Tag: aderare

  • Noi baze militare în vestul Rusiei, ca reacţie la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

    Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri, că va construi 12 baze militare în zona de vest a Rusiei, ca reacţie la integrarea Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică.

    “Până la sfârşitul anului, 12 noi baze militare şi unităţi vor fi detaşate în Districtul militar de vest”, a declarat vineri ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Ameninţările militare la frontierele ruse sunt în creştere”, a acuzat Serghei Şoigu, denunţând activităţile Statelor Unite şi ale Alianţei Nord-Atlantice, în special planul de integrare în NATO a Suediei şi Finlandei.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mod repetat că integrarea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei. “Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt “erori” care vor avea “consecinţe semnificative”. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Încep demersurile: Suedia şi Finlanda depun miercuri cererile de aderare la NATO

    Suedia şi Finlanda vor trimite miercuri la sediul NATO din Bruxelles cererile pentru admiterea în Alianţa Nord-Atlantică, anunţă premierul suedez, Magdalena Andersson, conform cotidianului Le Figaro.

    “Sunt fericită că am ales împreună acelaşi drum şi că putem face acest lucru împreună”, a afirmat Magdalena Andersson în cursul unei conferinţe de presă organizate alături de preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö. Cei doi lideri urmează să aibă curând o întâlnire, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden.

    Finlanda şi Suedia au decis să depună cereri de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, în contextul temerilor referitoare la activităţile militare ale Rusiei. Parlamentul Finlandei a aprobat marţi după-amiază un proiect de lege în favoarea admiterii ţării în NATO.

    Eventuala integrare a Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei, a avertizat Administraţia Vladimir Putin. “Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt “erori” care vor avea “consecinţe semnificative”. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, luni seară, că nu va face concesii în privinţa admiterii Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, reluând acuzaţiile privind găzduirea unor militanţi ai grupurilor separatiste kurde. “Cum am putea avea încredere în aceste ţări!? Suedia este pepiniera organizaţiilor teroriste. Nu vom ceda în privinţa aderării la NATO a celor care aplică sancţiuni Turciei”, a afirmat Recep Tayyip Erdogan. Liderul de la Ankara a acuzat din nou Suedia şi Finlanda că găzduiesc militanţi ai organizaţiei separatiste Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

    Însă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, şi secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-au declarat încrezători că Alianţa Nord-Atlantică va ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei, în pofida obiecţiilor formulate de Turcia.

  • Suedia va depune cerere pentru aderarea la NATO

    Suedia va depune o solicitare formală în vederea admiterii în Alianţa Nord-Atlantică, a anunţat luni după-amiază premierul Magdalena Andersson, în contextul în care Finlanda a făcut un anunţ similar săptămâna trecută.

    “Vom informa NATO că vrem să devenim membru al Alianţei”, a afirmat premierul Magdalena Andersson, potrivit agenţiei The Associated Press.

    Anunţul a fost făcut după o dezbatere în Parlamentul de la Stockholm organizată luni dimineaţă. Dintre cele opt partide din Suedia, doar două formaţiuni mici, de stânga, s-au pronunţat împotriva aderării la NATO.

  • Rusia avertizează naţiunile nordice de “consecinţe profunde” dacă vor adera la NATO

    Aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar fi o “greşeală” cu “consecinţe profunde”, a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov.

    Duminică, guvernul finlandez şi-a semnalat intenţia de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate şi ignorând ameninţările ruseşti de represalii, în timp ce ţara nordică încearcă să îşi consolideze securitatea în contextul războiului în curs de desfăşurare din Ucraina.

    Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susţine, de asemenea, aderarea la alianţă.

    Aderarea Finlandei la NATO – a cărei finalizare va dura probabil luni de zile – ar aduce alianţa militară americană la uşa Rusiei, întrucât cele două naţiuni au o graniţă comună de 1.335 de kilometri (830 de mile).

    „Faptul că securitatea Suediei, ca şi cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi”, a declarat Ryabkov, potrivit TASS, citat de CNN: „Nivelul general de tensiune militară va creşte şi va exista mai puţină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simţ este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situaţia actuală”.

     

     

  • Erdogan se pune aderării Suediei şi Finlandei la NATO, punând în pericol speranţele celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare

     Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, s-a pronunţat împotriva permiterii aderării Suediei şi Finlandei la NATO, punând în pericol speranţele celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare occidentale.

    Într-o mişcare care ar putea submina eforturile Turciei de a consolida legăturile cu SUA şi Europa în urma invaziei Rusiei în Ucraina, Erdoğan – a cărui ţară este membră NATO din 1952 – a declarat vineri că nu poate avea o “părere pozitivă” despre potenţialele oferte de aderare ale celor două naţiuni.

    Obstacolul a fost sprijinul lor pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a dus o insurecţie armată de zeci de ani împotriva statului turc, a spus el. Acesta este clasificat ca organizaţie teroristă de către Ankara, SUA şi UE. Preşedintele Turciei a numit, de asemenea, un grup de extremă-stânga.

    “Ţările scandinave sunt ca un fel de casă de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a declarat Erdoğan reporterilor, referindu-se la ţările nordice. “Sunt chiar şi în parlament”.

    El a adăugat: “În acest moment, nu ne este posibil să privim pozitiv acest lucru”.

    Unii oficiali şi parlamentari suedezi au fost îngrijoraţi de faptul că Turcia ar putea reprezenta cea mai periculoasă opoziţie la o potenţială ofertă a NATO, care pare să fie susţinută de majoritatea celorlalţi 29 de membri ai alianţei, dar care necesită un sprijin unanim.

    “Sunt mulţi kurzi în Suedia, sunt mulţi parlamentari cu origini kurde, Suedia a fost activă în problema kurdă – mă tem că ar putea exista o reacţie negativă”, a declarat un înalt oficial suedez la începutul acestei luni.

    Diplomaţii finlandezi şi suedezi au străbătut Europa şi Atlanticul pentru a atrage favorurile membrilor NATO, a căror ratificare este necesară pentru ca aceştia să devină membri.

    Rusia a ameninţat cu “consecinţe militare şi politice grave” dacă oricare dintre aceste ţări aderă la NATO, iar vineri a declarat că va suspenda exporturile de energie electrică către Finlanda, deoarece nu a fost plătită.

    Ann Linde, ministrul suedez de externe, a declarat vineri la radioul suedez că Turcia ar putea încerca să se folosească de această campanie de aderare pentru a obţine ceva ce îşi doreşte. “Ştim că procesele de ratificare implică întotdeauna incertitudini, nu în ultimul rând că ratificarea ar putea fi folosită pentru politica internă”, a adăugat ea.

    Pekka Haavisto, ministrul finlandez de externe, a îndemnat la răbdare, spunând: “Vă puteţi aştepta la orice în procesul de aplicare … să luăm problemele pas cu pas”.

    Unii oficiali finlandezi au declarat că problemele Turciei par să fie în principal cu Suedia şi că propriile lor discuţii cu Ankara au fost pozitive.
     

  • Rusia ameninţă din nou Finlanda

    Rusia a încercat din nou să avertizeze Finlanda cu privire la consecinţele aderării la NATO, pe măsură ce statul din nordul Europei se apropie din ce în ce mai mult de momentul intrării în alianţă, scrie Business Insider.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că aderarea Finlandei este cu siguranţă o ameninţare pentru Rusia, a informat The Guardian.

    Ministerul de Externe al Rusiei a declarat joi că „Rusia va fi obligată să ia măsuri aspre, atât de natură tehnico-militară, cât şi de altă natură, pentru a opri ameninţările la adresa securităţii sale naţionale care continuă să apară în ultima perioadă”.

    Comentariile Rusiei vin după ce preşedintele şi prim-ministrul Finlandei au declarat joi că doresc ca ţara lor să adere la NATO cât mai curând posibil.

    De asemenea, este de aşteptat ca Suedia să depună la rândul ei cât mai curând cererea de aderare la alinţă.

    Creşterea sprijinului public şi politic pentru aderarea la NATO în ambele ţări a fost determinată de invazia Ucrainei de către Rusia.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Finlanda va fi primită cât se poate de rapid în alianţă.

    „În cazul în care Finlanda decide să aplice, ei vor fi primiţi cu căldură în NATO, procesul de aderare fiind lin şi rapid”, a declarat Stoltenberg, potrivit BBC.

  • Sursă suedeză: Guvernul Suediei vrea să depună săptămâna viitoare cererea de aderare la NATO

    Guvernul Suediei intenţionează să depună săptămâna viitoare o cerere de aderare la NATO, urmând exemplul vecinului său, Finlanda, care şi-a rescris politica de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a anunţat joi cotidianul Expressen, citat de Reuters.

    Parlamentul Suediei va dezbate luni situaţia de securitate, iar premierul Magdalena Andersson va convoca apoi o şedinţă specială a cabinetului, în cadrul căreia va fi luată decizia oficială de a depune cererea, a precizat Expressen, citând surse anonime.

    O cerere va fi trimisă imediat după aceea, presupunând că nu apare nimic neaşteptat, au declarat sursele pentru Expressen.

    În urma invaziei Rusiei în Ucraina, pe care Moscova o numeşte „operaţiune militară specială”, atât Suedia, cât şi Finlanda au căutat o mai mare securitate prin aderarea la NATO, renunţând la decenii de neutralitate militară.

    O comisie care analizează revizuir a politicii de securitate din Suedia, care implică toate partidele politice, urmează să îşi prezinte vineri concluziile. În paralel, social-democraţii aflaţi la guvernare încă dezbat dacă să schimbe politica şi să susţină o cerere de aderare. Partidul urmează să ia o decizie duminică.

    Tot joi, preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, şi prim-ministrul Sanna Marin au declarat că ţara trebuie să solicite aderarea la alianţa militară NATO „fără întârziere”, exercitând presiuni asupra Suediei pentru a face acelaşi lucru.

    Finlanda este cel mai apropiat aliat militar al Suediei şi cealaltă ţară nordică care nu este membră a NATO.

  • Marea Britanie va susţine militar Suedia indiferent dacă aderă sau nu la NATO

    Marea Britanie va oferi asistenţă militară Suediei, indiferent dacă va cere sau nu aderarea la NATO, în cazul în care ar fi atacată de Rusia, a afirmat miercuri, în cursul vizitei la Stockholm, premierul britanic, Boris Johnson, citat de BBC News.

    “Marea Britanie va oferi asistenţă în funcţie de solicitările Suediei. Ceea ce contează este ce va solicita Suedia. În plus, Marea Britanie va susţine Suedia indiferent de parcursul pe care îl va decide în privinţa aderării la NATO”, a declarat Boris Johnson.

    “Tensiunile în această parte a Europei au crescut în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, premierul Suediei, Magdalena Andersson.

    Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Marea Britanie va susţine militar Suedia indiferent dacă aderă sau nu la NATO

    Marea Britanie va oferi asistenţă militară Suediei, indiferent dacă va cere sau nu aderarea la NATO, în cazul în care ar fi atacată de Rusia, a afirmat miercuri, în cursul vizitei la Stockholm, premierul britanic, Boris Johnson, citat de BBC News.

    “Marea Britanie va oferi asistenţă în funcţie de solicitările Suediei. Ceea ce contează este ce va solicita Suedia. În plus, Marea Britanie va susţine Suedia indiferent de parcursul pe care îl va decide în privinţa aderării la NATO”, a declarat Boris Johnson.

    “Tensiunile în această parte a Europei au crescut în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, premierul Suediei, Magdalena Andersson.

    Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Mario Draghi s-a hotărât: Italia susţine aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană

    Premierul italian Mario Draghi a declarat că Italia susţine aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană  Poziţia lui Draghi privind aderarea Ucrainei la UE vine în contextul în care războiul devastator a intrat în cea de-a 27-a zi.

    Anterior, vineri, preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a discutat cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi a discutat despre consolidarea sprijinului pentru ţara afectată de război, dar şi despre aderarea la Uniunea Europeană (UE).

    “Am discutat cu preşedintele Consiliului Charles Michel @eucopresident @eucopresident despre continuarea sprijinului pentru în contracararea agresiunii, consolidarea coaliţiei anti-război, perspectivele de restabilire a păcii în. O atenţie specială a fost acordată mişcării noastre în vederea aderării la #UE”, a scris Zelensky pe Twitter


    La începutul lunii martie, Italia a confiscat un mega iaht aparţinând oligarhului rus Andrey Melnichnko. Într-o declaraţie online care a fost publicată, poliţia financiară a ţării informase că vasul era unul dintre cele mai mari mega-iahturi din lume şi valora 530 de milioane de euro sau 578 de milioane de dolari. Denumit “SY A”, vasul se afla în depozit în portul Trieste când a fost confiscat la momentul respectiv, conform unui raport al CNN.