BusinessMagazin

Tag: aeroport

  • Aeroportul din Cluj-Napoca estimează un trafic de 3,1 milioane de pasageri pentru 2023

    Aeroportul Internaţional ’’Avram Iancu’’ din Cluj-Napoca, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, estimează că traficul total în anul 2023 va fi de aproximativ 3,1 milioane de pasageri, potrivit unui comunicat de presă transmis de aeroportul clujean. Aeroportul a înregistrat în anul 2022 un număr de 2.645.000 de pasageri, cu 81% mai mult faţă de anul 2021. Raportat la anul 2019, înainte de pandemia Covid-19, aeroportul din Cluj a recuperat 90% din traficul de pasageri, consolidându-şi astfel poziţia de primul aeroport regional al ţării.

    Aeroportul Internaţional ’’Avram Iancu’’ a încheiat anul 2022 cu un număr de 23.800 de mişcări  aeronave, cu 36% mai mult faţă de anul 2021 şi cu 5% mai puţin decât în 2019. În ceea ce priveşte transportul de marfă, anul trecut cantitatea de marfă transportată a crescut cu 100% faţă de anul 2019 şi cu 21% faţă de 2021.

    În prezent aeroportul ’’Avram Iancu’’ implementează un proiect din fonduri europene în valoare de aproape 36 mil. lei, din care 98% reprezintă finanţarea Uniunii Europene şi a Bugetului de Stat, iar 2% contribuţia aeroportului, ce presupune achiziţionarea unor echipamente de siguranţă, realizarea unui gard inteligent şi instalarea unor echipamente de supraveghere perimetrală şi a unui sistem de de televiziune cu circuit închis şi control acces.

    Proiectul este cofinanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi are o perioadă de implementare de 89 de luni, respectiv  12.08.2016 – 31.12.2023. Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM), aeroportul din Cluj a implementat 2 proiecte în valoare de aproximativ 43 milioane de lei, are în curs de implementare alte 7 proiecte de aproximativ 156 milioane de lei şi în curs de evaluare la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii alte 6 proiecte de peste 430 milioane lei, potrivit comunicatului de presă transmis de aeroportul clujean.

     

     

  • Peste 210 zboruri au avut întârzieri de peste o oră, în ultima săptămână, la Aeroportul Otopeni

    În săptămâna 15-21 decembrie 2022, un număr de 213 zboruri (aterizări şi decolări) de pe Aeroportul „Henri Coandă” au avut întârzieri mai mari de 60 minute.

    Motivele invocate de companiile aeriene se referă la rotaţia aeronavelor, lipsa echipajului şi alte cauze de natură tehnică.

    Cele mai multe zboruri cu întârzieri de peste o oră s-au înregistrat, în ordine, la companiile aeriene, Wizzair (76), Ryanair (38) şi Tarom (38), restul de 61 de zboruri care au avut întârzieri mai mari de o oră fiind înregistrate de alte companii aeriene care operează pe AIHCB.

    În acelaşi interval de timp, nu s-au înregistrat decât 3 anulări de zboruri.

    În intervalul analizat, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, au fost operate 1.988 zboruri, dintre care 1.803 regulate, fiind prelucrat un trafic de 200.231 de pasageri pe fluxurile de plecări, sosiri şi tranzit.

  • Un nou aeroport se deschide în România.Care este oraşul din România care tocmai a anunţat deschiderea

    La numai 15 minute de centrul Braşovului, noul Aeroport Internaţional va avea lansarea oficială pe 15 iunie 2023 şi îşi va primi pasagerii într-o clădire cu dotări tehnice de ultimă generaţie, 10 zone de check-in şi un spaţiu generos de 1200 mp, cu posibilitate de extindere, investiţia Consiliului Judeţean Braşov totalizând 130 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Turnul de control virtual, unic în România, va însemna o siguranţă crescută, precum şi costuri reduse cu 50%, adaugă ei.

    „Primele curse charter care vor fi operate de pe Aeroportul Internaţional Braşov sunt deja în discuţii avansate şi îi vor duce pe braşoveni în destinaţiile lor favorite, comod şi rapid, fără a mai fi nevoiţi să facă transferul către alte aeroporturi din apropiere. Ţinând cont de popularitatea de care se bucură în prezent Braşovul în rândul turiştilor străini, estimăm că noul aeroport va creşte exponenţial apetitul acestora de a vizita zona datorită accesului facil prin conexiunile aeriene directe. Suntem încrezători că Aeroportul Internaţional Braşov va urca rapid în topul clasamentului aeroporturilor internationale din România, fiind un reper important în dezvoltarea economică a judeţului”, spun reprezentanţii companiei. Vizita la care au luat parte agenţiile de turism din zonă a fost găzduită chiar de Dl. Preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, care a monitorizat îndeaproape întreaga evoluţie a investiţiei şi este extrem de implicat în toate aspectele organizatorice.

     

  • „Poţi să dormi, în mod legal, într-o maşină care se conduce singură?”

    Întrebarea, care pare să fie scoasă dintr-un film SF, este una cât se poate de validă, a prezentului pe care îl trăim: se află în primele căutări Google când vine vorba despre maşinile autonome.  Poate încă nu este prezentul din România, dar la câteva ore distanţă de noi, maşinile autonome sunt o realitate accesibilă printr-o aplicaţie pe telefon. „De ce nu? Probabil că e mai sigur decât să fii într-o maşină condusă de un şofer care foloseşte social media”, spune un angajat din servicii din Statele Unite, întrebat cât de populară este Waymo. Iar şoferul care m-a adus la aeroport mi-a spus când mi-a oferit bagajul: „Nicio maşină autonomă nu ar face asta” – scepticii  şi veşnica dezbatere referitoare la „roboţii ne vor lua locul” îşi fac loc şi aici.

    Totuşi, când mă îndreptam spre aeroport, mi se părea fascinant cum se pierde în zare un autovehicul alb, ce avea pe capotă ceva ce aducea cu imaginile unui OZN. Maşina avea o viteză destul de mare, iar volanul vira singur. Waymo sau „cel mai experimentat şofer al lumii”, aşa cum este promovat de companie, este primul serviciu de ride-hailing cu maşini autonome lansat la nivel global. Este, de altfel, proiectul maşinilor autonome lansat de Google în anul 2009. Iar Waymo are deja competiţie: pe străzile din San Francisco circulă şi Cruise, un business cu maşini autonome deţinut în mare parte de General Motors. Pentru mai puţin de 10 dolari, poţi să înlocuieşti vestitul tramvai din San Francisco (pe cablu, operat manual), cu un „robotaxi”, aşa cum sunt cunoscute vehiculele în presa internaţională. Trăim vremuri fascinante – iar investiţiile alocate acestor invenţii sunt pe măsură.

    „Pare uneori că toţi banii din tech sunt investiţi în digital advertising, monede digitale şi aplicaţii pentru consumatori. Dar maşinile autonome reprezintă un domeniu cu potenţialul de a schimba vieţi şi oferă exemplul mult mai tangibil de progres în tech”, spunea într-o analiză un jurnalist al Financial Times. Potrivit McKinsey, investiţiile direcţionate în acest sector ar fi depăşit 100 de miliarde de dolari din 2010 încoace; iar doar anul trecut, finanţarea acestui tip de proiecte ar fi depăşit 12 miliarde de dolari, scrie CB Insights.

    Subsidiara de software automotive a Volkswagen, Cariad, investeşte aproximativ 2 miliarde de dolari în parteneriatul cu producătorul de cipuri chinez Horizon Robotics. Chiar dacă progresul nu s-a întâmplat atât de rapid pe cât a fost aşteptat şi chiar şi acum robotaxiurile au provocările lor (spre exemplu, există problema etică, dar şi legislativă, legată de găsirea vinovatului în situaţia unui potenţial accident atunci când nu există şofer, cât şi problema legată de condiţiile meteo – la fel ca în cazul unui şofer uman, şi maşinile autonome au provocările lor în condiţii de vreme neprielnică) – e clar că inovaţia depăşeşte graniţele metaversului şi accelerează cu produse cât se poate de concrete în lumea reală.

    Cu sediile centrale ale unor companii cu creştere rapidă precum Google, Twitter, Apple aflate aici, San Francisco dă însă tonul în materie de inovaţie globală, iar acest lucru este evident la fiecare colţ de stradă. Potrivit Silicon Valley Indicators, la fiecare 100.000 de oameni din San Francisco, există 387 de patente de invenţii înregistrate, în timp ce în Silicon Valley, numărul ajunge la 665. Numărul total de patente înregistrate în 2021 în SUA a ajuns la 46.533 în 2021 potrivit unui top de 50 de ţări, unde pe ultimul loc se află Malta, cu 50 de patente înregistrate European Patent Office 2022. România nu este inclusă în acest clasament. Iar inovaţia pare să fie în strânsă corelaţie cu prosperitatea ţărilor: Marvin Barth, fost economist în cadrul Trezoreriei americane, crede că inclusiv stabilitatea dolarului  are legătură cu inovaţia. El conduce acum o firmă independentă de cercetare, Thematic Markets, a cărei teorie de bază este că poziţia dominantă a SUA în cercetarea academică şi legăturile strânse dintre universităţi şi companii, au conferit ţării un avans în informatizarea din anii ’70 şi începutul anilor ’80, în domeniul internetului în anii ’90 şi în aplicaţiile mai noi şi inteligenţa artificială mai recent. Fiecare inovaţie a generat un val de investiţii care a îmbunătăţit profitabilitatea şi a atras capital străin, împingând dolarul în sus. De câţiva ani, de când BUSINESS Magazin lansează suplimentul „Cele mai inovatoare companii din România”, cât şi evenimentul dedicat inovaţiei, ţara noastră nu a depăşit încadrarea în categoria „inovatorilor modeşti” la nivelul UE. Asta nu înseamnă că în România nu se inovează – însă aş spune că suntem încă la distanţă de trenul sau mai bine zis, de „maşina autonomă” a inovaţiilor moderne.  Răspunsul la întrebarea din titlu este că nu, încă nu este legal să dormi într-o maşină care se conduce singură. Dar probabil nu suntem foarte departe de asta − poate doar din punct de vedere geografic.   

    ioana.matei@businessmagazin.ro

     

  • OUT-AND-AWAY. Cum să cucereşti o capitală într-o zi

    Fie că poposeşti în Malaysia doar într-o scurtă escală sau ai ales această destinaţie pentru un concediu în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să dedici măcar o zi spectaculoasei Kuala Lumpur, capitala ţării. Cum îţi poţi petrece aici câteva ore?

    Am ajuns în metropola asiatică în august, în miez de noapte, şi, când am trecut de uşile automate ale aeroportului, am simţit că păşesc într-o saună uriaşă, înconjurată de vegetaţia luxuriantă a grădinilor de la nivelul inferior.

    Decolasem din Dubai, având o scurtă escală în aeroportul (neprietenos şi rece) Jeddah din Arabia Saudită, pe un zbor în care mi-a fost dat să asist la multe curiozităţi, de la rugăciunea musulmană făcută înainte de zbor şi cele din timpul zborului, în spaţiul special alocat în aeronavă pentru practicile religioase islamice, la rugămintea – destul de imperativă – a unui bărbat de a face schimb de locuri cu noi pentru ca soţia sa să nu stea lângă o persoană de sex opus pe durata zborului.

    După ce am aterizat, am lăsat bagajele la un punct de stocare din terminal, pentru că nu aveam să petrecem în oraş mai mult de 24 de ore, a doua zi având – spre seară – un ultim zbor spre Bali, pentru ca vacanţa să înceapă în sfârşit.

    A urmat negocierea taxiului, în moneda locală (ringgit), care are aproape aceeaşi valoare cu leul românesc, lucru care a simplificat enorm calculele. Am ajuns la cazare spre dimineaţă, arzând de nerăbdare să vedem loftul de la etajul 57 pe care îl rezervasem cu un preţ derizoriu luând în calcul ce oferea – 110 euro pentru o cazare ultramodernă dotată cu sistem smart home, două dormitoare cu baie proprie, o bucătărie open-space şi un living minimalist cu o privelişte de vis. Odată intraţi pe uşă, am rămas fără grai. Capitala, supranumită în trecut Grădina Oraşului Luminilor, pe bună dreptate, se întindea ameţitoare la picioarele noastre, panorama fiind dominată de faimoşii zgârie nori îngemănaţi, Petronas Towers.

    Am rămas tăcuţi, în aşteptarea zorilor, martori la naşterea unei noi zile în viaţa oraşului. După doar câteva ore de somn, alarmele ne-au amintit că timpul e limitat şi că trebuie să profităm la maximum de orele rămase.  

    Batu Caves reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase locuri pe care le-am vizitat până acum şi în care visam de mulţi ani să ajung. Celebra atracţie e reprezentată de un mogote (stâncă abruptă, calcaroasă) în vârful căreia se află o serie de peşteri în care au fost amenajate temple hinduse, închinate zeului războiului, Murugan, a cărui statuie de aproape 48 de metri se înalţă, semeaţă, la intrare.

    Pentru a putea urca cele 272 de trepte multicolore, femeile trebuie să poarte fustă lungă sau să se acopere cu un sarong (ce poate fi cumpărat de la puzderia de magazine cu suveniruri din jur), necesar şi bărbaţilor îmbrăcaţi în pantaloni scurţi. La capătul urcuşului anevoios te aşteaptă o peşteră uriaşă, urmată de o alta, în care stalactitele ascuţite străpung hăul de dedesubt.

    Altarele cocoţate în vârf de stâncă nu sunt singurele lăcaşuri religioase de aici. În jur, păzite de macaci obraznici, se întind alte câteva temple hinduse, zugrăvite într-o înşiruire contrastantă de portocaliu aprins, verde crud, azuriu intens şi multe alte nuanţe ce încântă ochiul.

    Poate cea mai populară atracţie din Kuala Lumpur (mai exact, din apropiere, căci se poate ajunge aici cu taxi/Grab (echivalentul Uber/Bolt), în circa 15-20 de minute), Batu Caves reprezintă şi un cunoscut loc de pelerinaj pentru adepţii credinţei hinduse, cu care ne-am întâlnit atât la dus, cât şi la zborul de întoarcere, în care erau îmbrăcaţi diferit, înveşmântaţi în pânze albe, probabil semn al purificării prin care trecuseră în ritualurile religioase la care participaseră aici.

    Proiectate de arhitectul César Pelli, Petronas Towers au fost inaugurate în 1999 şi au o înălţime de 451,9 metri. La interior, cele 88 de etaje găzduiesc birouri ale mai multor companii, cel mai important chiriaş fiind Petronas, compania naţională petrolieră a Malaysiei. În 1996, după ce fiecăruia i-a fost anexată o turlă metalică de aproape 74 de metri, ajungând la înălţimea din prezent, au fost numite cele mai înalte clădiri din lume, titlu pe care l-au pierdut abia şapte ani mai târziu. Unite de o pasarelă, turnurile pot fi vizitate de turişti pentru suma de aproximativ 80 de lei. Pentru a le admira din exterior nu trebuie să plăteşti însă nimic.

    Unul dintre motivele pentru care alesesem întocmai cazarea de care v-am povestit a fost infinity poolul de pe acoperişul clădirii, unde am şi avut prima oprire din scurta noastră vizită. Dacă în Dubai trebuie să scoţi zeci de euro din buzunar doar pentru a avea acces ca vizitator la o atracţie similară, Kuala Lumpur în schimb e locul perfect pentru un astfel de răsfăţ, date fiind preţurile accesibile ale aparthotelurilor dotate cu acest tip de facilitate şi priveliştea panoramică de care beneficiezi.

    Templul chinezesc Thean Hou a fost ultimul popas făcut în capitala Malaysiei, chiar în drum spre aeroport. Deoarece este amplasat pe un deal izolat, este ideal să mergeţi cu un taxi dispus să vă aştepte până vă terminaţi vizita, aşa cum am făcut noi.

    Ca şi Batu Caves, Thean Hou e o explozie de culoare, parcă invers proporţională cu liniştea deplină aşternută pe băncile de piatră şi treptele pe care vizitatorii îşi ordonează încălţămintea pentru a nu pângări cu nimic spaţiul sacru în care păşesc.

    Intrarea este gratuită şi, indiferent de religia din care faceţi parte, dacă faceţi parte, e un loc perfect de reculegere.

    De la o scurtă vizită în Piaţa Independenţei la o plimbare pe străzi, pierdut în amalgamul de clădiri coloniale şi zgârie-nori, sau în malluri şi buticuri, la vânătoare de suveniruri, Kuala Lumpur e un oraş divers, plin de picturi murale, contraste, freamăt, şi trebuie explorat, măcar preţ de o oră-două, la pas. Nu uita să testezi bucătăria locală, cu preparate apetisante şi pline de culoare ca şi obiectivele acestui oraş, dar şi snacksurile interesante pe care nu le găseşti pe Bătrânul Continent.

  • Hackerii ruşi au atacat 14 site-uri ale unor aeroporturi americane

    Hackeri vorbitori de limbă rusă au scos din funcţiune mai multe site-uri web ale unor aeroporturi americane. Nu a fost raportat niciun impact asupra operaţiunilor, precizează autorităţile americane, potrivit CNN. 

    Mai mult de o duzină de site-uri web ale unor aeroporturi publice, inclusiv cele ale unora dintre cele mai mari din SUA, nu au putut fi accesate luni dimineaţă. Mai mulţi hackerii vorbitori de limbă rusă au revendicat responsabilitatea atacului.

    Nu au fost raportate urmări asupra călătoriilor aeriene şi se pare că problema a afectat doar persoanele care au cautat informaţii de călătorie.

    Printre cele 14 site-uri web se numără şi cel al aeroportului internaţional Hartsfield-Jackson din Atlanta. De asemenea, portalul Aeroportului Internaţional din Los Angeles a fost offline câteva ore.

    Grupul de hackeri cunoscut sub numele de Killnet şi-a intensificat activitatea în ultima perioadă şi vizează organizaţii din ţările NATO. Hackerii susţin Kremlinul, dar legăturile lor cu Moscova sunt necunoscute.

    Grupul a revendicat săptămâna trecută responsabilitatea pentru scoaterea din funcţiune a site-urilor unor instituţii americane. Killnet este învinuit pentru că a dezactivat un site web al Congresului SUA în iulie, dar şi pentru atacuri cibernetice asupra unor organizaţii din Lituania, după ce ţara a blocat în iunie transportul de bunuri către enclava rusă Kaliningrad.

    Tipul de atac cibernetic folosit de Killnet este cunoscut sub numele de „refuz distribuit al serviciului” (DDoS), în care hackerii inundă serverele cu trafic web fals pentru a le bloca.

  • CNAB: Nu există risc de întrerupere a operaţiunilor Tarom pe Aeroportul Henri Coandă

    Nu există niciun risc de întrerupere a operaţiunilor Tarom pe Aeroportul Henri Coandă, a anunţat luni Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

    CNAB a precizat, printr-o informare remisă luni, că nu există vreun risc de întrerupere a operaţiunilor Tarom pe aeroportul Henri Coandă.

    Precizările au fost făcute în contextul informaţiilor potrivit cărora pe ordinea de zi a AGOA CNAB din 10 octombrie a fost inclus subiectul datoriilor Tarom către CNAB.

    „CN Aeroporturi Bucureşti a întreprins din timp acţiuni de garantare a debitului CN Tarom SA şi nu a identificat motive pentru întreruperea furnizării de servicii comerciale către această companie”, mai arată reprezentanţii CNAB.

  • Răspunsul Blue Air referitor la situaţia turbulentă pe care o traversează acum. Numărul total de pasageri afectaţi a ajuns la 230.000, după cum anunţă chiar compania

    „Redresarea Blue Air, respectiv reluarea operaţiunilor de transport aerian de pasageri, implică o colaborare strânsă şi sprijinul din partea tuturor partenerilor comerciali, dar şi al tuturor instituţiilor publice şi autorităţilor din România, eforturile depuse de managementul executiv, Consiliul de Administraţie şi acţionariatul societăţii, fiind insuficiente în lipsa unei astfel de colaborări”, subliniază reprezentanţii operatorului aerian Blue Air, într-un comunicat de presă. 

    Ei au precizat că oferă disponibilitatea permanentă a conducerii executive a societăţii de a transmite toate informaţiile şi informările necesare, şi de a participa la absolut orice discuţie necesară cu factorii decizionali din cadrul instituţiilor publice şi autorităţilor ce pot ajuta la redresarea companiei, într-o manieră unitară şi organizată.

    „Precizăm faptul că până la acest moment, în urma discuţiilor purtate de conducerea executivă a Blue Air, putem confirma sprijinul primit din partea majorităţii aeroporturilor din străinătate, incluzând aeroporturile din Italia, Israel, Spania, Marea Britanie, precum şi a furnizorilor de combustibil din aceste aeroporturi, pentru a putea relua prestarea serviciilor către Blue Air, sub condiţia plăţii în avans a serviciilor oferite şi mizăm pe acelaşi sprijin şi din partea aeroporturilor din România, Bacău, Cluj-Napoca, Bucureşti- Otopeni şi Iaşi.”

    În ceea ce priveşte suspendarea activităţii de transport aerian de pasageri din perioada 6 septembrie – 9 octombrie 2022, compania informează că numărul total de pasageri afectaţi de anulările zborurilor în această perioadă este de aproximativ 230.000, reprezentând aproximativ 77.000 rezervări bilete de călătorie.

    Rambursarea tuturor sumelor datorate pasagerilor pentru biletele achiziţionate depinde esenţial de reluarea operaţiunilor şi a activităţii de vânzare a Blue Air, un factor care poate influenţa acest lucru fiind aportul în numerar adus de unul dintre cei doi investitori cu care se află în discuţii. 

    Toţi pasagerii au fost notificaţi de anularea zborurilor şi au primit trei opţiuni disponibile: reprogramarea călătoriei pe următorul zbor disponibil, rambursarea în portofelul electronic (Blue Air oferind un bonus în procent de 25%, din valoarea biletului achiziţionat drept compensare pentru neplăcerile create pasagerilor noştri) sau rambursarea biletelor achiziţionate.

    În ultimele zile au fost create peste 17.500 de portofele electronice, totalizând 1.900.000 de euro, iar pasagerii care au ales această opţiune vor putea folosi sumele în vederea achiziţionării de bilete imediat ce vom activa procesul de vânzare.  

    În cel mai scurt timp cu putinţă vom reveni cu detalii despre modalitatea în care va fi reluată activitatea de transport aerian de pasageri de către Blue Air, în funcţie şi de rezultatele înregistrare în negocierile cu investitorii, dar şi de disponibilitatea autorităţilor de a ne sprijini în acest proces dificil.  

     

     

     

     

     

     

  • Ryanair a semnat un acord cu OMV prin care producătorul austriac va asigura livrarea de combustibil sustenabil pentru aeronave, pe aeroporturile din Austria, Germania şi România

    Compania aeriană Ryanair a semnat un acord cu OMV prin care producătorul austriac va asigura livrarea de combustibil sustenabil pentru aeronave, pe aeroporturile din Austria, Germania şi România.

    Memorandumul prevede livrarea a 160.000 tone de combustibil sustenabil (SAF) în următorii opt ani, ceea ce va duce la reducerea cu 400.000 tone a emisiilor de CO2, echivalentul a 25.000 de zboruri pe ruta Dublin-Viena.

    Strategia Ryanair prevede o pondere de 12,5% a SAF până în 2030 şi atingerea ţintei de zero emisii de CO2 până în 2050.

    Compania a investit 22miliarde dolari într-o nouă float de aeronave Boeing 737, cu 16% mai puţine emisii şi 40% mai puţină poluare sonoră.

     

  • Şapte curse Blue Air au fost anulate astăzi până acum, 1072 de pasageri au rămas în aeroport. Iordache, Otopeni: “Mai urmează alte şapte curse astăzi”

    Peste 1.000 de pasageri nu s-au mai îmbarcat astăzi, până acum, după ce Blue Air a anunţat că începând de astăzi va suspenda toate cursele, până luni, 12 septembrie.

    “Până acum avem şapte curse anulate la Blue Air, 1072 de pasageri au rămas în aeroport, dar mai sunt programate până la finalul zilei încă alte şapte curse Blue Air. Pasagerii caută să vorbească cu agentul de handling al Blue Air”, a declarat pentru ZF Valentin Iordache,reprezentantul aeroportului Henri Coandă (Otopeni).

    Compania aeriană Blue Air a anunţat astăzi că va suspenda zborurile care pleacă din România începând de astăzi şi până luni 12 septembrie, potrivit oficialilor companiei.

    „Datorită unei situaţii neprevăzute constând în poprirea tuturor conturilor companiei Blue Air Aviation S.A. de către Ministerul Mediului, Blue Air se află în imposibilitatea achitării costurilor curente, necesare pentru operarea zborurilor zilnice, motiv pentru care se vede obligată să sisteze toate zborurile programate a pleca de pe Aeroporturilor din România, până luni, 12 Septembrie 2022”, potrivit oficialilor companiei.

    Toate zborurile planificate din afara României către orice aeroport din România, astăzi 6 septembrie 2022, vor fi operate conform orarului publicat.

    „Din păcate, această blocare a tuturor conturilor bancare ale Blue Air a venit la scurt timp după declaraţiile publice şi instigările directe de „nu mai cumpăra bilete Blue Air” propagate în spaţiul public de către un reprezentant cu rang înalt al Statului Român, respectiv Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) statului român, au condus la: distrugerea semnificativă a încrederii pasagerilor în Blue Air, generând pierderi de peste 5 milioane de euro, prin reducerea volumului de vânzări bilete; creşterea presiunii din partea furnizorilor cheie ai societăţii Blue Air Aviation S.A. de a achita sumele necesare operării zilnice în avans (lucru imposibil acum, în condiţiile popririlor tuturor conturilor societăţii), blocarea tuturor discuţiilor purtate la Londra de acţionariatul Blue Air cu 2 mari firme de investiţii interesate în intrarea în acţionariatul Blue Air şi sprijinirea societăţii în recuperarea pierderilor suferite în cei 2,5 ani în care a trecut prin cele mai mari dificultăţi din întreaga istorie a industriei aeronautice mondiale”