BusinessMagazin

Tag: achizitii publice

  • 60 de kilometri noi de AUTOSTRADĂ. Unde va fi construită şi cât costă

    Cu o valoare însumată de peste 215 milioane de euro, fără TVA, contractul urmează să prevadă o perioadă de proiectare de 6 luni şi o perioadă de 18 de luni pentru construcţie, precizează Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

    Perioada de garanţie a lucrărilor, prevăzută în documentaţie, este cuprinsă între 5 şi 10 ani, în funcţie de opţiunea ofertanţilor.

    Pentru acest proiect, prevăzut în Master Planul General de Transport, ofertele trebuie depuse într-un interval de 3 luni din momentul publicării.

    Proiectul este format din trei loturi: Suplacu de Barcău-Chiribiş (26 de km), Chiribiş-Biharia (29 de km) şi Biharia-Borş ( 5 km).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai aşteptată autostradă din România intră în linie dreaptă. Loturile 1 şi 5, trimise la Autoritatea de Achiziţii Publice. Când ar putea fi gata şi care vor fi traseele

    Primul set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostradă Sibiu-Piteşti, secţiunea 1, Sibiu-Boita, km. 0+000 – km. 14+150 – Lot 1, km. 0+000 – km. 13+170.

    Lotul 1 aferent secţiunii 1 se întinde între km. 0+000 şi km. 13+170, iar traseul autostrăzii va începe în zona localităţii Şelimbăr, la intersecţia cu centura Sibiu. Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localităţii Veştem. În continuare, traseul autostrăzii traversează, la vest de Tălmaciu, drumul judeţean DJ 105G, Avrig – Marsa – Tălmaciu – Sadu, până în zona Boiţa unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporară a autostrazii Sibiu-Pitesti cu DN7.

    Valoarea estimată a contractului este de 765,83 milioane de lei fără TVA. Durata acestuia este de 108 luni şi cuprinde: 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrarilor.

    Al doilea set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti, km 92+600 – km 122+950.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai aşteptată autostradă din România intră în linie dreaptă. Loturile 1 şi 5, trimise la Autoritatea de Achiziţii Publice. Când ar putea fi gata şi care vor fi traseele

    Primul set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostradă Sibiu-Piteşti, secţiunea 1, Sibiu-Boita, km. 0+000 – km. 14+150 – Lot 1, km. 0+000 – km. 13+170.

    Lotul 1 aferent secţiunii 1 se întinde între km. 0+000 şi km. 13+170, iar traseul autostrăzii va începe în zona localităţii Şelimbăr, la intersecţia cu centura Sibiu. Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localităţii Veştem. În continuare, traseul autostrăzii traversează, la vest de Tălmaciu, drumul judeţean DJ 105G, Avrig – Marsa – Tălmaciu – Sadu, până în zona Boiţa unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporară a autostrazii Sibiu-Pitesti cu DN7.

    Valoarea estimată a contractului este de 765,83 milioane de lei fără TVA. Durata acestuia este de 108 luni şi cuprinde: 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrarilor.

    Al doilea set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti, km 92+600 – km 122+950.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Numărul contractelor publice atribuite fără licitaţii a crescut cu 73% între 2009 şi 2015

    Numărul anunţurilor de participare publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a scăzut cu aproximativ 37% din 2009 pînă în 2015. În schimb, a crescut numărul contractelor atribuite direct, fără licitaţii, cu circa 73%, conform statisticilor furnizate de SEAP.

    Numărul invitaţiilor de participare publicate în SEAP a scăzut dramatic în cei şapte ani, de la aproximativ 47.700 de apeluri în 2009, la circa 13.700 în urmă cu un an. Cele mai puţine invitaţii de participare au fost anunţate în 2014, numărul acestora atingând doar 11.200 de anunţuri. De asemenea, a scăzut constant şi numărul anunţurilor de atribuire fără publicarea unui anunţ de participare publicat, de la 9.900 în 2009 la 4.700 în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu cea mai utilă şi dorită listă din România

    În actualul exerciţiu financiar european autorităţile publice, contractante de fonduri structurale şi nu numai, vor folosi aceleaşi practici vechi de verificare a aplicanţilor care vor câştiga procedurile de achiziţii publice, ceea ce va duce, în opinia specialiştilor în achiziţii publice, probabil, la noi cazuri de corupţie şi fraudă.

    Nu sunt puse în discuţie cazurile penale, în care s-au pronunţat instanţele, cazuri la care au acces toţi factorii de decizie şi pe care chiar ghidurile de finanţare le exclud dacă s-au soldat cu o condamnare, ci vorbim despre probleme ca deturnarea de fonduri, nerespectarea termenelor din contractele încheiate cu autorităţile, tergiversarea lucrărilor sau căpuşarea banilor bugetaţi către firme recunoscute neoficial ca făcând parte dintr-un consorţiu abonat la fondurile publice.

    Ce se va întâmpla cu cea mai utilă şi dorită listă din România

  • ANALIZĂ: Lista neagră a achiziţiilor publice din România, utilă şi dorită, dar inexistentă

     În actualul exerciţiu financiar european autorităţile publice, contractante de fonduri structurale şi nu numai, vor folosi aceleaşi practici vechi de verificare a aplicanţilor care vor câştiga procedurile de achiziţii publice, ceea ce va duce, în opinia specialiştilor în achiziţii publice, probabil, la noi cazuri de corupţie şi fraudă.

    Din motive încă necunoscute, instituţiile publice din România nu vor folosi, în perioada imediat următoare, cel mai eficient instrument recunoscut în combaterea şi prevenirea fraudării banilor publici: lista neagră a achizitorilor, aşa numitul ”blacklist”, un document stipulat în actele normative adoptate de România şi care ar trebui să conţină numele firmelor care au făcut probleme de-a lungul timpului.

    Nu sunt puse în discuţie cazurile penale, în care s-au pronunţat instanţele, cazuri la care au acces toţi factorii de decizie şi pe care chiar ghidurile de finanţare le exclud dacă s-au soldat cu o condamnare, ci vorbim despre probleme ca deturnarea de fonduri, nerespectarea termenelor din contractele încheiate cu autorităţile, tergiversarea lucrărilor sau căpuşarea banilor bugetaţi către firme recunoscute neoficial ca făcând parte dintr-un consorţiu abonat la fondurile publice.

    Se întâmplă acest fenomen în contextul în care noul cadru legislativ european a inclus directive care garantează că toţi actorii economici din UE au acces efectiv şi nediscriminatoriu la piaţă şi are ca “obiectiv principal simplificarea şi flexibilizarea normelor şi procedurilor existente, pentru a creşte eficienţa procesului de achiziţii publice”, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor cumpără hârtie igienică şi prosoape de hârtie cu peste 40.000 de euro

    Camera Deputaţilor va cumpăra hârtie igienică şi hârtie prosop în valoare de 181.635 lei, iar data limită pentru trimiterea ofertei de către firmele interesate este 1 aprilie 2016, potrivit Mediafax.

    Câştigătorul licitaţiei va fi anunţat în data de 4 aprilie 2016.

    Criteriul utilizat în achiziţionarea produselor va fi preţul cel mai scăzut. În total, garanţia care va trebui depusă pentru participarea la licitaţie va fi de 3.631 de lei.

  • Guvernul a aprobat şi a trimis Parlamentului pachetul legislativ privind achiziţiile publice

    Ministrul Finanţelor a făcut aceste afirmaţi la finalul şedinţei Executivului în care s-a aprobat proiectul legislativ referitor la achiziţiile publice, document care include măsuri destinate să asigure un cadru legislativ prin care achiziţiile publice să fie concepute astfel încât să asigure “o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii sociale”.

    De asemenea, se urmăreşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung prin introducerea conceptului “value for money” în criteriile de atribuire, astfel încât se ia în vedere costul întregului ciclu de viaţă al produsului, serviciului, lucrării achiziţionate şi nu numai “preţul cel mai scăzut”. Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

    “Funcţie de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului «preţul cel mai scăzut» sau pe baza criteriului «costul cel mai scăzut», care are la bază costurile pe durata de viaţă a obiectului achiziţiei publice, sau pe baza criteriului «cel mai bun raport calitate-preţ», care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, astfel încât autorităţile contractante sunt încurajate să ia în considerare şi alţi factori, nu exclusiv preţul. Criteriul «preţul cel mai scăzut» nu va fi utilizat în cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale şi care prezintă un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul «cel mai bun raport calitate-preţ»”, se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al Guvernului.

    Procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege răspund directivelor CE în domeniu şi se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoarea estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât 22.908.118 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări, 591.918 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii, 3.312.975 lei pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice prevăzute de proiectul de lege (servicii de sănătate, servicii sociale şi servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de învăţământ, servicii hoteliere şi de restaurant etc.)

    “O autoritate contractantă va avea dreptul să achiziţioneze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei. De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementată posibilitatea ca autorităţile contractante să se consulte în mod transparent şi util cu piaţa în vederea obţinerii unui răspuns, cu privire la evoluţiile cu caracter tehnic şi financiar din domeniul achiziţiei publice pentru care se intenţionează aplicarea unei proceduri publice competitive şi transparente. În comparaţie cu legislaţia în vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului şi creşterea eficienţei, se va introduce obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire începând cu luna aprilie 2017 pentru unităţi de achiziţii centralizate şi din octombrie 2018 pentru toate unităţile contractante. Unităţile de achiziţie centralizate vor fi create, în baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achiziţii publice şi a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat”, se arată în comunicat.

    Alt element de noutate constă în posibilitatea ca, în vederea participării la o procedură publică de atribuire, ofertanţii să depună iniţial un document unic de achiziţie european în format electronic (DUAE), urmând ca numai ofertantului clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor cuprinse în documentele achiziţiei.

    Astfel, autorităţile contractante sunt îndemnate să negocieze cu operatorii economici termenii contractuali, având posibilitatea de a realiza achiziţii care să corespundă nevoilor lor. Este încurajată şi utilizarea achiziţiilor centralizate, având ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzacţionare, profesionalizarea procesului de atribuire a achiziţiilor publice, în vederea utilizării eficiente a fondurilor publice.

    Autoritatea contractantă va avea posibilitatea să efectueze plăţi corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant şi subcontractant, la solicitarea subcontractanţilor propuşi. În cazul în care se constată existenţa vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea înlocuirii subcontractanţilor propuşi.

    Un alt capitol al proiectului vizează condiţiile, expres menţionate, în care un contract de achiziţie publică poate fi modificat pe durata executării acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum şi cazurile care conduc la denunţarea unui contract de achiziţie publică de către autorităţile contractante.

    Totodată, este reglementată obligaţia autorităţilor contractante de a motiva decizia de a nu împărţi pe loturi un contract de achiziţie publică, în cazul în care aleg să ia o asemenea decizie, în scopul încurajării participării cât mai vaste a întreprinderilor mici şi mijlocii, la procedurile publice de atribuire, dar este reglementată şi posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel încât decizia de atribuire să prezinte avantaje pentru autoritatea contractantă, fiind încurajată atribuirea unor contracte de o valoare mai mică mai multor ofertanţi, comparativ cu atribuirea contractului către un singur ofertant.

    Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizează prevenirea neregulilor şi a acţiunilor care pot conduce la conflicte de interese.

    Proiectul de lege redefineşte conceptul “conflict de interese” în sensul extinderii spectrului definit de actuala legislaţie, care se rezumă la relaţii de rudenie sau capital. Conform proiectului de lege, «prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau al unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextual procedurii de atribuire»”, se mai arată în comunicat.

  • La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii

    La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Avocat pledant cu o experienţă de 16 ani, s-a specializat în litigii şi arbitraje de drept comercial, contencios administrativ, concurenţă, proceduri de executare silită, contencios fiscal, achiziţii publice. A reprezentat investitori străini în dosare de arbitraj în faţa curţilor domestice şi internaţionale. El coordonează şi TZA Insolvenţă, divizia de specialitate care derulează proiecte în domeniul insolvenţei.

    Coordonează activitatea a 43 de oameni, iar anul trecut avocaţii departamentului de litigii şi arbitraje interne din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii au asistat clienţi în peste 3.000 dosare litigioase. Numărul clienţilor reprezentaţi în prezent depăşeşte 800.
    „Am început avocatura la o altă firmă, dar cred că momentul cheie al carierei mele a fost înfiinţarea, alături de prieteni avocaţi, a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, în urmă cu 10 ani.“

    Povesteşte că a înţeles devreme că în această profesie, pe lângă cunoştinţele juridice solide, sunt necesare calităţi de „detectiv“, trebuie cercetate cu atenţie un dosar sau o problemă juridică, un avocat trebuie „să fie dedicat profesiei şi, foarte important, să aibă abilitatea de a înţelege speţa juridică şi doleanţa clientului. Un bun bagaj de cunoştinţe teoretice nu este suficient. Am văzut tineri absolvenţi sau chiar avocaţi care identifică problemele de drept, găsesc soluţii, sunt şi foarte buni în scris, dar în faţa judecătorului sau la o discuţie cu clientul se pierd, nu ştiu să-şi structureze un discurs, o analiză.

    Pe de altă parte, am cunoscut avocaţi care au pledoarii extrem de zgomotoase, agresive, dar dacă ai ca răspuns o pledoarie concisă, la obiect şi eşti calm şi serios în abordarea ecuaţiei juridice, vei câştiga de fiecare dată simpatia şi admiraţia clientului, dar şi a judecătorilor“. Adaugă că, în mod evident, oricine doreşte să câştige dosarele litigioase în care este implicat. „Dar am constatat că, mai ales în cazul clienţilor persoane juridice nu este important întotdeauna dacă câştigi sau pierzi. Atunci când clientul înţelege că ai făcut tot ce se putea, că ai adus toate argumentele de fapt şi de drept necesare, că ai avut o prezenţă foarte bună în faţa judecătorului, atunci ai avut un mandat de succes.“

    Pe termen lung se vede tot în postura de avocat. „Şi voi face tot litigii. Sunt norocos să am o profesie care îmi place. Rămân un avocat de civil, comercial, îmi plac disputele contractuale foarte mult.“

  • Ambasadorul britanic: Lipsa de transparenţă în contractele de achiziţii determină probleme majore

    Potrivit acestuia, România a progresat considerabil în ultimii ani în sancţionarea conflictului de interese, însă măsurile nu sunt uniforme la nivel naţional.

    “Ne dorim o transparenţă mai mare şi mecanisme mai puternice pentru prevenirea corupţiei în achiziţiile publice. Este evident că România a progresat considerabil în ultimii ani în sancţionarea conflictului de interese. Cu toate acestea, măsurile nu sunt uniforme peste tot în ţară, iar lipsa de transparenţă a autorităţilor locale în acordarea contractelor continuă să fie o problemă majoră”, a declarat Brummell, într-o conferinţă privind achiziţiile publice.

    Ambasadorul a vorbit şi despre ultimul raport al Comisiei Europene asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care atrage atenţia asupra defectelor persistente din domeniu.

    “Anul trecut, Agenţia Naţională de Integritate a identificat mai mult de 500 de cazuri de conflicte de interese în derularea procedurilor de achiziţii. Din acest motiv, implementarea sistemului de prevenire a conflictelor de interese trebuie să rămână o prioritate. Nu în ultimul rând, sectorul public şi cel privat au nevoie să fie pregătite pentru aplicarea noului cadru legislativ pentru a creşte gradul de cunoaştere al noilor directive. Guvernul britanic a organizat până acum mai multe de 200 de sesiuni de training pentru angajaţii din sectorul public. Cadrul legislativ în acest domeniu a suferit modificări multiple în ultimii zece ani în România, iar lipsa de stabilitate a legilor crează probleme în continuare. De aceea, noi credem că cele trei elemente sunt esenţiale: proceduri mai simple, mai flexibile şi mai transparente”, spune Brummell.

    În România, achiziţiile publice reprezintă o piaţă de 15 miliarde de euro.

    “Apreciem eforturile Guvernului de a îmbunătăţi cadrul legislativ şi sper că aceste modificări (ale legislaţiei privind achiziţiile publice, n.r.) vor fi finalizate în urma unor ample dezbateri cu toţi cei interesaţi. Aş dori să vă dau detalii despre perspectiva britanică în implementarea noilor reguli. Negocierea noilor directive la nivel european a fost foarte importantă pentru noi. Achiziţiile pot avea un impact major asupra funcţionării pieţei interne. Statele membre au muncit din greu în ultimii zece ani să construiască economii mai competitive prin promovarea concurenţei sau investiţiei în infrastructură şi educaţie. În acest context, reformarea politicii de achiziţii publice trebuie să fie o prioritate strategică pentru creştere economică oriunde în Uniunea Europeană”, a afirmat ambasadorul Marii Britanii.

    Acesta a subliniat că Marea Britanie a implementat deja directiva privind achiziţiile în sectorul public.

    “Din experienţa noastră de până acum, aş dori să atrag atenţia asupra unor elemente pe care le considerăm esenţiale şi în România. În primul rând, este crucială simplificarea procedurilor în beneficiul întreprinderilor mici şi mijlocii, în acelaşi timp cu respectarea criteriilor de transparenţă şi concurenţă. Firmele mici au un potenţial mare în a genera locuri de muncă, creştere economică şi inovare. Sunt exemple foarte bune din UK în care acordarea de mai multe contracte unor companii mici a redus costurile cu până la 90%, de exemplu în furnizarea de servicii IT sau de transport pentru Guvern”, a adăugat Brummell.

    De asemenea, în opinia sa, flexibilitatea mai mare şi libertatea mai mare de negociere a contractelor pot duce la rezultate mai bune.

    “Acesta este un avantaj atât pentru furnizor cât şi pentru Guvern, dar mai ales pentru plătitorii de taxe. Limitarea criteriului preţului cel mai mic în selecţie, dar şi folosirea extinsă a cataloagelor electronice sunt modificări pozitive”, a mai spus ambasadorul.