Tag: accize

  • JTI: Propunerile Ministerului Finanţelor privind accizele pe 2015 vor scumpi ţigările la nivelul care trebuia atins în 2018

    La finele săptămânii trecute, Finanţele au informat producătorii de tutun că de la 1 aprilie anul viitor va scădea acciza ad valorem de la 18% la 14%, deşi ar fi trebuit ajustată doar cu un punct procentual, potrivit calendarului convenit cu Comisia Europeană, iar nivelul propus trebuia atins abia în 2018, la finalul calendarului.

    Totodată, reprezentanţii MFP au anunţat companiile că va aplica în principiu un curs de schimb de 4,73 lei/euro, la nivelul din acest an, dar nu au exclus indexarea cu rata inflaţiei, în urma negocierilor cu FMI şi Comisia Europeană.

    Prin creşterea accizei minime de la 81,5 euro la 84 de euro la 1.000 de ţigarete, nivelul taxei se ridică la 397,32 lei, ceea ce la cursul BCE de la 1 octombrie 2014 – 4,4093 lei/euro (la care se face raportarea către CE) înseamnă peste 90 de euro, nivelul care trebuia atins în 2018.

    La un curs de schimb de 4,73 lei/euro, preţul unui pachet de ţigări din categoria celor mai ieftine se va scumpi cu circa 20 de bani, iar cele mai scumpe cu doar 10 bani. În cazul în care cursul la care se calculează acciza va fi indexat cu rata inflaţiei de la septembrie şi va urca la 4,8 lei/euro, atunci scumpirea va fi de aproximativ 25 şi 15 bani.

    Reducerea accizei ad valorem la 14%, nivelul programat pentru 2018, care se calculează asupra preţului de vânzarea cu amânuntul, apropie preţurile între ţigările premium şi cele din categoriile mai ieftine.

    “Deja preţurile din categoriile ieftine sunt mult mai mari decât preţurile ţigărilor de pe piaţa neagră, iar prin această măsură se va mări ecartul şi o să vedem o creştere a contrabandei”,a declarat pentru MEDIAFAX Gilda Lazăr, corporate affairs JTI România.

    Calendarul de armonizare al accizelor prevede o majorare a accizei minime la 84,00 euro/1.000 de ţigarete în 2015, 86,5 euro în 2016, 89 euro în 2017 şi 90 euro în 2018.

    De asemenea, acciza totatală a urma să fie de 86,96 euro/1.000 de ţigarete de anul viitor, 89,55 euro în 2016, 92,14 euro în 2017 şi 93,18 euro în 2018.

    La cursul de 4,73 lei/euro, acciza totală de 86,96 euro/1.000 de ţigarete înseamnă 411,32 lei, ceea ce echivalează cu 93,28 euro/1.000 de ţigarete la cursul BCE de la 1 octombrie, mai mult decât nivelul convenit pentru 2018.

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    7 mld. euro
    suma estimată cheltuită eronat de UE din bugetul pe 2013, rata de eroare pentru plăţile efectuate în anul respectiv fiind în scădere de la 4,8% din bugetul comunitar în 2012 la 4,7%

    270 mil. lei
    efortul bugetar estimat de MFP pentru majorarea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială cu 100 lei brut în 2015

    6,3 mld. euro
    contribuţia imigranţilor din cele 10 noi state membre UE la bugetul Marii Britanii din 2004 până în prezent, în timp ce taxele plătite de ei au depăşit cu 12% beneficiile primite de la statul britanic, conform unui studiu UCL Centre for Research and Analysis of Migration

    30%
    ponderea populaţiei care suferă de obezitate, în timp ce 20% sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut cu 18% în ultimii 10 ani, conform Ministerului Sănătăţii

    10,1%
    rata şomajului din UE în septembrie, stabilă faţă de luna precedentă, dar în scădere faţă de septembrie 2013, când a fost 12%; faţă de anul trecut, cele mai mari scăderi ale şomajului au fost consemnate în Ungaria (de la 10% la 7,6%), Spania (de la 26,1% la 24%), în timp ce şomajul a crescut cel mai mult la nivel european în Finlanda (de la 8,2% la 8,7%) şi Franţa (de la 10,3% la 10,5%)

  • Ponta: Accizele pentrul anul viitor vor fi, cu siguranţă, mai mici

    “Se lucrează la Ministerul de Finanţe împreună cu partenerii noştri internaţionali, cu Comisia Europeană şi o să vă anunţăm. Cu siguranţă vor fi accize mai mici. Atunci când Ministerul de Finanţe vine cu o decizie, o să vă anunţăm“, a spus Ponta.

    Formula cu care va fi calculată valoarea accizelor anul viitor este încă în analiză la nivelul unui grup de lucru, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nedorind să precizeze dacă accizele vor mai fi calculate după cursul valutar redus anunţat de BCE, care permite un nivel mic de accizare.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele vor fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Acum, întrebat ce se va întâmpla pentru anul viitor, ministrul Finanţelor a evitat să precizeze dacă Guvernul se va mai raporta la cursul BCE, care ar permite un nivel scăzut de accizare începând cu anul viitor.

    “Faptul că acciza are mod de calcul cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Avem un grup de lucru care analizează mai multe versiuni şi, în momentul în care ei vor definitiva modul de calculare al accizei, dacă va rămâne în vigoare sau nu, vom anunţa, dar ea intră în vigoare de la 1 ianuarie. Deci, noi trebuie să avem această formulă definitivată cel târziu până în momentul în care vom face bugetul pe 2015”, a spus Petrescu.

    Jurnaliştii au încercat totuşi să afle dacă metoda de calcul se va baza în continuare pe cursul anunţat miercuri de BCE, mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 şi valabil pentru acest an, ceea ce ar înseamna că accizele de anul viitor vor fi mai mici, sau i se “pare normal” să fie folosit un curs artificial precum cel utilizat în acest an.

    “Eu pot să comentez pe măsuri pe care le voi lua, pe care le-am luat, acesta este cursul accizei. Nu am nimic de comentat în momentul de faţă referitor la cursul actual al accizei, decât că lucrăm cu un grup de lucru şi e posibil un alt mod de calculare sau poate să rămână acelaşi”, a răspuns Petrescu.

    Ministrul a mai fost întrebat de jurnalişti cum explică faptul că nu se ştie la această dată modul de calcul şi cursul, având în vedere faptul că Guvernul se prezintă ca fiind unul “predictibil”, dar şi de această dată ministrul a evitat să dea un răspuns tranşant.

    “Nu este adevărat. Repet, această acciză, dacă se schimbă modul de calcul – nu am zis că se schimbă – ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Da, evident, trebuie să avem o formulă de calcul înainte de acea dată, cu cât de mult timp înainte, pentru a avea o dezbatere publică normală. Faptul că este legat de cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că trebuie să avem o metodă de calcul de la 1 octombrie”, a spus Petrescu.

    Totodată, ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că modul de calcul al accizei va fi pus în dezbatere publică.

    “Pentru toate proiectele pe care le-am avut au fost puse pe site şi au fost discutate cu mediul de afaceri şi cu sindicatele”, a mai spus Petrescu.

    Banca Centrală Europeană a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie acest an, acest indicator, folosit în anii anteriori de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut şi utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro.

    Un curs mai scăzut pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie decât cel actual a mai fost anunţat în 2011, la 4,3001 lei/euro, fiind utilizat pentru calcularea accizelor în 2012.

    Cursul de schimb utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro, este cu 1,6% mai mic faţă de cel folosit în 2013, de 4,5223 lei/euro.

    În noiembrie anul trecut, când cursul BCE a fost anunţat în scădere faţă de anul precedent, premierul Victor Ponta a anunţat că, pentru 2014, accizele nu vor mai fi indexate în funcţie de acest curs de schimb, ci raportat la inflaţie.

    Surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că nivelul accizelor ar putea fi stabilit, începând din 2014, prin indexare cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb, în tendinţă de scădere, pentru a nu fi afectate veniturile încasate la buget din accize.

    Modificarea metodologiei de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a pracurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

    În primele opt luni ale acestui an, încasările din accize la bugetul general consolidat s-au situat la 15,37 miliarde de lei, în urcare cu aproape 11% de la 13,86 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat recent că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    El a arătat însă că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    Ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României (BNR), întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare între băncile centrale din Europa şi la nivel global. Pentru 30 septembrie, BCE a anunţat o rată de 4,4102 lei/euro.

    BNR a anunţat un curs de referinţă pentru miercuri de 4,4127 lei/euro, în urcare cu 0,13 bani faţă de marţi.

  • Noi măsuri pentru combaterea pieţei negre la tutun

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a semnat un Protocol de colaborare cu fiecare dintre marile companii din industria tutunului (British American Tobacco – BAT, Japan Tobacco International – JTI şi Philip Morris International – PMI), în vederea combaterii comerţului ilegal cu ţigarete.

    Potrivit documentelor, personalul vamal şi cel specializat în prevenirea şi combaterea fraudei fiscale va beneficia de sprijinul şi expertiza celor trei companii de tutun, acordate în vederea eficientizării acţiunilor de combatere a contrabandei, precum şi a depistării produselor din tutun contrafăcute, care pot ajunge pe piaţa de desfacere din România sau din alte state membre ale Uniunii Europene. La rândul său, Direcţia Generală a Vămilor va furniza companiilor de tutun mostre de ţigarete reţinute în vederea confiscării şi, de asemenea, va transmite date şi informaţii cu privire la capturile de ţigarete.

    „Obiectivul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este de a asigura o mai bună colectare a taxelor în scopul creşterii veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, colaborăm cu toate instituţiile competente în combaterea evaziunii fiscale, continuând aplicarea fermă a  măsurilor de descurajare a iniţiativelor evazioniste şi a traficului ilegal cu produse accizabile”, a declarat Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    „Comercianţii legali vor plăti mai mult statului, dacă vânzările lor sunt mai puţin afectate de comerţul ilegal cu produse din tutun”, a declarat Romeo Florin Nicolae, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, coordonator al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Un exemplu de bună practică îl reprezintă acţiunile desfăşurate în luna iulie 2014 pe frontiera româno-moldovenească, în comun cu alte instituţii ale statului şi cu suportul producătorilor de ţigarete, împreună cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, care au condus la scăderea contrabandei cu ţigarete cu aproximativ 8% în luna iulie 2014 în regiunea nord-est, comparativ cu luna mai 2014, conform unei analize independente realizată de producătorii de ţigarete cu o societate de profil specializată în astfel de studii. (…) În perioada ianuarie – august 2014, lucrătorii Direcţiei Generale a Vămilor au descoperit aproape 49 de milioane de ţigarete traficate ilegal, a căror valoare depăşeşte suma de 6 mil. euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 34%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Vom extinde colaborarea şi cu Direcţia Generală Antifraudă Fiscală şi vom continua parteneriatele cu Direcţia Generală a Vămilor, prin susţinerea dezvoltării profesionale a lucrătorilor vamali, acordarea de suport pentru instruirea de noi echipe canine, precum şi prin derularea de campanii publice anticontrabandă în regiunile de frontieră ale ţării. Până acum, campaniile desfăşurate în zona de sud-vest, nord-vest şi nord-est au avut rezultate vizibile în ce priveşte scăderea pieţei negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, producătorii de ţigarete au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii, ceea ce înseamnă 13% din totalul veniturilor bugetare şi circa 2% din PIB. Accizele plătite de companiile de tutun în 2013 reprezintă peste 40% din totalul veniturilor bugetare provenite din accize. Un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă înseamnă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 40 milioane de euro”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Printre acţiunile pe care le vizăm se numără sprijinirea campaniilor iniţiate de autorităţi pentru expunerea efectelor nocive ale comerţului ilicit şi furnizarea de expertize tehnice şi training  de specialitate pentru identificarea produselor contrafăcute,” a declarat Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

  • Guvernul va înapoia, trimestrial, transportatorilor 4 cenţi din acciza la carburant pe baza facturii

     El a precizat că actul normativ care va reglementa acest sistem va fi aprobat, miercuri, de Guvern.

    “Am stat de vorbă cu Uniunea Naţională a Transportatorilor şi am întrebat: domn’e, care e efectul asupra voastră a acestei accize ? Şi mi-au zis: iată ce se întâmplă, s-ar putea să alimentăm mai mult în Ungaria sau s-ar putea să alimentăm tranzitul. Şi, bun, care e soluţia ? Păi, uite cum se întâmplă în şase ţări din Uniunea Europeană: măriţi cu şapte eurocenţi, dar dacă vă aducem factura prin care am cumpărat în mod corect, legal, de la benzinărie, daţi-ne înapoi o parte din această creştere de acciză.

    Miercuri, vom adopta actul normativ prin care trimestrial – cele şase ţări au sisteme diferite, unele dau o dată pe an, altele semestrial sau trimestrial – deci, tot ceea ce se cumpără de transportatorii care au licenţă de transport, cu factură, motorină, în trimestrul trei îmi aduce acea factură şi, din şapte cenţi, cât a crescut, trei îi dă transportatorul şi patru ţi-i dă Guvernul înapoi”, a relatat Ponta la România TV.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Guvernul introduce acciza la carburanţi şi promite măsuri de sprijin pentru transportatori “corecţi”

     “O avem în buget, o aplicăm, am discutat împreună cu Petrescu şi Şova (ministrul Finanţelor şi cel al Transporturilor-n.r.) cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, pentru că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea, iar, pe de altă parte, să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    El a precizat astfel că Guvernul va adopta un set de măsuri prin care “transporatorii corecţi, cu facturi” să poată recupera o parte importantă din acciza care urmează să fie introdusă la carburanţi din luna aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul respinge exceptarea de la plata accizei pentru palincă, ţuică, rachiu pentru consum propriu

     Potrivit iniţiativei legislative, Codul Fiscal ar fi fost modificat astfel încât palinca, ţuica, horinca, turţul, coniacul, rachiul de drojdie de vin, cel de tescovină şi cel de fructe să fie exceptate de la plata accizelor dacă ar fi fost produse pentru consumul propriu al gospodăriilor individuale în limita unei cantităţi de cel mult 100 litri de produs/gospodărie individuală, cu o concentraţie alcoolică de 100% în volum sau în cantitate de 200 litri de distilat din fructe la 50 de grade.

    Iniţiatorii subliniază în expunerea de motive la proiect că prepararea distilatelor din fructe are o veche tradiţie în România, pălinca este una dintre “cărţile de vizită” ale României şi “unul dintre cei mai buni ambasadori care a trecut de mult graniţele României în posesia diplomaţilor cutreierând toate meridianele lumii”.

    Aceştia au mai menţionat că palinca, alături de alte băuturi tradiţionale româneşti, “este în pericol de dispariţie sau pe cale de a deveni doar un produs exclusivist de lux”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a redus dobânda. Ce urmează acum?

    BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru decembrie de la 3% la 3,5%, după ce a inclus în calcul efectul accizei suplimentare la combustibili şi al creşterii accizelor din curs şi inflaţie. Pentru sfârşitul lui 2015, prognoza de inflaţie a BNR este de 3,2%.

    “Inflaţia va rămâne cel mai probablil între 1% şi 1,5% în prima jumătate a anului, sub ţinta BNR de 2,5% plus-minus 1%. Estimarea noastră pentru sfârşitul anului este de 3,6%, în condiţiile în care preţurile mai mari la alimente, energie şi combustibili vor pune presiune treptat pe preţurile de consum în partea a doua a anului”, apreciază Eugen Şinca, analist al BCR.

    Conform discuţiilor cu FMI şi CE, amânarea până în aprilie a accizei suplimentare de 7 eurocenţi la benzină şi motorină ar urma să fie acoperită prin îngheţarea unor cheltuieli ale statului, iar în funcţie de încasările la buget din primele şase luni, rectificarea de buget de la jumătatea anului va  confirma reducerile de cheltuieli operate în acest interval la ministere.

    Cât priveşte impasul politic generat de opoziţia preşedintelui Traian Băsescu faţă de semnarea memorandumului cu FMI dacă acesta va include măsura introducerii accizei suplimentare, acesta a fost depăşit în cel mai simplu mod, potrivit premierului Victor Ponta: memorandumul nu va include nimic privind accizele, în ideea că accizele sunt taxe care sunt deja în vigoare.

  • Carburanţii se vor scumpi cu 0,4 lei pe litru după introducerea noii accize

     “Impactul va fi de 0,4 lei pe litru, în linii mari. În primele trei luni consumul va scădea, poate cu 1-2%. Va fi o reaşezare a comportamentului consumatorului, dar după două-trei luni îşi va reveni”, a afirmat vicepreşedinte Rompetrol pe retail şi trading, într-o conferinţă de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro