BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Strategia 5G pentru România a fost adoptată de Guvern: Se pregătesc 250.000 de locuri de muncă noi

    Guvernul României a anunţat astăzi că a adoptat în şedinţa de guvern Strategia 5G pentru România, şi transmite că aceasta va crea peste 250.000 de locuri de muncă noi şi va aduce beneficii economice de 4,7 miliarde euro, potrivit unui anunţ oficial.

    „Guvernul îşi propune un program ambiţios de implementare a noii generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România şi proiecţia următoarelor decenii de evoluţie în domeniul comunicaţiilor. Noua generaţie de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generaţiei 4G şi va contribui în mod semnificativ la incluziune şi creşterea productivităţii în economie”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Astfel, tehnologia 5G ar trebui să aduc pentru utilizatorii de internet viteze de până la 20 de ori mai mari, adică viteze de până la 20 GB/s, faţă de standardul de 1 GB/s disponibil prin tehnologia 4G.

    „Prin implementarea acestei strategii, România va cataliza dezvoltările economice şi sociale induse de tehnologie, va dezvolta capitalul uman, estimandu-se crearea a  peste 250 mii locuri de muncă şi  a  unui efect de multiplicare  a integrarii noilor tehnologii in viata economica  de peste 4,7 miliarde euro, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de a deveni lider global în tehnologia 5G”, transmit autorităţile.

    Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia.

    Guvernul notează că Strategia 5G pentru România „proiectează un plan de acţiune cu sarcini şi termene concrete pentru implementare, vizând lansarea serviciilor în 2020 şi acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane şi a principalelor rute de transport terestru până în 2025. Printre principalele repere ale planului de acţiune al Strategiei 5G se află: desfăşurarea licitaţiei pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, transpunerea Codului European al Comunicaţiilor Electronice, adaptarea regimului de autorizare a lucrărilor de construcţii în sens favorabil dezvoltării reţelelor 5G”.

    Licitaţia pentru spectrul radio 5G ar urma să fie lansată în această toamnă, potrivit ministerului Comunicaţiilor, însă jucătorii din piaţă cer simplificarea cadrului de reglementare şi eliminarea taxelor din telecom prevăzute în celebra OUG 114.

    Chiar vicepreşedintele arbitrului telecom ANCOM, Eduard Lovin, spunea la începutul anului că licitaţia 5G nu poate avea loc dacă guvernul nu abrogă aceste prevederi din OUG 114.

    Ministerul Comunicaţiilor lucrează în acest moment la o nouă variantă a OUG 114, în care impactul asupra industriei de telecom va fi redus, iar noul document ar putea fi aprobat de Guvernul României a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, într-un interviu pentru publicaţia americană Bloomberg. 

    Operatorii de telecom locali au criticat dur OUG 114 avertizând că ar putea să nu participe la licitaţia 5G organizată de stat în această toamnă.

     

     

     

     

     

  • Parlamentul a aprobat înfiinţarea comisiei de modificare a legislaţiei privind votul din diaspora

    „S-a discutat propunerea pe care am făcut-o pentru constituirea unei comisii speciale în vederea analizării diferitelor variante de modificare a legislaţiei privind votul în străinătate, având în vedere dificultăţile, problemele care au apărut la votul din 26 mai. Trebuie să găsim o soluţie flexibilă, eficace, nebirocratică pentru a uşura votul românilor din străinătate.

    Birourile Permanente de astăzi (marţi -n.r.) au aprobat această propunere pe care am înaintat-o. Urmează ca grupurile parlamentare să îşi desemneze reprezentanţi în comisie şi am convenit ca până la finalul acestei sesiuni, analizând propuneri, comisia să ne facă o propunere care să poată fi supusă aprobării Parlamentului. Este o prioritate susţinută de celelalte grupuri parlamentare”, a anunţat Călin Popescu Tăriceanu, la finalul şedinţei Birourilor Permanente.

    Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, de asemenea, că cele două comisii juridice ale Parlamentului urmează să analizeze care sunt modificările legislative necesare pentru transpunerea rezultatului referendumului pe justiţie din 26 mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corina Creţu a aprobat 110 milioane euro pentru sistemul de apă şi canalizare în zona Turda

    Proiectul va asigura tuturor locuitorilor din sudul judeţului Cluj acces la servicii de apă şi canalizare, prin extinderea şi modernizarea infrastructurii existente, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România într-un comunicat de presă.
     
    Acest proiect major este parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi va beneficia de un sprijin financiar din partea UE de peste 110 milioane de euro, prin Fondul de coeziune.
     
    Proiectul va fi implementat în 13 localităţi din judeţul Cluj, reunite în cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară “Apa Văii Arieşului” (Aiton, Călăraşi, Câmpia Turzii, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, Ploscoş, Sănduleşti, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viişoara) şi vine în continuarea investiţiilor făcute din bani europeni în perioada 2007 – 2013 în reţeaua de apă şi canalizare din această parte a judeţului.
     

  • Primăria Capitalei vrea să acorde copiilor VOUCHERE pentru aparate dentare/ Proiectul ar putea fi aprobat joi

    „Se aprobă acordarea unui sprijin financiar sub formă de vouchere, în valoare de 1.100 de lei elevilor cu vârste între 7 şi 16 ani, cu domiciliul în Municipiul Bucureşti, sau viză de reşedinţă obţinută cu cel puţin şase luni înaintea depunerii cererii de aplicare în proiectul pentru montarea de aparate ortodontice mobile”, se arată în proiectul de hotărâre care va fi dezbătut în şedinţa de joi.

    Bugetul proiectului denumit „SMILE – Mobile” este de aproape de 2,3 milioane de lei şi se va derula prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.

    Primăria Capitalei a mai implementat un astfel de proiect şi anul trecut, denumit „Consultaţii stomatologice şi aplicare de aparate ortodontice pentru elevii din Municipiul Bucureşti”, iar acum, prin noul proiect, întâietate vor avea elevii care au depus cerere pentru proiectul din 2018, dar nu au apucat să beneficieze de un voucher.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CDR: Legea Turismului, în forma aprobată de Guvern, nu aduce nicio soluţie relevantă pentru viitorul turismului românesc

    Legea Turismului în forma actuală aprobată de Guvern nu aduce nicio soluţie pentru viitorul turismului românesc, astfel că membrii grupului de Lucru pe Turism al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României cer modificarea legii turismului, care s-a aflat în dezbateri de peste 14 ani.

    „Iniţial am salutat apariţia acestei legi pentru că părea că rezolvă două probleme: finalizarea unei telenovele care ţine de 14 ani şi pentru că adresa teme pe care noi le urmăream de ceva timp. După discuţiile pe care le-am avut şi după încercarea practică de a scoate avantaje din această lege mi-am dat seama că este un text fără conţinut. Din păcate am crezut că legea poate rezolva câteva probleme, dar realitatea a demonstrat că nu este aşa şi că trebuie să o luăm de la capăt”, a spus în cadrul unei conferinţe de presă Călin Ile, membru al Grupului de Lucru pe Rurism în cadrul CDR şi preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Theresa May vrea “ULTIMA ŞANSĂ” pentru aprobarea Acordului Brexit şi ieşirea Marii Britanii din UE

    Theresa May le-a transmis marţi membrilor Camerei Comunelor că au “ultima şansă” de a realiza Brexit, prin aprobarea proiectului Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
    Premierul britanic susţine că va prezenta un “nou acord Brexit”, care conţine noi garanţii privind drepturile angajaţilor, standarde în domeniul mediului, clauze privind frontiera irlandeză şi un “compromis” în domeniul vamal, relatează BBC.

    Theresa May a atras atenţia că respingerea din nou a Acordului Brexit riscă să conducă la anularea ieşirii Marii Britanii din UE. Proiectul de Acord Brexit urmează să fie prezentat din nou spre aprobarea Camerei Comunelor la începutul lunii iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?

    Circa 86 milioane de lei urmează să fie transferaţi ca dividende de Banca Transilvania, Digi Communications, Electrica şi Conpet Ploieşti lui Horia Ciorcilă, preşedinte şi unul dintre membrii fondatori ai băncii de la Cluj, Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, şi fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman şi cei mai activi antreprenori în companii de energie din România.

    Prin urmare, cei patru investitori sunt cei mai mari câştigători ai bursei româneşti în anul 2019 în contextul în care conturile acestora urmează să fie alimentate cu două treimi din valoarea totală a dividendelor pe care le vor primi cei mai mari antreprenori.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, urmează să-şi remunereze investitorii, printre care şi fondurile de pensii private Pilon II, dar şi SIF-urile, cu un dividend brut de 0,17 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de circa 8% la preţurile de tranzacţionare de la începutul lunii mai. Banca va acorda de asemenea şi acţiuni gratuite în toamna acestui an, fiind alături de Teraplast Bistriţa singurele companii listate care au şi această practică de remunerare a investitorilor.

    Horia Ciorcilă, preşedinte al consiliului de administraţie al băncii şi unul dintre membrii fondatori, controlează 4,42% direct şi indirect cu acţionarul BT Castorius Limited, potrivit datelor din cel mai recent raport anual. Ciorcilă are investiţii de 1,2 milioane de lei la SIF Moldova, al doilea cel mai mare acţionar instituţional individual al băncii de la Cluj (7,18%), după Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (8,6%).

    Digi Communications împlineşte în această lună doi ani de la listarea la Bucureşti, interval de timp în care acţiunile s-au depreciat cu circa 40% ca urmare a unui rezultat net în scădere dar şi ca urmare a afirmaţiilor politice cu privire la politica de investiţii a Pilonului II la această companie. Pentru a-i „îmbuna” pe investitori, acţionarii Digi au decis anul acesta să-i recompenseze cu dividende, pentru al doilea an consecutiv.

    Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, urmează să primească dividende de circa 30 mil. lei.

    Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România, au investit masiv în ultimii ani la bursa de la Bucureşti. Ei au încasat deja dividende de la Alro Slatina, companie la care au un pachet de 23,2%, şi urmează să primească alte circa 20 milioane de lei de la Electrica şi Conpet Ploieşti. Fraţii Pavăl sunt acţionari şi la Transelectrica, compania care nu va acorda dividende din profitul pe 2018.

    Pe lista celor mai mari antreprenori care urmează să încaseze anul acesta dividende se numără şi Radu Dimofte de la Sphera, Gheorge Iaciu, acţionarul majoritar al dezvoltatorului imobiliar Impact, Victor Bostan, acţionar minoritar şi directorul general al Purcari.

  • Departe de ochii lumii Parlamentul are alte afaceri: Deputaţii au aprobat înfiinţarea unor offshore-uri mai mici

    Deputaţii au adoptat luna trecută proiectul de lege PL-x nr. 453/2017, iniţiat de senatorul PSD Nicolae Şerban, prin care  se instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare, conform proiectului de lege.

    Proiectul de lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate a primit pe 16 aprilie votul decisiv al senatorilor şi mai aşteaptă promulgarea prin decret prezidenţial şi publicarea în Monitorul Oficial pentru aplicare.

    Prezenta lege instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul PSD a aprobat coplata în sistemul medical privat

    Proiectul de ordonanţă a fost pus în dezbatere publică la începutul lunii aprilie şi a atras criticile repre­zentanţilor câtorva asociaţii de pacienţi, care au susţinut că aplicarea legii şi în cazul analizelor medicale sau a investigaţiilor de tip CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanţă magnetică nucleară) va îngrădi accesul pacienţilor la aceste servicii în privat. În prezent, pentru investigaţiile paraclinice în privat, pacienţii nu plătesc în plus dacă merg cu bilet de trimitere şi pot aştepta câteva luni pe listă, până când sunt fonduri suficiente de la Casa de Asigurări.
     
    Ministerul Sănătăţii dă asigurări că prin contractul cadru care va intra în vigoare la 1 iulie se vor stabili serviciile medicale pentru care intră în vigoare coplata, precum şi un nivel al contribuţiei pacientului.
     

  • Când pot fi folosite radarele pistol. Legea a fost aprobată! AMENDA POATE FI NULĂ!

    „Practic, pe actualele prevederi care au fost declarate constituţionale se respectă proiectul de lege pe care l-am iniţiat, în integralitate, şi au fost declarate neconstituţionale amendamentele depuse de colegi parlamentari. 

    Proiectul de lege iniţial prevedea obligativitatea montării aparatelor radar certificate pe maşini inscripţionate cu însemnele poliţiei şi ale poliţiei de frontieră, obligativitatea purtării uniformelor de poliţist şi poliţist de frontieră de către cei care aplică contravenţiile, obligativitatea ca aceste maşini cu mijloace certificate să fie în locuri vizibile şi s-a mai menţinut acea prevedere potrivit căreia distanţa este de 10 metri între maşina dotată cu inscripţia poliţiei şi cu distanţa la care agentul constatator poate să stea cu aparatul radar”, a declarat deputatul liberal Florin Roman, unul dintre iniţiatorii proiectului de modificare