Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbey, a declarat, duminică, că a vorbit în ultimele zile atât cu secretarul general al MAE, cât şi cu ministrul de resort, cerându-le să informeze comisia cu privire la situaţia din Algeria, dar nu a primit aceste informaţii.
El a adăugat că îi va cere ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, să vină în faţa Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor sau în faţa comisiilor reunite ale Parlamentului, pentru a prezenta un raport cu privire la incidentul din Algeria, în care şi-au pierdut viaţa doi cetăţeni români.
El a refuzat să facă orice fel de aprecieri sau comentarii pe marginea acestui subiect, arătând că nu vrea să se “antepronunţe” până când Ministrul de Externe nu va prezenta un raport legat de acest subiect în faţa Comisiei pentru politică externă.
Liviu Floria spune că s-a ascuns cu un alt român sub un birou, în timp ce atacatorii executau ostatici.
“Era întuneric, ne-am strecurat pe sub maşini, ne-am târât, am ajuns la un gard, am reuşit să sărim şi de acolo am reuşit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ajungem unde ne propusesem”, a spus Liviu Floria, precizând că au mers prin deşert “cel puţin 30-35 de kilometri, timp de aproximativ 15 ore”.
El a mai spus că psihic este “distrus” şi că a trecut prin “două zile de teroare permanentă, de miercuri dimineaţă până vineri la ora cinci”.
Potrivit Ştirilor ProTV, George Iachim trăieşte în Constanţa. În profilul de pe Facebook al acestuia se arată că este divorţat şi are o fetiţă.
George Iachim a povestit cum a reuşit să scape cu viaţă, împreună cu un alt coleg, tot român, cei doi baricadându-se într-un birou.
“Miercuri dimineaţă mă aflam în afara biroului şi am văzut când au venit teroriştii. Au început să tragă în paznicii care se aflau la poarta companiei. După asta au intrat în birourile clădirii şi au început să ia ostatici. M-am baricadat împreună cu un alt coleg, tot din România, într-unul din birouri, am încuiat uşa şi am blocat-o cu un mobilier…”, a spus Iachim.
Potrivit unor surse locale, bărbatul ucis în Algeria este Ionuţ Tiberiu Costache, din Bărcăneşti, localitate aflată lângă Ploieşti.
Bărbatul, care era inginer, avea 36 de ani şi lucra pe o platformă petrolieră aflată la graniţa dintre Libia şi Algeria, înainte de a pleca în străinătate el fiind angajat la rafinăria Petrobrazi.
Ionuţ Tiberiu Costache era căsătorit şi avea un băieţel în vârstă de 6 ani, iar soţia sa este însărcinată în luna a şaptea.
Localnicii spun că bărbatul a plecat la muncă în Algeria pentru a-şi ridica o casă.
Corlăţean a precizat că a avut, în cursul zilei de sâmbătă, patru sau cinci convorbiri telefonice cu ministrul algerian de Externe.
“Discuţia ultimă cu ministrul algerian de Externe ne-a adus ca informaţie finală, din păcate, vestea cea proastă, dar şi informaţia în legătură cu eliberarea unui grup mai mare de cetăţeni străini între care ar fi figura şi un cetăţean român şi faptul că operaţiunea din Algeria este practic terminată”, a anunţat demnitarul român.
Corlăţean a spus că a apreciat cooperarea la cel mai înalt nivel a miniştrilor de Externe şi că, dincolo de alte discuţii internaţionale, au cooperat în momente importante.
“Ultimul din cei cinci români aflaţi în zona de conflict a fost eliberat de Armata algeriană. Este în custodia şi în îngrijirea Armatei algeriene, iar autorităţile române fac demersuri pentru a afla starea exactă a acestuia şi pentru ca acesta să ajungă la sediul Ambasadei pentru a fi repatriat în cele mai bune condiţii”, a spus Ponta, la sediul MAE, unde a susţinut o declaraţie de presă alături de ministrul Titus Corlăţean.
Printre cei ucişi s-a aflat şi un român, a anunţat premierul Victor Ponta, citat de Mediafax. “Vreau să vă asigur de faptul că tot ceea ce ţine de ce poate face Guvernul român în acest moment – spijinul acordat familiei, repatrierea corpului celui decedat şi toate celelalte lucuri, repet, puţine, foarte puţine, pe care le putem face – le vom face în zilele următoare”, a spus premierul. El a arătat că a fost înştiinţată în primul rând familia cetăţeanului decedat, care beneficiază în acest moment de consiliere de specialitate.
Postul de radio naţional algerian n-a precizat naţionalitatea celor ucişi, relatând doar că mai sunt în jur de 30 de străini daţi dispăruţi a căror soartă nu se cunoaşte. Teroriştii anunţaseră, vineri, că au în captivitate un britanic, doi americani, un japonez şi un belgian.
Compania norvegiană Statoil, care are operaţiuni în zonă, a anunţat că mai sunt şase oameni despre care nu ştie nimic, în timp ce autorităţile franceze au făcut cunoscut că nu mai există niciun ostatic francez la In Amenas. Vineri, şase americani au fost eliberaţi ori au reuşit să scape, în timp ce un altul ar fi murit în urma unui infarct. Secretarul britanic pentru afaceri externe, William Hague, a anunţat că mai puţin de 10 concetăţeni ai săi ar putea fi printre ostatici. De asemenea, nu se cunoaşte nimic despre soarta a 14 japonezi. Complexul de la In Amenas este operat de BP, Statoil şi compania algerian petrolieră de stat Sonatrach.
Intervenţia armatei algeriene, începută joi, a fost pusă în discuţie în Vest, pe motiv că ar pune în pericol vieţile ostaticilor, însă justificarea oficială anunţată sâmbătă de televiziunea algeriană a fost că a trebuit să se intervină, întrucât rebelii voiau să plece de la Amenas, luând cu ei ostaticii. Până în prezent, numărul total al ostaticilor ucişi se ridică la 12, iar al răpitorilor ucişi la 18. Circa 650 de lucrători de la complexul de gaze, între care 100 de străini, au fost eliberaţi.
Secretarul de stat american Hillary Clinton a făcut apel la o colaborare antiteroristă mult mai puternică între Algeria şi “toate ţările din regiune”, luând apărarea acţiunii întreprinse de armata algeriană la In Amenas: “Să nu uităm că autorii luării de ostatici sunt terorişti”, a spus ea.
Algeria, membră OPEC, este al nouălea producător mondial de gaze şi al cincilea exportator, acoperind 11% din piaţa europeană de gaze, iar complexul de la Amenas acoperă cca 2% din cererea europeană, conform Financial Times. Joi, preţul ţiţeiului pentru februarie a trecut uşor la New York de 96 dolari/baril, cu mai mult de un dolar în plus faşă de ziua precedentă, iar preţul gazului pentru februarie a crescut la Londra cu 4,4%, aproape de 70 pence.
Problema atacului şi a luării de ostatici din Algeria îngrijorează întrucât ţara a fost ferită până în prezent de astfel de violenţe, spre deosebire de ţări ca Libia sau Yemen, unde aceleaşi companii au de făcut faţă deseori atacurilor la instalaţii energetice. Cum evenimentele din Algeria au apărut ca reacţie la campania militară a Franţei din Mali, iar campania este autorizată de ONU şi sprijinită de UE, comentatorii financiari cred că riscul altor violenţe care să vizeze instalaţiile de petrol şi gaze ale companiilor occidentale a crescut. Algeria “este cea mai nouă candidată de adăugat la lungul şir al ţărilor cu risc politic din MENA (regiunea Orientul Mijlociu – Africa de Nord), ceea ce ar putea consolida în continuare prima de risc geopolitic pentru investiţiile în zonă”, arată analiştii JBC Energy, preluaţi de MarketWatch.
Situaţia din Algeria rămîne neclară: canalele media care au preluat mesajele transmise de răpitori agenţiei mauritaniene ANI au transmis că răpitorii de la Amenas deţin în continuare trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic. Agenţia algeriană de presă APS a furnizat vineri seara un bilanţ provizoriu al asaltului prezentat de către militari: 12 ostatici şi 18 răpitori ucişi, aproximativ 100 de ostatici străini eliberaţi, alături de 573 de salariaţi algerieni.
“Preşedintele Obama şi premierul Cameron au discutat astăzi (joi), în cadrul consultărilor regulate, despre dosare internaţionale, în special despre luarea de ostatici din Algeria”, a precizat preşedinţia americană într-un comunicat.
Potrivit aceleiaşi surse, ambii “lideri şi-au exprimat susţinerea faţă de eforturile comunităţii internaţionale, conduse de către Franţa, în vederea împiedicării teroriştilor să obţină un sanctuar în Mali”.
În comunicat nu sunt oferite alte informaţii despre criza din această regiune, în contextul în care armata algeriană a lansat joi un asalt împotriva unei instalaţii de exploatare a gazelor, în estul ţării, unde extremişti islamişti reţineau ostatice numeroase persoane, inclusiv străini, ca măsură de represalii faţă de intervenţia militară franceză în Mali.
“Cetăţeanul irlandez luat ostatic la instalaţia de exploatare a gazelor de la In Amenas şi-a contactat familia, el este teafăr şi nevătămat şi nu mai este ostatic”, a anunţat într-un comunicat Ministerul irlandez al Afacerilor Externe şi Comerţului.
Un purtător de cuvânt al ministerului a precizat pentru AFP că fostul ostatic, Stephen McFaul, este originar din provincia britanică Irlanda de Nord. Nord-irlandezii pot deţine un paşaport irlandez şi unul britanic.
Potrivit familiei sale, care a lansat un apel pentru eliberarea sa, ostaticul asigura o misiune de inginerie şi supervizare la complex. El a lucrat mult timp în Africa.