BusinessMagazin

Tag: acl

  • Blaga: ACL cere PSD ca Legea amnistierii şi graţierii să nu mai stea ”la dospit”, ci să fie respinsă

    ”Vom cere, după alegerea noului Birou al Camerei, punerea pe ordinea de zi cât mai rapid a legii graţierii şi amnistierii, pentru că ne putem aştepta ca domnul Ponta să se gândească să suspende pentru vreo două ore şi Codul penal, ca să-şi rezolve problemele pe care le are cu principalii lui susţinători”, a declarat Blaga.

    Liderul PDL a menţionat că ACL va vota pentru respingerea proiectului de lege astfel încât acesta să nu mai fie ţinut ”la dospit” de către PSD.

    De asemenea, el a menţionat că se va solicita repunerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor proiectul de lege prin care se anulează taxa suplimentară de 7 eurocenţi acciză la carburant şi taxa pe stâlp.

    La rândul său, preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a spus că ACL va solicita din nou ca voturile pentru ridicarea imunităţii parlamentarilor să fie ”la vedere”, dar şi promovarea votului prin corespondenţă şi a legii prin care prima intabulare a terenurilor ar fi gratuită.

  • ACL va iniţia moţiunea de cenzură pe teme legate de fraudarea alegerilor şi traseismul politic

    ”Am lămurit foarte clar pe ce temă se va axa moţiunea de cenzură. Noi am considerat că cel mai îngrijorător complex de teme din această perioadă se constituie din încercările Guvernului Ponta de a pregăti o posibilă fraudare a alegerilor: ordonanţa 45 de pregătire a alegerilor, ordonanţa de legalizare a traseismului politic în administraţia publică locală. Toate aceste demersuri trebuie sancţionate şi moţiunea care va fi pregătită de specialiştii noştri în perioada imediat următoare se va axa pe acest domeniu”, a afirmat Iohannis.

    El a menţionat că grupurile parlamentare ACL ”vor să oprească abuzurile Guvernului Ponta într-un domeniu extrem de sensibil”.

    ”Iniţiatorii au spus că este o problemă extrem de urgentă şi trebuie rezolvată acum, acum, acum. Ori de joi, de când au discutat-o în Guvern, iată că s-a făcut luni şi nu s-a publicat nimic. Este cel puţin straniu şi noi bănuim că ceva acolo nu este în regulă, că altfel joi seara putea să fie publicată ordonanţa, cum s-a întâmplat de alte ori, când s-a publicat ordonanţa şi nu fusese încă discutată până la sfârşit şi a apărut în Monitorul Oficial. Noi bănuim Guvernul că are anumite demersuri ascunse”, a mai comentat Iohannis despre ordonanţa privind migraţia aleşilor locali.

    De asemenea, preşedintele PDL Vasile Blaga a menţionat că nu a fost stabilită încă data depunerii moţiunii de cenzură.

    ”Să vedem prima dată în Monitorul Oficial forma finală, că nici nu ştim cum să-i mai spunem, că am înţeles că au rediscutat-o a ordonanţei de urgenţă şi o să stabilim foarte clar calendarul”, a menţionat Blaga.

  • ACL va iniţia moţiunea de cenzură pe teme legate de fraudarea alegerilor şi traseismul politic

    ”Am lămurit foarte clar pe ce temă se va axa moţiunea de cenzură. Noi am considerat că cel mai îngrijorător complex de teme din această perioadă se constituie din încercările Guvernului Ponta de a pregăti o posibilă fraudare a alegerilor: ordonanţa 45 de pregătire a alegerilor, ordonanţa de legalizare a traseismului politic în administraţia publică locală. Toate aceste demersuri trebuie sancţionate şi moţiunea care va fi pregătită de specialiştii noştri în perioada imediat următoare se va axa pe acest domeniu”, a afirmat Iohannis.

    El a menţionat că grupurile parlamentare ACL ”vor să oprească abuzurile Guvernului Ponta într-un domeniu extrem de sensibil”.

    ”Iniţiatorii au spus că este o problemă extrem de urgentă şi trebuie rezolvată acum, acum, acum. Ori de joi, de când au discutat-o în Guvern, iată că s-a făcut luni şi nu s-a publicat nimic. Este cel puţin straniu şi noi bănuim că ceva acolo nu este în regulă, că altfel joi seara putea să fie publicată ordonanţa, cum s-a întâmplat de alte ori, când s-a publicat ordonanţa şi nu fusese încă discutată până la sfârşit şi a apărut în Monitorul Oficial. Noi bănuim Guvernul că are anumite demersuri ascunse”, a mai comentat Iohannis despre ordonanţa privind migraţia aleşilor locali.

    De asemenea, preşedintele PDL Vasile Blaga a menţionat că nu a fost stabilită încă data depunerii moţiunii de cenzură.

    ”Să vedem prima dată în Monitorul Oficial forma finală, că nici nu ştim cum să-i mai spunem, că am înţeles că au rediscutat-o a ordonanţei de urgenţă şi o să stabilim foarte clar calendarul”, a menţionat Blaga.

  • PSD începe războiul de 45 zile pentru cucerirea puterii la oraşe şi sate

    Acelaşi este acum şi principiul lui Adrian Năstase, care nici nu a ieşit bine din închisoare şi a cerut alegeri anticipate la anul, pentru consolidarea majorităţii parlamentare a unui PSD unit în jurul unui preşedinte de aceeaşi culoare politică. Exemplele de mai sus, contrapuse eşecurilor regulate ale oricăror încercări de coabitare politică, reflectă incapacitatea cronică de colaborare a puterii cu opoziţia, care i-a împins mereu pe politicieni să forţeze prin diverse metode cucerirea totală a puterii, guvernări monocolore şi impunerea de legi care să le asigure un control cât mai centralizat al administraţiei.

    După ce spargerea USL şi formarea ACL au lăsat PSD în inferioritate în majoritatea administraţiilor locale şi s-au lăsat cu certuri pentru putere, vicepremierul Liviu Dragnea a propus o OUG care să redea temporar (timp de 45 zile) dreptul aleşilor locali să se mute la alte partide în cursul mandatului, fără ca migraţia lor să le atragă pierderea funcţiilor. Dragnea susţine că mecanismul, menit să clarifice raporturile de forţe din administraţia locală, e acelaşi cu cel patentat în 2006 de ADA, care, după o perioadă de racolări masive de primari de la opoziţie, a introdus legea de interzicere a migraţiei politice a aleşilor locali, oferindu-le însă acestora o perioadă de graţie de 45 de zile ca să-şi declare partidul unde vor să rămână definitiv.

    Vicepremierul are dreptate însă doar parţial, adică exact de unde începe imoralitatea OUG propuse de el. Intenţia puterii (PSD acum, la fel ca ADA în 2006) este să atragă aleşi locali şi apoi să-i împiedice să migreze la alte partide până la următoarele alegeri locale. Numai că legea din 2006 interzicea în premieră migraţia, după ani în şir în care traseismul fusese liber şi nestingherit, iar cele 45 de zile erau menite pur şi simplu să accelereze mutarea în tabăra ADA a primarilor încă neracolaţi.

    Acum, PSD s-a gândit să redeschidă prin OUG fereastra traseismului spre a o închide la loc după 45 zile doar pentru că este în interesul său să obţină repede ce are de obţinut (adepţi noi cu acte ai PSD, UNPR şi PLR în primării şi consilii locale, cărora să le poată da în siguranţă fonduri de campanie pentru prezidenţiale şi a căror migrare să slăbească forţele ACL din teritoriu), fără să se lege la cap cu o procedură de modificare definitivă a legii din 2006 în sensul revenirii la migraţia liberă. O astfel de modificare definitivă ar fi pentru PSD nu doar neproductivă, pentru că şi-ar atrage renumele de restaurator al traseismului, dar şi periculoasă în perspectiva reorientării unor aleşi locali spre ACL în anii următori.

    Primul reflex al fruntaşilor PNL, PDL şi FMP (nu PMP) a fost să combată iniţiativa PSD cu plângeri în străinătate, la ambasadele UE şi SUA, la CE, PPE şi Comisia de la Veneţia, adică la fel ca în 2012 când cu scandalul loviturii de stat. Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a punctat însă, corect, că dacă vor să fie cu adevărat credibile, partidele dreptei ar trebui să se angajeze că nu vor primi niciun primar, şef de CJ sau consilier local dacă OUG va intra în vigoare, întrucât dacă vor beneficia şi ele de ordonanţă, după cum e previzibil, astfel de proteste nu vor avea nicio valoare.

    ACL a recepţionat rapid ideea şi a promis că nu va primi niciun primar sau consilier traseist, în timp ce PMP, prin vocea fostului preşedinte Eugen Tomac, a comunicat doar că “nu poate decât să bucure faptul că există aleşi locali care susţin punctul de vedere al PMP”. ACL ar fi singura dezavantajată clar dacă ordonanţa s-ar aplica, întrucât ar putea pierde primari şi consilieri nu doar în favoarea puterii, dar şi în favoarea PMP, în condiţiile în care inclusiv fruntaşi din PDL de talia lui Emil Boc îşi arată deja pe faţă susţinerea faţă de candidatura la prezidenţiale a Elenei Udrea.
     

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • ACL anunţă că nu va primi în rândurile sale niciun ales local traseist

    ”Alianţa Creştin-Liberală condamnă ferm decizia Guvernului de a adopta Ordonanţa de urgenţă a traseismului politic, un act profund nedemocratic, un atac la statul de drept. Victor Ponta încalcă regulile democratice exact înainte de alegeri, încercând să ajungă preşedinte al României prin mijloace ilegale şi imorale”, mai susţine ACL într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    Prin adoptarea acestei ordonanţe, Guvernul PSD demonstrează că ”este capabil de orice abuz, că este gata în orice moment să submineze valorile democratice şi europene”, adaugă ACL.

    ”Alianţa Creştin Liberală nu va face niciun fel de rabat de la lege şi decenţă politică. PNL şi PDL nu vor primi în rândurile lor niciun primar, preşedinte de Consiliu Judeţean, consilier local sau judeţean traseist. De asemenea, Alianţa Creştin Liberală nu va face niciun demers de atragere a vreunui ales local migrator, beneficiar al acestei ordonanţe ruşinoase a Guvernului Ponta”, anunţă ACL.

    OUG care permite migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată, joi, de Guvern.

    Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la începutul şedinţei Guvernului, că îşi asumă OUG privind migraţia primarilor, pentru că trebuie făcută dreptate, el precizând şi că termenul în care aleşii locali îşi pot alege partidul va fi de 45 de zile.

    Iniţial, proiectul de act normativ prevedea un termen de 10 zile în care aleşii locali să-şi poată alege partidul.

    Dacă ordonanţa va intra în vigoare la 1 septembrie, odată cu depunerea la Parlament, aleşii locali vor putea opta pentru un partid până la jumătatea lunii octombrie, cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Ambasada SUA s-a declarat îngrijorată în legătură cu momentul ales de Guvern pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă care va permite aleşilor locali să îşi poată alege partidul din care fac parte fără a-şi pierde mandatul.

    De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că face un apel la Guvern şi la “responsabilitate” să nu emită ordonanţa de urgenţă referitoare la “transferul primarilor” şi a cerut Avocatului Poporului, pe care l-a acuzat de “sabotarea democraţiei” să o atace la CC dacă ordonanţa va fi aprobată.

  • PDL şi PNL cere reunirea de urgenţă a Birourilor permanente pentru CA al SRR şi Carta Apărării

    “Liderii grupurilor parlamentare ale PNL şi ale PDLdin Camera Deputaţilor şi Senat au depus astăzi, 27 august, o solicitare pentru convocarea de urgenţă, în cadrul noii sesiuni parlamentare, a unei şedinţe a Birourilor Permanente Reunite având pe ordinea de zi două subiecte importante. Adresa depusă de către liderii PNL şi PDL solicită, în primul rând, dezbaterea şi adoptarea Raportului privind Carta Albă a Apărării 2013 – document adoptat deja de Comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională încă din 13 noiembrie 2013. Având în vedere contextul politico-militar tensionat din imediata apropiere a frontierelor ţării noastre, Alianţa Creştin-Liberală consideră că este mai mult decât justificată o atitudine responsabilă din partea majorităţii parlamentare pe acest subiect”, se arată într-un comunicat remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

    PDL şi PNL menţionează că documentul reprezintă, conform art. 4 al Legii 473/2004 privind planificarea apărării, unul dintre principalele documente care fundamentează acest domeniu extrem de important privind siguranţa naţională, iar în lipsa adoptării Cartei Albe a Apărării, Ministerul Apărării Naţionale este “în imposibilitatea de a adopta o serie de documente cu valoare deosebită pentru buna funcţionare a instituţiei şi apărarea ţării, dintre care cel mai important este Strategia naţională de apărare, care trebuie supusă spre aprobarea Guvernului în cel mult trei luni de la votul în Parlament asupra Cartei Albe a Apărării”.

    Pe ordinea de zi a aceleiaşi şedinţe a Birourilor Permanente reunite ale Camerei şi Senatului, parlamentarii PNL şi PDL au cerut să fie inclusă şi adoptarea unei noi Hotărâri a Parlamentului privind desemnarea Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Ei au arătat că acest lucru este necesar deoarece decizia Curţţi Constituţionale nr. 417 din data 3 iulie 2014 a stabilit că Hotărârea nr. 24 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune adoptată de Parlament în 16 iunie este neconstituţională.

    “Votarea unui nou Consiliu de administraţie este obligatorie pentru buna funcţionare a acestei instituţii, în condiţiile în care actualul Consiliu de administraţie al SRR a fost desfiinţat”, mai arată liderii grupurilor PNL şi ai PDL.

    Solicitarea a fost semnată şi înaintată preşedinţilor celor două Camere de către liderii parlamentari George Scutaru (deputat PNL), Tinel Gheorghe (deputat PDL), Puiu Haşotti (senator PNL) şi Dumitru Oprea (senator PDL). Cererea liderilor grupurilor parlamentare ale PNL şi PDL a fost făcută în temeiul art. 13, punctele (6) şi (21) şi al art. 15, alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, se mai precizează în comunicat.


     

     

  • Cine îşi împarte moştenirea lui Băsescu

    Udrea şi-a motivat posibila intrare în cursa prezidenţialelor prin faptul că lansarea neaşteptată a Monicăi Macovei în aceeaşi cursă sabotează şansele lui Diaconescu, întrucât şi Macovei, şi Diaconescu se luptă în fond pentru acelaşi electorat (ceea ce e adevărat), însă apariţia lui Macovei nu face decât să pună în evidenţă slăbiciunile deja existente ale poziţiei lui Diaconescu.

    Deşi comentatorii s-au străduit să arate că o candidatură Udrea îl avantajează sau dezavantajează numai pe Victor Ponta sau numai pe Klaus Iohannis, în realitate ea nu va strica niciunuia dintre ei, întrucât ambii au interes să se poziţioneze în contrast cu un candidat ostentativ “băsist” (ceea ce Diaconescu nu este).

    În tabăra puterii, ca să separe şi mai mult apele politice în funcţie de unicul criteriu al adeziunii/opoziţiei faţă de “băsism”, favorabil şanselor sale electorale, premierul Ponta a denunţat pactul de coabitare cu preşedintele, după ce acesta a admis că l-a “păcălit” la momentul semnării. Evenimentul a deschis calea mărginirii tot mai clare a strategiei PSD-PLR de campanie pentru alegerile prezidenţiale la reproşuri de “băsism” aruncate tuturor contracandidaţilor lui Victor Ponta.

    Cum cel mai nou confirmat oficial dintre aceştia şi cu şansele cele mai mari în sondaje este Klaus Iohannis, atacurile liderilor PSD şi ale partidului lui Tăriceanu s-au concentrat pe demonstrarea “băsismului” lui Iohannis, nu doar prin acuzaţii că s-ar fi întâlnit în secret cu preşedintele, ci şi prin exploatarea faptului că numeroşi fruntaşi ai ACL au făcut parte din guvernările PDL. Strategia unidirecţională a PSD-PLR are însă limite evidente, ţinând cont că atât PNL, cât şi PDL au convenit cu PSD să susţină organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, adică exact măsura pentru care guvernul Ponta s-a încontrat cu preşedintele Băsescu.

  • Elementele “proiectului de ţară” al lui Iohannis şi Predoiu

    Decizia de a-l nominaliza ca viitor premier pe Predoiu are nu numai darul de a oferi un stimulent al zelului în campania lui Iohannis pentru cei de la PDL, dezamăgiţi că prezidenţiabilul lor nu a putut fi promovat drept candidat comun al dreptei, ci oferă şi ACL în ansamblu o şansă de a deveni mai credibilă în rolul de principal partid de opoziţie, ţinând cont că nici Klaus Iohannis, nici şeful său de campanie Vasile Blaga nu sunt prea convingători în postura de critici ai guvernării Ponta, nici la nivel ideologic, nici la nivel practic.

    Predoiu a apelat la teme electorale noi, neexploatate nici de putere, nici de opoziţie, propunând, de pildă, urmărirea de către guvern a rezultatelor tuturor privatizărilor (pornind de la exemplul ICA-Voiculescu), numirea titularilor din ministerele economice numai după consultarea mediului de afaceri sau construirea unui aparat de lobby pentru România la Washington, după modelul Ungariei.

    Cât despre Iohannis, acesta şi-a lansat campania (sau “precampania”, cum spun acum politicienii) cu un discurs centrat pe două teme: o preşedinţie fără “conflict şi scandal” (în opoziţie deci cu ceea ce îi impută lui Traian Băsescu adversarii săi) şi o administraţie corectă, deasupra intereselor baronilor locali (în opoziţie deci cu ceea ce îi impută lui Victor Ponta adversarii săi).

    Până la detalierea unui “proiect de ţară”, la care liderii ACL s-au referit până acum doar ca la o promisiune, sloganul lui Iohannis pare să fie pur şi simplu că experienţa sa de succes ca primar de Sibiu poate fi extrapolată la nivelul întregii ţări. Ca bonus ulterior, Iohannis a adăugat şi o temă menită să-l impună în opinia publică drept candidatul “preferat de americani”, susţinând urgenţa majorării la 2% din PIB a bugetului armatei, în acord cu cerinţele NATO.