BusinessMagazin

Tag: aliati

  • Oficial canadian: “Testele nucleare efectuate de ruşi nu trebuie să îngrijoreze”

    “Orice ţară cu armanent trebuie să îl testeze ocazional, aşa că ceea ce vrea să facă Rusia nu este o mare surpriză”, a spus Generalul în rezervă Ken Pennie, fost comandant al forţelor aeriene din Canada, citat de rcinet.ca. “Aceste lucruri se vor mai întâmpla, nu trebuie să le dăm o atenţie specială.”

    Cu toate acestea, Pennie are dubii referitoare la raportul rusesc potrivit căruia 16 rachete vor fi trase simultan – ceva ce nu s-a mai încercat de 25 de ani. Informaţiile provin de la ziarul rusesc Izvestia, care anunţă că două submarine de tip Borey sunt implicate în exerciţiu, dar specificând faptul că rafala de 16 rachetă va fi trasă de pe un singur submarin.

    Anunţul despre exerciţiul rusesc vine la doar o săptămână după ce serviciile secrete din Norvegia au publicat un raport anual ce subliniază ideea că Vestul se va confrunta, în 2016, cu mişcari greu de anticipat ale Rusiei.

  • Oficial canadian: “Testele nucleare efectuate de ruşi nu trebuie să îngrijoreze”

    “Orice ţară cu armanent trebuie să îl testeze ocazional, aşa că ceea ce vrea să facă Rusia nu este o mare surpriză”, a spus Generalul în rezervă Ken Pennie, fost comandant al forţelor aeriene din Canada, citat de rcinet.ca. “Aceste lucruri se vor mai întâmpla, nu trebuie să le dăm o atenţie specială.”

    Cu toate acestea, Pennie are dubii referitoare la raportul rusesc potrivit căruia 16 rachete vor fi trase simultan – ceva ce nu s-a mai încercat de 25 de ani. Informaţiile provin de la ziarul rusesc Izvestia, care anunţă că două submarine de tip Borey sunt implicate în exerciţiu, dar specificând faptul că rafala de 16 rachetă va fi trasă de pe un singur submarin.

    Anunţul despre exerciţiul rusesc vine la doar o săptămână după ce serviciile secrete din Norvegia au publicat un raport anual ce subliniază ideea că Vestul se va confrunta, în 2016, cu mişcari greu de anticipat ale Rusiei.

  • Cine este Aramco, cea mai puternică companie petrolieră din lume şi principala sursă de putere a familiei regale saudite

    În războiul de uzură al preţurilor petrolului cei mai înverşunaţi combatanţi sunt Statele Unite şi Arabia Saudită, altfel aliaţi în Orientul Mijlociu. În această luptă, cea mai puternică maşină de război a saudiţilor este Saudi Aramco, cea mai mare com­panie petrolieră a lumii în funcţie de producţie. Puţini ştiu că acest colos are rădăcini americane.

    Părintele Aramco este compania Standard Oil of California, căreia Arabia Saudită i-a permis să caute petrol în 1933. În 1938 compania face primele descoperiri de „aur negru“, iar în 1939 Arabia Saudită exportă pentru prima dată petrol. În 1944, subsidiara saudită a Standard Oil of California îşi schimbă numele în Arabian American Oil Co. – Aramco. În anii ’70 guvernul saudit începe să achiziţionize participaţii la această companie, iar în 1980 preia controlul ei. În 1988 Arabian American Oil Co. devine Saudi Aramco.

    Acum, în faţa puternicului declin al preţurilor petrolului, prinţul saudit Mohammed bin Salman, al doilea în ordinea succesiunii la tronul Arabiei Saudite, s-a lansat recent într-o serie de ample reforme economice, ultima idee care s-a remarcat în acest mediu de schimbări radicale fiind o posibilă listare a Saudi Aramco, compania petrolieră de stat care reprezintă principala sursă de putere, influenţă şi avuţie a familiei regale saudite, scrie Financial Times. Însă o posibilă listare a Saudi Aramco, cea mai mare companie petrolieră a lumii, ar fi un proces extrem de complex, atât din perspectiva regatului, cât şi a investitorilor şi bancherilor. Printre dificultăţi s-ar număra cea legată de modul în care regatul ar putea ceda controlul chiar şi asupra unei mici părţi dintr-o entitate ce are o legătură atât de strânsă cu interesele naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Manualul de sabotaj CIA, model pentru companii

    În 1944, organizaţia americană OSS (Office of Stategic Services), ce avea să devină ulterior CIA, a distribuit un “manual de sabotaj”; acesta era destinat celor care locuiau în statele care făceau parte din Axă dar erau simpatizanţi ai Aliaţilor, aşa cum sunt definite cele două tabere ce s-au înfruntat în al doilea război mondial.

    Numit “Ghidul simplu de sabotaj”, materialul a fost declasificat în 2008 şi este acum disponibil pe site-ul CIA. El oferă instrucţiuni prin care oamenii obişnuiţi să poată încetini producţia în fabrici, birouri şi linii de transport. Chiar dacă unele sfaturi nu mai pot fi aplicate astăzi, altele sunt surprinzător de actuale.

    Cei de la Business Insider au selectat o parte din aceste instrucţiuni, pe care le redăm în continuare.

    Pentru membri ai organizaţiilor:

    – insistaţi ca totul să se facă prin “canale” şi nu permiteţi să se treacă peste proceduri atunci când trebuie luată o decizie;
    – ţineţi discursuri de câte ori aveţi ocazia, vorbiţi mult şi ilustrând cu anecdote şi experienţe personale;
    – trimiteţi problemele către diverse comitete pentru a fi analizate şi studiate;
    – ridicaţi frecvent probleme irelevante;
    – readuceţi în discuţie decizii luate în cadrul unor şedinţe mai vechi;

    Pentru manageri:

    – atunci când repartizaţi munca, începeţi cu activităţile cele mai puţin importante. Asiguraţi-vă că sarcinile importante ajung la muncitori ineficienţi;
    – insistaţi asupra calităţii în privinţa unor sarcini neimportante şi trimiteţi înapoi produsele cu cele mai puţine erori;
    – pentru a scădea moralul tuturor, fiţi amabil doar cu angajaţii ineficienţi. Oferiţi acestora promovări nemeritate;
    – ţineţi întâlniri atunci când există multă treabă;
    – multiplicaţi numărul de proceduri existente în cazuri precum plata salariilor, asigurându-vă că sunt mai mulţi oameni care trebuie să aprobe decizii simple.

    Pentru angajaţi:

    – munciţi încet;
    – luaţi-vă cât de multe pauze puteţi;
    – executaţi sarcinile prost şi daţi vina pe echipamente, reproşând superiorilor că nu vă puteţi face treaba bine din cauza aparaturii;
    – nu transmiteţi cunoştinţele acumulate noilor angajaţi.

  • De unde vine cea mai mare ameninţare pentru Victor Ponta. Omul-cheie care poate forţa demisia premierului

    Nimeni nu şi-ar fi închipuit în urmă cu câţiva ani, că un tânăr profesor de sport va ajunge să determine demisia lui Victor Ponta. Astăzi este omul care reprezintă cea mai mare ameninţare pentru premier. De altfel, o întreagă operaţiune de decredibilizare a fost elaborată în laboratoarele politice ale PSD şi ale aliaţilor săi politici, astfel încât toate acţiunile, declaraţiile şi probele împotriva lui Victor Ponta să fie puse sub semnul întrebării. 

    Gândul a reconstituit traseul profesional al omului care a avut curajul să-l înfrunte oe premier.

    Cine este omul de care se teme cel mai tare Victor Ponta şi care sunt punctele slabe ale premierului

  • China şi-a construit în timp record propria Bancă Mondială

    Noua bancă de dezvoltare promovată de China, anunţată cu doar cinci luni în urmă, a devenit o mare bătaie de cap pentru Statele Unite, care nu au reuşit, oricât au încercat, să îşi convingă aliaţii să nu se alăture iniţiativei.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească in-fluenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional.

    AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infra-structură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an.

    Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în in-frastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    Administraţia de la Washington şi-a exprimat în mod public îngrijorarea că noua bancă nu va îndeplini stan-darde înalte de guvernanţă, dar pare de fapt că este împotriva înfiinţării AIIB întrucât semnalează o creştere prea mare a influenţei Chinei în politica regională şi globală.

    Statele Unite au fost puse într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care practic toţi partenerii săi importanţi au de-cis să se alăture iniţiativei chineze, inclusiv Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi, dar şi India şi Singapore. În acest fel, autorităţile de la Washington au rămas practic izolate în această problemă. Britanicii au promovat în mod deschis în ultimii ani o relaţie apropiată cu China, aflându-se printre primele ţări care au anunţat că vor să aibă un rol în AIIB.

    Surse de la Casa Albă au atacat poziţia Marii Britanii într-un articol publicat pe prima pagină a ziarului Financial Times, chiar a doua zi după anunţul Londrei, cu intenţia vădită de a avertiza alte state, dar încercarea nu a avut succes.

    Urmând exemplul Marii Britanii, Germania, Franţa şi Italia s-au angajat la jumătatea lunii martie să devină membre fondatoare ale AIIB, sfidând practic Statele Unite. Decizia anunţată în martie de ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

    Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washingtonul deschide calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

    Între timp, Coreea de Sud s-a alăturat şi ea proiectului, ca şi Australia şi Norvegia, în timp ce Japonia, care anun-ţase iniţial că nu este interesată de AIIB, şi-a nuanţat poziţia.

    Cea mai mare lovitură pentru administraţia de la Washington pare a fi însă solicitarea Taiwanului de a se alătura AIIB, în pofida faptului că acest stat nu are o relaţie oficială cu China, este fost inamic al acestei ţări şi şi-a păstrat independenţa în secolul XX numai cu ajutorul Statelor Unite. Autorităţile de la Taipei au spus că vor ca ţara lor să devină membră a AIIB, dar unii oficiali au indicat că numele ţării ar putea fi o problemă. Astfel, autorităţile au trimis o scrisoare în care au exprimat intenţia de participare, folosind numele Taiwan, dar nu este clar care va fi numele oficial utilizat. Biroul de afaceri al Chinei în Taiwan a precizat că nu consideră că participarea Taiwanului depinde de nume. ”AIIB este deschisă şi flexibilă, salutăm participarea Taiwanului„, potrivit unui comunicat al biroului de afaceri chinez. Anterior, premierul taiwanez Mao Chi-kuo afirmase în Parlament că Taiwanul preferă să nu participe la AIIB dacă nu va fi respectat sau dacă nu se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membri.

  • Aliaţii strâng rândurile

    De aceeea, cred că există premise ca împreună România şi Polonia să joace un rol important în configurarea cooperării NATO şi UE cu partenerii din regiune“, a declarat Iohannis. Vizita a intervenit în contextul în care Polonia şi România sunt cei mai importanţi aliaţi din regiune ai SUA, graţie amplasării elementelor scutului american antirachetă.

    În urmă cu câteva zile, ambasadorul Rusiei la NATO a criticat amplasarea scutului în Polonia şi România, afirmând că ea afectează securitatea militară a Europei. Diferenţele dintre Polonia şi România ţin, pe de o parte, de ambiţiile de lider regional, politic şi militar, ale Poloniei (după cum explica fostul preşedinte Băsescu, la summitul NATO de toamna trecută, România urma iniţial să fie inclusă în comandamentul central din Polonia al forţei de reacţie rapidă, însă ulterior a obţinut un comandament propriu, negociindu-şi mutarea de pe flancul estic pe cel sudic al NATO), iar pe de altă parte de faptul că autorităţile poloneze susţin planul SUA de a ajuta Ucraina cu arme de luptă, plan dezavuat atât de Germania, cât şi de România.

  • Obama cere Congresului un miliard de dolari pentru a sprijini aliaţii din Europa Centrală şi de Est

     “De la începutul lunii martie, Statele Unite au acţionat, atât bilateral cât şi în cadrul NATO, pentru a-i reasigura pe aliaţii noştri, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, de angajamentul nostru solemn faţă de securitatea lor şi faţă de integritatea lor teritorială. O prezenţă americană permanentă, terestră, aeriană şi navală, în regiune, în special în Europa Centrală şi de Est, este o măsură necesară şi adecvată de sprijin pentru aliaţii care au contribuit la operaţiunile Alianţei în Afganistan şi în alte părţi şi care sunt în prezent profund îngrijoraţi” de anexarea Crimeei de către Rusia şi de alte acţiuni provocatoare la adresa Ucrainei, precizează Casa Albă.

    Potrivit sursei citate, banii ceruţi de preşedinte Congresului vor fi folosiţi în următorul an pentru a creşte capacitatea forţelor NATO de a face faţă oricăror ameninţări şi activităţi destabilizatoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie de 150 de militari americani a sosit în Letonia

     Soldaţii americani vor staţiona la baza Adazi cel puţin până la sfârşitul anului, potrivit Ministerului leton al Apărării, după decizia Washingtonului de a-şi întări angajamentul în contextul tensiunilor cu Rusia pe tema Ucrainei.

    “Suntem foarte fericiţi că Letonia şi SUA sunt aliaţi apropiaţi şi dau dovadă de solidaritate”, a declarat premierul Laimdota Straujuma, după o întâlnire la Riga cu omologul său estonian, Taavi Roivas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România şi NATO să îşi pregătească strategia la ce urmează să se întâmple în regiune şi lume

    “Am sărbătorit 10 ani de la intrarea în NATO într-un an în care există, cu siguranţă, cea mai mare criză de securitate din regiunea din care România face parte. Deci, n-a fost doar o sărbătoare, cred că a fost în acelaşi timp un moment de exprimare a îngrijorării şi un moment în care România, pe de-o parte, realizează cât de importantă este apartenenţa ei la un cadru de securitate internţională, dar şi faptul că această atmosferă instabilă în regiune nu este un lucru definitiv, că provocările apar şi vor continua să apară şi că România, alături de aliaţii săi, trebuie să se adapteze şi să-şi pregătească strategia la ce urmează să se întâmple în regiune şi în lume în anii care urmează”, a spus Ponta, în alocuţiunea susţinută la simpozionul cu tema ,”Extinderea NATO în 2004: un deceniu de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă”, organizat de Ministerul Apărării Naţionale, la Palatul Parlamentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro