    actori profesionisti si amatori pentru a reconstitui scene din
    viata epocii romane – comert, scene de cult sau de lupta, unele
    hazlii, altele impresionante. “Stim unde era forul roman, unde se
    faceau obiectele de olarit, unde se luptau oamenii, asa incat a
    trebuit sa vedem cum facem ca sa ilustram astfel de scene”, a spus
    Steven Allen, reprezentant al History Channel. Intr-unul dintre
    clipuri, un vanzator incearca sa-i vanda peste stricat unui client,
    care arunca apoi pestele si nimereste un bancher care trecea prin
    targ; in altul, un gardian e prins motaind de un superior; in altul
    are loc un sacrificiu inchinat zeilor.

    Aplicatia include si o harta a asezarii Londinium, suprapusa pe o
    harta Google a Londrei contemporane, iar punctele de interes
    arheologic au fost gandite astfel incat sa cuprinda intr-un fel sau
    altul toate cele 33 de cartiere ale orasului. De pilda, cine
    calatoreste pana in sudul orasului, la Croydon, poate vedea locul
    unde a fost descoperita o comoara de monede romane de aur.

  • Monica Macovei despre Rosia Montana: “Ne putem trezi cu argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de munca”

    Monica Macovei reproduce pe blogul personal un interviu acordat
    site-ului Romania Curata, in care critica promovarea proiectului
    RMGC exclusiv pe ideea de creare de locuri de munca si cu ignorarea
    daunelor potentiale pentru mediu. “In aceasta logica si in lipsa
    unei informari complete a opiniei publice, ne putem trezi cu
    argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de
    munca; vreau sa spun ca acest argument in sine nu poate justifica
    orice. Consider ca argumentul locurilor de munca incearca sa evite
    dezbaterea serioasa, cit ne-ar costa cu adevarat acest proiect”,
    afirma europarlamentarul.

    Ea critica si intelegerea la care Ministerul Culturii a ajuns cu
    RMGC, ca in schimbul deciziei de descarcare de sarcina arheologica
    a zonei Carnic, necesara pentru deblocarea proiectului minier de la
    Rosia Montana, statul sa primeasca 140 de milioane de euro, din
    care jumatate va fi folosita pentru conservarea patrimoniului
    arheologic de la Rosia. “Este un targ ilegal, oricum pierzator
    pentru Romania, ca sa nu mai vorbesc de sumele de bani, care sunt
    ridicole in raport cu miza despre care vorbim si cat va costa dupa
    aceea repararea a ceea ce se va strica in domeniul mediului prin
    acest proiect”, apreciaza Monica Macovei.

    Europarlamentarul considera ca decizia de a elibera un nou aviz de
    descarcare arheologica pentru masivul Carnic din Rosia Montana,
    dupa ce un aviz similar fusese anterior anulat de Inalta Curte de
    Casatie si Justitie, nu ar fi legala decat daca ar fi aparut fapte
    noi in dosar. “Din ce am vazut in spatiul public, nu vad cum ar
    putea aparea fapte noi, pentru ca aici sunt in discutie chestiuni
    legate de sol si de alte repere care nu se schimba de la un an la
    altul”, afirma Macovei. “Acest aviz nu depinde de cati bani da
    Gabriel Resources sau de cate locuri de munca se creeaza, sau de
    altfel de false argumente care se aduc acum pentru
    justificare.”

    Monica Macovei precizeaza ca luni, 1 august va aduce in discutia
    conducerii PDL problema situatiei de la Rosia Montana.