DS Smith susţine că EcoPack şi EcoPaper şi o maşină de fabricat hârtie specializată în hârtia de categorie uşoară ar contribui la creşterea companiei şi la reducerea costurilor.
DS Smith va folosi bani lichizi şi credite pentru a finanţa acordul, împreună cu acţiuni în valoare de 35 de milioane de euro, a transmis compania.
Tranzacţia este aşteptată să fie finalizată în al treilea trimestru fiscal.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Plastipak, lider global în industria de proiectare şi producere a ambalajelor, investeşte peste 2 milioane de euro pentru construcţia unei hale cu spaţiu de depozitare, efectuarea de modificări interioare şi extindere în zona birouri, precum şi pentru amplasarea a două silozuri, în oraşul Urlaţi, Judeţul Prahova. Terminarea lucrărilor de construcţie este prevăzută pentru luna octombrie, 2017.
„Construcţia noii hale Plastipak va aduce cu sine noi locuri de muncă în oraşul Urlaţi şi va avea o contribuţie majoră la dezvoltarea economică a zonei. Ne bucurăm foarte mult că există investitori care aduc valoare oraşului nostru”, a declarat Marian Măchiţescu, Primarul oraşului Urlaţi.
Fabrica de la Urlaţi este a 23-a zonă de producţie Plastipak la nivel global, iar printre cei mai importanţi clienţi pe care îi deserveşte compania se numără Pepsi şi Procter & Gamble. În prezent, Plastipak este lider global în proiectarea şi fabricarea de containere PET şi HDPE.
Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând.
Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.
Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.
Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.
Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.
Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.
O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.
La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.
Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“
În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.
Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.
Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând.
Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.
Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.
Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.
Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.
Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.
O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.
La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.
Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“
În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.
Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.
În anul 2015, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 10 milioane de euro şi pierderi de 2 milioane, arată cele mai recente date de pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Compania, care are sediul la Viena, va continua să producă pentru clienţii din România în celelalte fabrici din Germania,Turcia şi Polonia.
Divizia de food din Europa a compania Constantia Flexibles are 12 fabrici de producţie în opt ţări. Grupul realizează ambalaje şi etichete pentru produse alimentare, produse farmaceutice şi pentru industria băuturilor.
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.
– See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.
– See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro
Unilever şi-a luat angajamentul ca până în 2025 toate ambalajele de plastic folosite de companie să fie 100% reutilizabile, reciclabile sau compostate.
Din cantitatea de ambalaje de plastic folosite la nivel mondial, 14% ajung în fabricile de reciclare, 40% ajung în gropile de gunoi şi o treime în ecosisteme fragile, conform datelor comunicate de Fundaţia Ellen MacArthur (EMF). Se estimează că până în 2050, în oceane va fi mai mult plastic decât peşti. William McDonough, arhitectul şi liderul economiei circulare, afirmă că designul ambalajelor reutilizabile este unul dintre cele mai puternice provocări de design la nivel global – o provocare similară cu scalarea energiei regenerabile pentru a contracara schimbările climatice.
Unilever a anunţat deja că va reduce cu o treime greutatea ambalajelor pe care le foloseşte până în 2020 şi va utiliza mai mult plasticul reciclat, cu cel puţin 25%, până în 2025 (comparat cu 2015). Paul Polman, CEO Unilever, a afirmat: „Pentru a răspunde provocării unui ocean de deşeuri din material plastic trebuie să lucrăm la soluţii sistemice – unele care să oprească, în primul rând, pătrunderea deşeurilor plastice în sursele de apă. Sperăm că aceste angajamente îi vor încuraja pe alţi jucători din industrie să facă progrese în a se asigura că toate ambalajele de plastic sunt 100% reciclabile şi reciclate. De asemenea, trebuie să lucrăm în parteneriat cu guvernele şi alţi stakeholderi pentru a susţine dezvoltarea, scalarea şi reprocesarea infrastructurii”.
Inspiraţi de eficienţa proceselor unor firme celebre precum Toyota, cei din managementul Ana Pan au introdus în 2015 programul japonez Kaizen. „Alături de institutul Kaizen am implementat acest sistem de management centrat pe operatori, care identifică şi rezolvă problemele de care se lovesc la muncă”, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan.
ELEMENTUL DE NOUTATE:
Aplicarea sistemului Kaizen într-o fabrică de patiserie pe plan local.
EFECTELE INOVAŢIEI:
Cu o echipă de o singură persoană dedicată Kaizenului şi alte două implicate part-time în acest program, a fost redus cu 50% costul cu ambalajele, ca urmare a unui număr mai mic de ambalaje de carton folosite. Productivitatea în laboratorul de patiserie a crescut cu 20%. În plus, a fost redus la jumătate timpul mediu de servire a clienţilor în perioada sărbătorilor: de la 3 minute la 1,5 minute. Conform estimărilor companiei, economiile cumulate ca urmare a acestui program depăşesc 150.000 de euro în 2016.
DESCRIERE:
Kaizen nu implică mari costuri, oricând se poate reveni la situaţia anterioară dacă ceva nu funcţionează la parametri, iar îmbunătăţirile sunt mici şi graduale, reducând rezistenţa (naturală) la schimbare.
Cei trei piloni Kaizen urmăriţi la Ana Pan sunt: 5S, Sistemul de propuneri şi Standardizarea. Alexandra Copos de Prada spune că Şantierele 5S înseamnă să faci ordine în GEMBA (acea zonă unde se adaugă valoare), pentru a face problemele mai vizibile şi pentru a începe rezolvarea lor. Sistemul de propuneri implică operatorii în rezolvarea problemelor identificate, „făcându-i pe aceştia mai responsabili, entuziaşti şi ducând la creşterea numărului celor care se gândesc la soluţii”. Astfel, o problemă nu este lăsată doar în seama unui manager, care este de altfel limitat la propriile cunoştinţe şi experinţe, ci implică toţi operatorii.
Standardizarea este cea care aduce cele mai multe beneficii, ajutând la eliminarea tuturor categoriilor de pierderi sau acţiuni care nu aduc valoare adăugată, sau MUDA.
Principalul obiectiv Kaizen în 2016 la Ana Pan este, conform Alexandrei Copos, instruirea tuturor departamentelor în această metodă de lucru, urmând să fie identificate rezultatele acestei decizii. „Astfel, am făcut numeroase şantiere 5S care au atins zonele de producţie din Laboratorul Central, din magazinele Ana Pan şi Ana Baking Co. În spiritul Kaizen, am implicat operatorii în multiple concursuri şi competiţii între secţii.” Rolul competiţiilor este de a identifica problemele din diferite zone ale Laboratorului Central, de a oferi soluţii, dar şi de a motiva operatorii pentru a se dezvolta continuu. „Cu ajutorul Sistemului de Propuneri, am reuşit să identificăm problemele cu care se confruntă operatorii în activitatea zilnică, primind astfel feedback referitor la procese ce se pot îmbunătăţi prin standardizare.”
ANPC a dat amenzi de aproape 900.000 lei pentru deficienţe constatate la mai multe produse lactatate, între care data limită de consum depăşită, ambalaje deteriorate sau lipsa elementelor de identificare.
Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut, în perioada 10 – 21 octombrie, un control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentarea şi publicitate a laptelui de consum, a produselor lactate, laptelui conservat, a laptelui pentru cafea, fiind verificaţi 861 de operatori economici.
Din cele peste 100 de tone de lapte de consum şi produse lactate controlate, 7,3 tone de produse nu se încadrau în prevederile legale. Abaterile se refereau la neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, produse cu data durabilităţii minimale, ambalaje deteriorate, data limită de consum depăşită, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare, elemente de identificare şi caracterizare greu lizibile, utilizarea de denumiri eronate, incomplete sau alese astfel încât să inducă în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului, etc.
ANPC a dispus oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 119 kilograme de produse în valoare de 1.218 lei care erau improprii consumului uman, oprirea temporară de la comercializare a peste patru mii de kilograme de lapte de consum şi produse lactate de 55741 mii lei până la remedierea neconformităţilor.
Valoarea amenzilor contravenţionale depăşeşte 870.000 lei.