BusinessMagazin

Tag: Alegatori

  • Situaţie incredibilă într-o comună din România. Ce se întâmplă aici este cu adevărat de Cartea Recordurilor

    Bătrâna este o comuna din Hunedoara care este aşa cum îi arată numele. Are patru sate şi doar 127 de locuitori declaraţi la ultimul recensământ, iar media de vârstă sare de 60 de ani. Dintre aceştia 108 au drept de vot, iar la ultimele alegeri procentul de participare la urne a fost de 90%.

    Comuna are în componenţă patru sate, iar curentul electric nu a ajuns decât la câteva case din centru. De internet nici nu poate fi vorba în comuna, ci doar la primărie, potrivit actualului primar. “Oamenii au fie un generator, fie şi-au montat panouri solare şi se descurcă, dar nu sunt pe deplin mulţumit pentru că nu le asigură necesarul de energie. De internet nici vorbă. A fost un proiect implementat, dar cred că a fost mai mult o bătaie de joc. Nici nu l-a pus nimeni în funcţiune. Oamenii s-au bucurat şi ei, au crezut că pe acei stâlpi o să se întindă fire, să le aducă curentul şi firele sunt pe jos şi stâlpii au luat calea prăpădului”, spune primarul.

    Află aici cele trei recorduri pe care le deţine însă comuna din România, demnă de Cartea Recordurilor

     

     

  • Situaţie incredibilă într-o comună din România. Ce se întâmplă aici este cu adevărat de Cartea Recordurilor

    Bătrâna este o comuna din Hunedoara care este aşa cum îi arată numele. Are patru sate şi doar 127 de locuitori declaraţi la ultimul recensământ, iar media de vârstă sare de 60 de ani. Dintre aceştia 108 au drept de vot, iar la ultimele alegeri procentul de participare la urne a fost de 90%.

    Comuna are în componenţă patru sate, iar curentul electric nu a ajuns decât la câteva case din centru. De internet nici nu poate fi vorba în comuna, ci doar la primărie, potrivit actualului primar. “Oamenii au fie un generator, fie şi-au montat panouri solare şi se descurcă, dar nu sunt pe deplin mulţumit pentru că nu le asigură necesarul de energie. De internet nici vorbă. A fost un proiect implementat, dar cred că a fost mai mult o bătaie de joc. Nici nu l-a pus nimeni în funcţiune. Oamenii s-au bucurat şi ei, au crezut că pe acei stâlpi o să se întindă fire, să le aducă curentul şi firele sunt pe jos şi stâlpii au luat calea prăpădului”, spune primarul.

    Află aici cele trei recorduri pe care le deţine însă comuna din România, demnă de Cartea Recordurilor

     

     

  • Senatul a respins proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 300; doar 2 voturi pentru

    Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abţinut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleşi.

    La referendumul din 2009 77,78% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul deputat Florin Popescu, condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru că a mituit votanţii cu 60 de tone de pui prăjit

    Florin Popescu, fost deputat în Parlamentul României, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul în care era judecat pentru că a cerut şi a primit de la administratorul unei firme peste 60 de tone de pui grill, pe care le-a distribuit alegătorilor, scrie Mediafax

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Florin Popescu la doi ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în 27 iunie 2014, pe fostul deputat Florin Popescu, pe care l-au acuzat că, în 2012, folosindu-se de funcţia de preşedinte al PDL Dâmboviţa şi vicepreşedinte al partidului, l-a determinat pe Rami Ghaziri, denunţător în cauză, să-i dea 60.992,2 kilograme de pui grill, în valoare de 485.500 lei. Ulterior, Florin Popescu a distribuit puii alegătorilor din judeţul Dâmboviţa, în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. În acea perioadă, Popescu a candidat şi el pentru obţinerea unui nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    “S-a stabilit, în continuare, ca acea cantitate de pui să fie depozitată în camerele frigorifice ale unei alte societăţi comerciale. În ziua de 5.04.2012, mai multe persoane, trimise de inculpatul Popescu Florin Aurelian, au încărcat în microbuze şi transportat la diferite locaţii, întreaga cantitate de pui grill. Ulterior, toate produsele primite au fost ambalate în pachete şi distribuite, în scop electoral, simpatizanţilor din localităţile în care membrii aceluiaşi partid candidau la funcţia de primar”, se arată în rechizitoriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Scrisoare către mine: “Schimbarea pe care o doreşte mare parte din societatea românească s-ar putea să întârzie”

    Da, am decis să îmi scriu mie, pentru că oricum ceilalţi sunt ocupaţi, unii cu scrisul, alţii cu cititul. Este un exerciţiu pe care vi-l recomand, mai ales că momentele în care stau faţă în faţă cu mine şi conversăm, de exemplu în cazul bărbieritului, sunt cam rare şi durează puţin. O scrisoare poate limpezi, îţi poate arăta cum stai şi la ce să te aştepţi.

    Aşadar:

    „Dragul meu, bla, bla, bla, care sănătate ţi-o doresc şi ţie. M-am gândit să îţi scriu pentru ca, furat de anumite entuziasme, să nu rişti mai târziu să fii dezamăgit.

    Dezamăgit pentru că schimbarea pe care o doreşti, pe care o doreşte o mare parte din societatea românească, între graniţe sau în afara acestora, s-ar putea să întârzie. Nu-ţi scriam aceste rânduri dacă nu vedeam la televizor o defilare de ziua naţională ţinută, într-un oraş destul de important, într-un supermarket – tinere majorete fluturând pompoane, o fanfară, başca trupele de militari bătând pas de defilare printre rafturile cu sticle de băutură, detergent şi murături -, nu-i asta definiţia României de astăzi?! Ţara care acum te face să te simţi plin de mândrie, acum te trânteşte cu capul în pământ de nu te vezi. Domnul Iohannis a izbutit să coalizeze o sumă de oameni, dar adu-ţi aminte că ai mai văzut de cel puţin două ori valuri de entuziasm popular care au purtat, entuziaste, oameni ce păreau a avea la ei cheia schimbării; nu după mult timp constatai că, din păcate, cheia lor nu se potrivea în broasca schimbării, iar schimbarea rămânea un soi de Fata Morgana.

    Aş vrea să îţi reamintesc o povestire a lui Ray Bradbury, pe care îl socoteam amândoi unul dintre cei mai inteligenţi şi adevăraţi oameni care au populat planeta, mai ales pentru sufletul său, pentru înţelegerea şi compasiunea care puteau fi intuite dincolo de literatură. Povestirea vorbeşte de o lume a viitorului în care rachetele zburau oriunde în spaţiu, spre Lună, spre Marte sau spre Saturn, dar călătoriile erau accesibile doar celor avuţi. Eroul este un ins care are o mică afacere de reciclare a metalelor şi care primeşte, pentru a fi topită, un model la scara 1/1 al unei rachete.

    Pentru că sintetiza toată nemulţumirea sa, toate neîmplinirile, toate speranţele pierdute, omul îşi varsă întâi furia pe rachetă, şi porneşte să o distrugă. Se răzgândeşte, văzând privirile copiilor săi, pierduţi în admiraţie şi visare la vederea navei cosmice. Aşa că eroul nostru ia o decizie şi îşi cheltuie economiile de-o viaţă pentru o aparentă utilare a rachetei şi le promite copiilor o uluitoare, dar unică, excursie în spaţiul cosmic. Îi cheamă în rachetă, cu toată opoziţia nevestei, şi pleacă; puştii sunt răvăşiţi de imaginea spaţiului, de craterele de pe Lună, de culoarea roşie a planetei Marte, de luminile universului şi de sclipirea stelelor.

    Copiii sunt lipiţi de hublouri, iar omul nostru se furişează spre uşa navei, pe care o deschide spre… Nu spre spaţiul infinit, ci spre curtea sa plină de vechituri metalice. Le oferise copiilor, cu ajutorul unui amalgam de ecrane tridimensionale, cu un pachet de filme şi cu un set de motoare de automobil vechi, o iluzie, iluzia spaţiului, a stelelor şi a planetei Marte.

    Îţi aduc aminte de povestire pentru că mă uit în jur şi văd numai ecrane, ecrane care ne oferă doar iluzia unei lumi. Ecranele ne arată infractori care pozează în fecioare sau care se îmbracă în piei de funcţii oficiale, ne spun ce trebuie să simţim, ce trebuie să auzim şi ce trebuie să citim. În spatele ecranelor, în locul filmelor 3D şi al motoarelor de automobil stau însă interese şi egoism şi nepăsare.

    Într-o lume globalizată, cel mai important lucru este individul şi satisfacţia, mulţumirea sa, modul în care interesele unui stat se îmbină cu cele ale cetăţeanului. În cazul în care se suprapun şi sunt direct proporţionale, rezultatul este cum nu se poate mai fericit. Altfel, individul îşi va căuta împlinirea pe alte meleaguri – vezi cazul celor trei milioane de români care de voie, de nevoie au ales să lucreze în alte ţări. Şi culmea este că nemulţumirea lor s-a transformat în mulţumirea de astăzi a României, fie pentru că s-au încolonat la uşile secţiilor de votare, fie pentru că trimit acasă an de an, neabătuţi, miliarde de euro.

    Acum, ca de obicei, mingea este în terenul celor care îşi permit rachete. Şi tare mi-e teamă că noi vom rămâne, din nou, doar cu ecranele.”

    Gata.

    Ilustrez cu o fabuloasă arcă a maestrului Viorel Mărginean.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Primele rezultate parţiale de la BEC: Iohannis – 55,79%

    Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 3.920.683, din care 3.495.597 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 3.862.330, iar al voturilor nule de 58.337.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 2.155.128 (55,79%); Victor Ponta – 1.707.202 (44,20%).

    BEC va anunţa următoarele rezultate parţiale la ora 5.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Situaţia prezenţei la vot în străinătate la ora 23

    Pentru 6 secţii de votare, de la Bruxelles, Stuttgart, Dublin, Verona şi Londra, datele sunt cele similare cu cele transmise la ora 19, “probabil din cauza evenimentelor de acolo”, a spus Marian Muhuleţ, preşedintele BEC, referindu-se la aglomeraţia de la vot înregistrată la ora încheierii votului. El a adăugat că a instituţia a avut peste 100 de solicitări pentru prelungirea programului de votare peste ora 21, însă legea nu a permis aceasta.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene, a transmis MEDIAFAX. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, duminică seară, în faţa secţiilor de votare de la Paris, unde sute de oameni protestau pentru că nu au putut să voteze la ora când secţiile de votare s-au închis.

    Ultimul comunicat al MAE a informat că, potrivit datelor primite de la Ambasada României la Viena, până la ora 21.00, ora locală, la secţiile organizate pe teritoriul Austria toţi cetăţenii românii au reuşit să îşi exprime opţiunea electorală. La cele 3 secţii de vot din Austria (2 din Viena şi 1 la Graz) au votat un număr de peste 8000 cetăţeni. Începând cu ora 20.00, ora locală, în faţa secţiilor de vot din Viena nu se mai aflau alegători.

    Până la ora 19 se prezentaseră la vot 284.970 de alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 294 secţii de votare din totalul de 294 organizate în străinătate.

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procesul de votare în turul al doilea

    Astfel, sunt aşteptaţi la vot 18.281.625 de alegători, faţă de 18.284.326 de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie.

    Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    Votul se va desfăşura în aceleaşi secţii care au fost organizate şi pentru primul tur al alegerilor, în aceleaşi locuri şi sub autoritatea aceloraşi birouri electorale. Alegătorii vor putea vota în 18.550 de secţii de votare. Programul de vot este acelaşi ca la primul tur – între orele 7.00 şi 21.00.

    Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, care au fost predate sâmbătă preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Numărul ştampilelor a rămas acelaşi ca şi la primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.

    Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    Alegătorii care merg la secţiile de votare din străinătate vor completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere privind faptul că nu au mai votat şi nu vor mai vota la altă secţie de votare.

    Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate poate fi completată în afara secţiei, urmând a fi datată şi semnată în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Această declaraţie este disponibilă atât pe site-ul MAE, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central.

    Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele

    Şi alegătorii din ţară care votează în altă localitate decât cea de domiciliu pot folosi formulare ale declaraţiei de pe site-ul BEC, potrivit unei decizii a Biroului de interpretare a Legii 370. În decizie se arată că este obligatorie datarea şi semnarea acestei declaraţii în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

    Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Potrivit legii, în turul al doilea al alegerilor, ordinea candidaţilor pe buletinele de vot se stabileşte în funcţie de numărul voturilor obţinute la primul tur. În 2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% din voturi (3.836.093 voturi), iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, 30,37% (2.881.406 voturi).

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE: Peste 225.000 de tineri de 18 ani şi peste 2.600 de centenari sunt aşteptaţi la urne duminică

    Astfel, la al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României sunt aşteptaţi la urne 226.095 alegători cu vârsta de 18 ani.

    Dintre aceştia, majoritea sunt bărbaţi – 115.692, iar 110.403 sunt femei. Cei mai mulţi dintre tinerii care au 18 ani, respectiv 117.506, sunt din mediul rural, din mediul urban fiind 108.589. Conform datelor AEP, 1.881 alegători au vârsta de 100 de ani şi 2.604 au peste 100 de ani.

    Dintre alegătorii de peste 100 de ani, majoritatea sunt femei, respectiv 1.600, iar bărbaţi sunt 1.004. Cei mai mulţi dintre cetăţenii cu drept de vot de peste 100 de ani sunt înscrişi în liste în localităţile din mediul urban, respectiv 1.680, în mediul rural fiind înregistraţi 924 alegători care au depăşit această vârstă.

    Potrivit statisticilor, 5.628.758 cetăţeni cu drept de vot au vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, iar 731.201 alegători au peste 80 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică este de 18.281.625, potrivit celor mai recente date furnizate, sâmbătă, de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

    Pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale de duminică vor exista 18.550 de secţii de votare în ţară, iar pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, acestea urmând să fie predate sâmbătă preşedinţilor Birourilor electorale ale secţiilor de votare. Numărul ştampilelor a rămas acelaşi ca şi în primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.