BusinessMagazin

Tag: acl

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Preşedintele Băsescu cere prelungirea programului de votare

    “În aceste condiţii, preşedintele solicită Guvernului României o întrunire de îndată în care să emită o ordonanţă de urgenţă care să prelungească programul de votare până la ora 24.00. Intervenţia domnului preşedinte Traian Băsescu vine ca urmare a mesajelor şi semnalelor primite din străinătate, potrivit cărora mulţi cetăţeni români care stau de câteva ore la coadă estimează că nu vor putea vota”, se arată în comunicat.

    Zeci de mii de români stau la cozi la secţiile de votare din Europa, unii dintre ei aşteptând de câteva ore. Aproape 115.000 de români din diaspora au votat până la ora 13.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, conform BEC, de aproape trei ori mai mult faţă de scrutinul din 2 noiembrie.

    ACL a cerut BEC, în cursul zilei de duminică, autorizarea prelungirii timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Ulterior, ACL a cerut guvernului emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie prelungit programul de votare la secţiile din ţară şi din străinătate, folosind un precedent din 2012 de la referendum. Purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Vrânceanu-Firea, a replicat că Guvernul nu poate emite o astfel de ordonanţă, întrucât Legea 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe nu include şi abilitarea de către Parlament a Guvernului să emită ordonanţe în domeniul electoral.

    Purtătorul de cuvânt al BES, Andra Monica Asănică, a declarat pentru MEDIAFAX că au fost primite de la mai multe asociaţii cereri pentru prelungirea perioadei de votare, dar judecătoarea a explicat că nu se poate, întrucât Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României  este clară şi nu lasă loc de excepţii.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • Glonţul de argint pentru turul l doilea: glumiţa

    Klaus Iohannis şi echipa sa au manifestat exact aceeaşi lipsă de tragere de inimă pentru lupta politică pe care “băsiştii” le-au reproşat-o constant celor de la PDL după preluarea partidului de către echipa Blaga şi apoi celor de la PNL după ruperea USL. Iohannis s-a mărginit să aplice pur şi simplu glumiţele sugerate de fanii de pe net, între care şi aceea de a sosi nepregătit şi în ultima clipă la una dintre dezbaterile televizate cu contracandidatul său, în ideea de a-l pune pe acesta în încurcătură prin efectul surprizei, numai că rezultatul a fost doar evidenţierea dispreţului lui Iohannis faţă de jurnaliştii postului tv, faţă de public şi chiar faţă de propria sa echipă de campanie.

    De partea cealaltă, fanii lui Victor Ponta n-au găsit nimic mai amuzant decât să arunce cu găini vii şi moarte în curtea ACL, anume ca să acuze lipsa de curaj lui Iohannis de a veni la o dezbatere cu Ponta, iar candidatul însuşi s-a prezentat la televizor drept mare apărător al independenţei justiţiei, doar pentru ca la o întâlnire cu alegătorii să le confirme acestora speranţa că “Băsescu va ajunge unde e Gică Popescu”. Acelaşi Ponta s-a prezentat drept un viitor preşedinte care îi va reconcilia şi uni pe toţi cei dezbinaţi timp de 10 ani de “regim băsist”, dar şi-a încheiat discursul cu promisiunea unei Românii “fără Băsescu şi fără Iohannis”.

    Pe cât de mult şi de inutil s-au cheltuit energie şi vorbe despre dezbaterile televizate înainte şi după consumarea acestora, pe atât de puţin vor fi influenţat acestea opţiunile de vot ale celor deja decişi. Pe unii dintre cei nehotărâţi poate îi va fi surprins neplăcut lipsa de pregătire şi de dorinţă a lui Iohannis de a se lupta pentru şansa lui sau îi va fi excedat zelul lui Ponta de a-şi combate adversarul tocmai prin metodele lui Traian Băsescu – exploatarea a diverse date statistice alese pe sprânceană şi dezvăluirile despre cât de “pisicuţ” ar fi fost Iohannis pe când voia să devină vicepremier în guvernul USL.

    Pe ansamblu însă, dezbaterile în sine n-au făcut decât să întărească aceeaşi concluzie, stimulată cu succes de propagandişti şi recunoscută de analişti încă dinaintea primului tur de scrutin, că alegerile prezidenţiale din 2014 nu sunt atât despre candidaţii înşişi şi capacităţile lor personale de a onora funcţia de la Cotroceni, cât despre spaime şi uri colective, respectiv despre mobilizarea electoratului la vot cu unicul motiv al blocării accesului la putere al echipei unuia sau altuia dintre candidaţi.

  • Preda: ACL cere Birourilor Permanente la Cameră şi Senat pentru plen pe legea amnistiei şi cereri privind parlamentari

    “Cerem convocarea Biroului Permanent al Camerei şi a Biroului Permanent al Senatului pentru ca vineri să avem plen în Camera Deputaţilor şi să respingem definitiv legea amnistiei şi graţierii şi să votăm toate propunerile privind declanşarea urmăririi penale, inclusiv a arestării pereventive pentru deputaţii în cauză. Şi la Senat, la fel, pentru a se vota toate cererile de încuviinţare a urmăririi penale”, a precizat deputatul PDL Cezar Preda.

    Klaus Iohannis i-a cerut, miercuri, în confruntarea electorală de la B1 TV, lui Victor Ponta să facă o “treabă între bărbaţi”, respectiv să convoace, ca şefi de partide, Parlamentul pentru a pica Legea amnistierii şi graţierii, Ponta răspunzând că e atributul şefilor Camerelor.

     

  • Cezar Preda, după incidentul de la sediul ACL: Cei de la PSD au dovedit că sunt un partid de găinari

    Potrivit lui Cezar Preda, campania pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţialelor începe să capete “accente care vizează grotescul”.

    “Începe campania să capete nişte accente care vizează grotescul. Azi, cei de la PSD au dovedit că sunt un partid de găinari. Aruncă găini moarte în curtea ACL, când acolo era o acţiune cu un important oaspete european – preşedintele Partidului Popular European”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Cezar Preda.

    De asemenea, el a spus că la Buzău a început operaţiunea “tigaia”.

    “În sudul judeţului fiecare familie primeşte o tigaie pentru a vota Victor Ponta. O tigaie de familie, o găleată, o pereche de cizme, la asta se rezumă dezbaterea”, mai afirmat deputatul PDL.

    Mai multe găini, unele dintre ele moarte, au fost găsite, marţi, în curtea sediului ACL din Şoseaua Kiseleff, păsările având la gât bileţele pe care scrie: “Eu sunt Iohannis”,”Mi-e frică de dezbatere”.

    Incidentul a avut loc cu puţin timp înainte de sosirea la sediul ACL a preşedintelui PPE, Joseph Daul, care urma să aibă o întâlnire cu Klaus Iohannis, Vasile Blaga şi Anca Boagiu.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, referitor la acest incident, că au fost sesizate Poliţia şi ANSVA, arătând că este o campanie care îi provoacă scârbă, iar PSD este “un partid al găinarilor”.

    Mai mulţi reprezentanţi ai ANSVSA, echipaţi cu combinezoane albe, mănuşi şi ciorapi din plastic, au venit la sediul ACL, unde au strâns găinile împrăştiate prin curte şi le-au pus în saci şi containere.

  • Predoiu: Ponta şi Corlăţean fac un complot pentru turul doi, ACL nu a fost implicată în proteste

    Predoiu a menţionat că salută manifestaţiile de sâmbătă din mai multe oraşe din ţară, organizate în semn de solidaritate cu votanţii din diaspora, şi că ACL nu a avut vreo implicare în aceste acţiuni.

    ”Aş dori să salut spiritul civic al tuturor românilor care în ultimele zile au protestat faţă de încercarea Guvernului Ponta, faţă de încercarea candidatului Victor Ponta de a manipula voturile românilor pentru alegerile pentru preşedinţia României. În acelaşi timp, doresc să resping categoric acuzaţiile mincinoase făcute de Victor Ponta şi de Liviu Dragnea cu privire la implicarea politică a ACL în aceste demonstraţii. Demonstraţiile, domnul Ponta, au fost făcute spontan, la adresa dumneavoastră şi a încercărilor de a fura votul, de către cetăţeni cu spirit civic. Acuzaţiile faţă de implicarea politică în aceste demonstraţii sunt o jignire la adresa tuturor cetăţenilor români şi reprezintă limitele mentalităţii dumneavoastră care nu poate înţelege că poporul s-a săturat de sfidarea pe care i-o adresaţi prin guvernare şi prin modul în care aţi înţeles să faceţi această campanie”, a declarat Predoiu.

    Predoiu a mai precizat că ACL a luat act de decizia şi precizările BEC prin care este permisă suplimentarea secţiilor de votare din diaspora, precum şi faţă de ”refuzul MAE bazat pe minciuna domnului Corlăţean”.

    ”Aceasta demonstrează că am avut dreptate să cerem demisia din prima clipă a domnului Corlăţean, şi reiterăm această solicitare. Domnul Corlăţean nu mai are drept moral şi legal să stea în fruntea ministerului de Externe, abstracţie făcând de orice chestiuni legate de campanie. Există obligaţia Guvernului de a asigura legalitatea votului”, a mai spus Predoiu.

    MAE a anunţat, sâmbătă, că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”, după ce BEC a ţinut să precizeze că nu există impedimente legale pentru organizarea unor noi secţii de votare în străinătate.

    MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utlizare la maximu, a capacităţii logistice evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.

    “Înţelegând că, din momentul emiterii, în noaptea de 7/8 noiembrie 2014, a adresei nr.1391 ic/BEC/P/2014 şi comunicatului nr. 30, BEC (…) a creat cadrul legal pentru exercitarea de către autoritatea publică centrală cu competenţă exclusivă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate”, MAE informează că se află “într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor, deciziilor, adreselor şi comunicatelor emise de BEC”.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se spune într-un comunicat remis MEDIAFAX şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a fost întrebat, vineri, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”.

     

     

  • ACL: Nu Iohannis e verificat de Corpul de control, ci Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţii

    “Minciunile şi atacurile calomnioase la adresa candidatului ACL la Preşedinţia României continuă astăzi cu un nou episod. Informaţia potrivit căreia Corpul de Control al premierului verifică retrocedări aprobate de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, preluată de unele canale media, este falsă. Nu Klaus Iohannis este verificat de instituţia aflată în subordinea lui Victor Ponta, ci este verificată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii şi titlurile de despăgubire date în 2010”, se arată în comunicatul ACL.

    Potrivit ACL, inclusiv preşedintele ANRP, George Băeşu, a lămurit astăzi această situaţie, demontând dezinformarea grosolană a propagandei anti Klaus Iohannis.

    “Pentru informarea corectă a opinie publice, menţionăm că dosarul investigat de Corpul de Control datează din anul 2002, perioadă în care Klaus Iohannis deţinea funcţia de primar al Municipiului Sibiu, dar nu era preşedintele Comisiei pentru retrocedări, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public. Solicitarea din dosarul respectiv a fost făcută pentru restituirea în natură, dar aceasta nu a fost posibilă deoarece pe respectivul teren se aflau deja clădiri ale unui cartier de locuinţe. Prin urmare, dosarul a fost transmis la ANRP pentru acordarea de despăgubiri, ca măsură reparatorie”, se mai arată în comunicat.

    Liderul PNL Klaus Iohannis a declarat, miercuri, despre verificările Corpului de Control al premierului la Primăria Sibiului, că stă “foarte liniştit”, adăugând că “dă de gândit faptul că Ponta candidatul îl trimite pe premierul Ponta să trimită Corpul de Control la Primăria contracadidatului”.

    “Chiar în perioada de campanie electorală. Interesant. Nu e niciun fel de problemă, la Primăria Sibiu s-au făcut nenumărate verificări şi se vor face în continuare. Stau foarte liniştit, ştiu ce este acolo şi nu o să găsească nicio neregulă”, a comentat Klaus Iohannis anunţul făcut de Guvern, privind verificările de la Primăria Sibiu.

    El a ţinut să precizeze că îi dă de gândit faptul că “domnul Ponta, candidatul Ponta îl trimite pe prim-ministrul Ponta să trimită Corpul de Control la Primăria contracandidatului, să facă verificări, cu zece zile înainte de turul doi al alegerilor”.

    “Totuşi, parcă lucrurile nu sunt în regulă”, a afirmat Iohannis, adăugând: “Eu vă spune oricând, simplu. Oricine poate să controleze orice, nu există nereguli la primăria Sibiu. Simplu de tot”.

    Corpul de Control al premierului derulează, din această săptămână, o acţiune de control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), generată de informaţii privind acordarea unor despăgubiri în favoarea unei cesionar, pentru imobile situate inclusiv în Sibiu.

    “Corpul de control al primului-ministru desfăşoară, începând cu 3 noiembrie 2014, o acţiune de control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. La baza acţiunii de control au stat informaţii transmise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor care se referă la activitatea proprie a acestei entităţi cu privire la acordarea unor despăgubiri că măsuri reparatorii, în favoarea unui cesionar, pentru imobile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv municipiul Sibiu”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Nou exit poll pentru ora 21 şi numărătorile paralele ale voturilor la PSD şi ACL

    Victor Ponta – 40,5%
    Klaus Iohannis – 30,7%
    Călin Popescu-Tăriceanu – 5,5%
    Elena Udrea – 5,3%
    Kelemen Hunor – 4,8%
    Monica Macovei – 4,5%
    Dan Diaconescu – 3,6%
    Corneliu Vadim Tudor – 3%
    Teodor Meleşcanu – 0,9%.

    De asemenea, vicepreşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat rezultatele numărătorii paralele a voturilor efectuate de PSD pe un număr de 80% din secţii de votare, pentru primii doi clasaţi:

    Victor Ponta – 41,01%
    Klaus Iohannis – 29,23%.

    Totodată, fruntaşul ACL Gheorghe Flutur a anunţat primele rezultate parţiale ale numărătorii paralele a voturilor efectuate de ACL la 1.001 secţii de votare dintr-un total de 18.550 de secţii:

    Victor Ponta – 38,42%
    Klaus Iohannis – 33,37%
    Călin Popescu-Tăriceanu – 5,33%
    Dan Diaconescu – 4,9%
    Elena Udrea – 4,85%
    Kelemen Hunor – 4,32%
    Monica Macovei – 3,36%
    Corneliu Vadim Tudor – 3,36%
    Teodor Meleşcanu – 0,96%.

    ACTUALIZARE ORA 3,30:

    Rezultatele numărătorii paralele a voturilor efectuate de PSD pe 100% din secţiile de votare:

    Victor Ponta – 40,51%
    Klaus Iohannis – 29,52%.

    Rezultatele numărătorii paralele a voturilor efectuate de ACL pe 98,69% din secţiile de votare (fără jumătate din secţiile de votare din diaspora):

    Victor Ponta – 40,61%
    Klaus Iohannis – 30,23%
    Călin Popescu-Tăriceanu – 5,39%
    Dan Diaconescu – 4,04%
    Elena Udrea – 5,17%
    Kelemen Hunor – 3,51%
    Monica Macovei – 4,34%
    Corneliu Vadim Tudor – 3,69%
    Teodor Meleşcanu – 1,1%.

    De notat că duminică, până la ora 23.00, s-au prezentat la vot la cele 294 de secţii din străinătate 153.677 de alegători, potrivit BEC. Pentru comparaţie, cel mai mare număr de votanţi în străinătate din istorie s-a înregistrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, când au votat 147.754 de cetăţeni români.

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • ACL Bucureşti cere demisia premierului Ponta pe motiv că “instigă la încălcarea legii”

    Potrivit lui Atănăsoaei, primarul general al Capitalei Sorin Oprescu şi premierul Victor Ponta sunt “vinovaţi în mod egal” pentru situaţia legată de căldura şi apa caldă a bucureştenilor.

    “Ponta i-a cerut acum câteva ore ministrului Economiei să ajute primăria cu bani, deşi ştie foarte clar că Ministerul Economiei nu are atribuţiile acestea. Ponta este un premier care nu numai că fuge de răspundere, care de doi ani nu s-a aplecat pe subiectul care astăzi îi frământă pe bucureşteni, este acelaşi premier care astăzi instigă la încălcarea legii. Îi cerem demisia domnului Ponta pentru că instigă la încălcarea legii în loc să se aplece la găsirea soluţiilor”, a susţinut Atănăsoaei, într-o conferinţă de presă.

    La rândul său, liderul consilierilor PDL din CGMB, Mircea Raicu, a precizat că, dacă în Bucureşti va continua să fie oprită apa caldă şi căldura şi nu se vor găsi soluţii pentru a se plăti datoriile RADET, atunci ACL Bucureşti va declanşa procedura de convocare a unui referendum pentru demiterea primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

    Consilieri CGMB cred că vor câştiga voturi blocându-l pe primarul general al Capitalei să achite datoriile către Distrigaz, neînţelegând nimic din situaţia anului 2004, când şi PSD a făcut prostia de a-l bloca pe primar şi “şi-a luat o bătaie la alegeri de s-a învăţat minte”, a spus marţi premierul Ponta.

    În 2001-2004, primarul Bucureştiului a fost Traian Băsescu, acesta câştigând în decembrie 2004 alegerile prezidenţiale.

    “Guvernul va interveni atunci când cei care au atribuţii nu reuşesc să îşi facă datoria faţă de cetăţeni, cum se întâmplă în Bucureşti. Acolo era nevoie doar ca o parte din consilierii generali să nu blocheze primarul general în a acorda şi a plăti datoriile către Distrigaz. Din păcate, suntem în campanie electorală şi unii cred că, blocându-l pe primarul general, o să câştige voturi. Eu îmi aduc aminte, alături de cei mai vechi, că am făcut şi noi prostia asta în 2004, l-am blocat pe primarul general cu consilierii noştri şi am luat o bătaie la alegeri de ne-am învăţat minte. Văd că cei de acum nu au înţeles, că blocându-l pe Sorin Oprescu de fapt blochează bucureştenii şi cred că e un lucru foarte rău”, a spus liderul PSD, premierul Victor Ponta la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    El le-a cerut ministrului Finanţelor şi ministrului delegat pentru Energie să îi acorde sprijin primarului general, dacă există această posibilitate, pentru a fi la zi cu plăţile către Distrigaz, adăugând însă că şi-ar dori să vadă mai multă responsabilitate în conducerea politică a autorităţilor locale, Guvernul urmând să intervină acolo unde va fi “absolut necesar”.

    Luni, premierul Ponta a afirmat că o parte a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) se opune hotărârilor de fuziune a regiei de distribuţie termică (RADET) cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), situaţie politică ce trebuie rezolvată, altfel bucureştenii urmând să se supere pe consilieri aflaţi în campanie.

    El s-a referit astfel la datoriile RADET, în contextul problemelor cu furnizarea apei calde pentru un număr important de bucureşteni.

    Ponta a adăugat că Guvernul şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, au făcut cu mai mult timp în urmă toate demersurile legale pentru fuziunea RADET-ELCEN.

    PDL şi PNL cer demisia “de urgenţă” a primarului general al Capialei, Sorin Oprescu, pentru proasta gestionare a banului public, a declarat, luni, Mihai Atănăsoaei (PDL), arătând că bucureştenii nu vor avea apă caldă şi căldură decât pe perioada campaniei electorale.

    “Ne întoarcem la vremea în care va trebui să ne spălăm în ligheanele ceauşiste”, a susţinut, într-o conferinţă de presă, Mihai Atănăsoaei, purtător de cuvânt al PDL Bucureşti, care a susţinut că Sorin Oprescu “fuge de răspundere” şi că motivul pentru care RADET a ajuns în situaţie de faliment ar fi refuzul primarului general de a plăti datoriile către această companie.

    La rândul său, liderul consilierilor PDL din CGMB, Mircea Raicu, a precizat că, după şase ani de “administraţie Sorin Oprescu”, bucureştenii “retrăiesc momente din epoca de aur”, acest lucru fiind rezultatul a şase ani de subfinanţare cronică a serviciilor publice de încălzire şi transport.

    Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 nu au mai avut apă caldă începând din 2 octombrie. ELCEN, furnizorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), a explicat că apa caldă nu a mai fost livrată la temperaturile obişnuite în urma reducerii cantităţii de gaze primite de la Distrigaz.

    RADET a anunţat pe site, sâmbătă, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde, în sectoarele 2, 3, 4 şi 5, din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către ELCEN.

    Începând din 30 septembrie, Distrigaz a limitat cantitatea de gaze livrată către ELCEN, din cauza unei datorii de 88,86 de milioane de lei. Sâmbătă, Distrigaz a anunţat că a reluat furnizarea la parametri normali.

    “Creşterea temperaturii se face gradual. În prezent, ELCEN distribuie căldură la parametri optimi, dar intervine consumul la nivel local. Devine o chestiune de timp până consumatorul final va avea acces la apa caldă”, a explicat Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN.

    Reprezentanţii ELCEN declarau duminică după-amiază, pentru MEDIAFAX, că apa caldă va reveni la temperatura obişnuită, până la ora 18.00, în toate sectoarele afectate din Capitală.

    ELCEN a precizat că a acumulat datorii în valoare de peste 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplatită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.

    Edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a formulat o sesizare la ANPC privind problema apei calde, în care susţine că RADET a încălcat clauzele contractuale care prevăd o anumită temperatură de livrare a apei, iar consumatorii vor fi nevoiţi să achite un serviciu de care nu au beneficiat.