“Consider că pentru moment trebuie să ne abţinem de la a lua măsuri de răspuns” la sancţiunile americane, a declarat Putin în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, au anunţat agenţiile.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Tag: abtinere
-
Washingtonul va garanta un împrumut de un miliard de dolari pentru Ucraina
“Suntem pe cale să formulăm o garanţie pentru un împrumut de un miliard de dolari”, a declarat Kerry, adăugând că “europenii se gândesc la 1,5 miliarde de dolari” garanţie pentru un împrumut acordat acestei ţări în plină criză politică şi economică.
Totuşi, potenţialii donatori, printre care UE şi FMI, s-au abţinut la începutul săptămânii să se pronunţe asupra modalităţilor de ajutorare a Ucrainei.
“Prioritatea numărul unu este formarea unui nou Guvern (…). Prioritatea numărul doi sunt reformele (…), iar prioritatea numărul trei este FMI”, a afirmat Kerry.
El a subliniat, de asemenea, că “orice intervenţie militară care ar încălca suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei ar fi o eroare gravă”.
Anterior, Casa Albă i-a îndemnat pe “actorii externi” să se abţină de la orice “provocare” în criza din Ucraina, făcând aluzie la acţiunile Rusiei, care a anunţat măsuri mulitare în regiune.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Înţelepciunea unui ardei iute, uscat şi afumat
Chipotle este un soi de ardei iute, uscat şi afumat, dar şi un lanţ de restaurante cu specific mexican răspândit în Occident, cu venituri de aproape 3 miliarde de dolari anual. Fundamental, este un lanţ de fast-food care a decis să se „vândă” cu o doză bună de anticonsumerism. O să înţelegeţi ce spun dacă o să căutaţi pe YouTube „Scarecrow Chipotle”.
Primul clip este cel care trebuie, este un film de animaţie ce are aproape 12 milioane de vizualizări şi care prezintă istoria unui personaj trist care vine în contact cu lumea dură şi ascunsă a hranei industriale – pui umflaţi cu seringa de către roboţi, văcuţe prizoniere ale unor instalaţii ce amintesc de caznele inchiziţiei, reclame false ce propovăduiesc prospeţimea şi naturaleţea, automatism nemilos, totul pe fundalul unui cântec trist-copilăresc care vă va muia şi mai tare inima. În cele din urmă mesajul este optimist, iar Chipotle se fereşte să se bage în ochii privitorului, un logo apărând doar câteva secunde în trei minute de film.
Filmul promovează şi un joc de mobil cu aceeaşi tematică şi este, de fapt, parte a unui campanii inspirate ce promovează valorile pe care mizează compania – hrană sănătoasă, responsabilitate, echitate. Toate acestea ar fi vorbe goale dacă Chipotle nu s-ar ca defini ca opunându-se sistemului şi nu ar încerca să se muleze pe valorile tinerei generaţii (veţi putea citi un text extrem de interesant despre preferinţele generaţiei Y, şi nu numai, în acest număr al revistei). Iar dacă adaugi emoţie, treaba e gata: Los Angeles Times descrie Scarecrow drept suprarealist şi magnetic, iar un jurnalist de la Slate crede că scena cu văcuţele prizoniere în maşinării este cel mai dureros moment văzut vreodată în marketingul fast-food.
Dincolo de efuziunile lacrimogeno-marketingo-jurnalistice, cred că trebuie evidenţiată înţelepciunea celor care se ocupă de marketingul companiei americane; mi se pare că sunt un bun exemplu pentru cultura orală spre care cred că ne îndreptăm. Îi spun cultură orală pentru că mi se pare că revin în prim plan elementele culturii orale de dinainte de apariţia alfabetului. Un citat lămuritor, pe care l-am mai folosit, via Marshall McLuhan: „Lucrul pe care l-ai descoperit este un ajutor nu pentru memorie, ci pentru amintire, iar discipolilor tăi le împărtăşeşti nu adevărul, ci doar o formă care seamănă cu adevărul; vor auzi multe lucruri, dar nu vor învăţa nimic; vor părea că sunt atotştiutori, dar de fapt nu vor şti nimic; vor fi o companie plictisitoare, părând înţelepţi fără să fie„. Nu este un contemporan criticând internetul şi nici un erudit făcând praf Wikipedia.
Este Platon, filosoful, exprimându-se în privinţa scrisului, a alfabetului, a comunicării prin cuvânt scris; considera toate acestea drept revoluţii distructive şi pleda pentru singurul mod de transmitere a cunoştinţelor, singurul mod de învăţătură pe care îl cunoştea, pe cale orală. Iar în prezent spre acolo ne îndreptăm, martore sunt rezumatele, impresiile, notele care ajung să cântărească mai mult decât enciclopediile, postările emoţionale la care reacţionăm pe Facebook sau enervarea cu care îi receptăm pe hateri.
Veţi regăsi această fascinaţie a cuvântului povestit în discursurile acelea vestite ţinute de Bill Gates, Steve Jobs sau Richard Branson, la conferinţele TED şi, mai nou, la evenimentul nostru „Storytellers”: nimic nu-i mai minunat decât o sală care reacţionează, care receptează, care primeşte şi care se bucură.
Un tablou – îl veţi recunoaşte cu uşurinţă – cu o poveste uluitoare apărută în presa vremii: într-o seară de decembrie a anului 1889 un individ numit Vincent a sunat la uşa unei case rău-famate din Arles. Portarul i-a deschis, iar numitul Vincent i-a înmânat urechea sa proaspăt tăiată, învelită într-o bucată de hârtie, spunându-i: „Luaţi-o, o să vă folosească„. Da, multe zeci de ani după, ne foloseşte încă.
-
Austeritatea tâmpeşte
Dacă luăm Europa de-a lungul şi de-a latul, dăm, de cele mai multe ori, de creştere economică. Timidă, e drept, şi dacă e să priveşti graficele evoluţiile sunt asemănătoare urmelor lăsate din când în când de blândul bou, dar pe moment avem creştere economică. România conduce clasamentul european al creşterii economice pe trimestrul al treilea (în mintea mea chestia asta în sine este un soi de oximoron, ironia amară a nepriceperii) şi doar patru naţii au înregistrat scăderi ale Produsului Intern Brut.
Mai mult, cei de la Fitch au schimbat macazul şi vorbesc acum despre performanţele remarcabile ale grecilor în materie de politici fiscale, iar George Osborne îşi învineţea recent pieptul în parlamentul britanic, vorbind despre cum a ţinut el strâns robinetul cheltuielilor. PIB-ul spaniol nu mai scade, nemţii se laudă cu o vânjoasă creştere de 0,3% şi vecinii bulgari au săltat şi ei la 0,5%. Uau, nu-i ăsta triumful austerităţii?
Nu. Criza pe care o trăim a demontat un număr important de teorii economice, tocmai pentru că de regulă a fost tratată de minţi umile, care nu treceau de relaţii cauză-efect simple, de genul „Dau afară, deci nu mai cheltuiesc” sau „Tai din investiţii, deci mă redresez”.
Să îţi imaginezi că austeritatea va putea readuce creşterea economică sănătoasă este o iluzie; graficele acelea produse de boi arată că tocmai acolo unde austeritatea a fost mai puternică revenirea a fost anemică. Iar creşterea economică care le permite liderilor să rânjească pe la înmormântări este pur şi simplu recuperarea normală, firească, de după reflux.
Un înţelept zicea că politicienii pot rezolva, de obicei, orice problemă, pentru că de obicei creează o problemă şi mai mare. Şi atâta timp cât cetăţenii trăiesc cu impresia că prima problemă a fost rezolvată şi nu sunt informaţi despre apariţia celei de-a doua probleme, avem de-a face cu succese politice. Şi am avut tot felul de succese politice – banii pompaţi în sistemul financiar la începutul crizei, naţionalizările de bănci, următoarele tranşe de bani pompaţi, ştergerile de datorii, reducerile de cheltuieli şi austeritatea impusă – care s-au adunat într-o grămadă uriaşă de succes care atârnă deasupra Europei întregi şi riscă, atunci când va cădea, să cauzeze cucuie serioase bătrânului continent.
Nu vorbesc aici de politicienii români, pentru că, aşa cum ne-au obişnuit, sunt pe câmpii, cu floricele în păr: au treabă cu codul penal, să se pună la adăpost, cu amnistii, cu răfuieli pe terenuri agricole; când se plictisesc, mai trag pe hartă o autostradă sau două.
Austeritatea a creat parteneri care nu se mai respectă. Autoritatea a creat lideri peste nimic. Austeritatea a retezat idei. Austeritatea a măcinat iniţiative. Şi a mai creat austeritatea o clasă de cetăţeni care se tem. Se tem de preţuri, se tem să nu rămână fără slujbă, se tem de ziua de mâine. Într-un fel au dreptate: un sfert din cetăţenii Europei sunt ameninţaţi de sărăcie, şi numărul acestora creşte de la an la an. Acum sunt 125 de milioane, într-un continent care şi-a propus ca peste numai şase ani să aibă numai 20 de milioane de săraci.
Un profesor de ştiinţe politice vorbea recent de un concept care ni se potriveşte şi nouă, acum, de neoleninism. Am mai vorbit: leninismul s-a dezvoltat într-o perioadă în care legitimitatea politică era asociată cu un soi de expertiză care venea dintr-o iluzorie posesie de cunoştinţe superioare, expertiză asumată de liderii politici şi susţinută orbeşte de trepăduşii acestora. Puritatea ideologiei şi menţinerea dominaţiei politice a aşa-zisei elite erau ţeluri în faţa cărora alegerile, opinia publică, constituţia, legile, principiile democratice sau opoziţia politică nu reprezentau nimic. Cum e acum? Şi nu numai la noi, ci peste tot în lume.
De asta zic: austeritatea tâmpeşte. Tabloul este despre înţelepciune: se numeşte „Cei trei filosofi” şi este pictat de maestrul Renaşterii pe nume Giorgione. Şi este un soi de enigmă acest tablou, pentru că mulţi au încercat să identifice cele trei personaje. Unii au spus că sunt filosofi antici, alţii cred că sunt cei trei magi, alţii că reprezintă cele trei mari religii ale lumii; eu cred că sunt vârstele omului, dar acesta este doar un exerciţiu, pur şi simplu pentru că mă tem de austeritate şi de consecinţele ei.
-
Deputaţii şi-au adoptat bugetul pe 2014, de peste 235 de milioane de lei
Potrivit bugetului adoptat, din cele 235.385.000 lei , cheltuielile de personal sunt în sumă de 168.000.000 lei , în care se iau în calcul indemnizaţiile deputaţilor, salariile personalului, numărul posturilor finanţate de la buget fiind de 1.895.
Din acest număr de posturi, 412 sunt deputaţii aleşi, 693 sunt funcţii publice parlamentare, 790 sunt funcţii contractuale.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt în sumă de 56.099.000 lei şi sunt pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii clădirii, materiale necesare activităţii legislative, cheltuieli de protocol, cheltuieli aferente cazării şi transportului aferente deplasărilor interne şi internaţionale ale deputaţilor şi personalului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Proiectul de revizuire a Constituţiei, adoptat de Comisia de resort
Deputatul UDNMR Mate Andras-Levente a fost singurul care s-a abţinut de la vot.
Reprezentanţii PDL şi PPDD în comisie nu au fost prezenţi la şedinţă.
PDL a anunţat luni că a decis să se retragă din Comisia de revizuire a Constituţiei şi să refuze să participe la dezbaterile din plenul Parlamentului pe această temă, a anunţat luni vicepreşedintele partidului Alin Tişe, arătând că PDL va participa la acţiuni în Parlament şi în stradă pentru a informa cetăţenii.
PPDD a decis în 13 iunie să îşi retragă reprezentanţii din Comisia de revizuire a Constituţiei, a anunţat atunci liderul grupului PPDD, Daniel Fenechiu, invocând ca motiv că dezbaterile sunt “o mascaradă”, sunt suspendări şi răzgândiri, proiectul fiind făcut în discuţii private Antonescu-Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Comisia de revizuire a Constituţiei a introdus noţiunea “regiune” în legea fundamentală
În Comisia de revizuire a Constituţiei a fost modificat articolul 3, alineatul 3, astfel: “Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”.
Alte amendamente propuse în cazul regionalizării din partea PPDD şi PDL au fost respinse
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dosarul Zambaccian: Cererile de abţinere formulate de trei judecători repartizaţi, respinse
Solicitările de abţinere au fost înaintate de judecătorii Ioana Bogdan, Cristina Rotaru şi Angela Dragne, care au motivat prin faptul că, anterior, s-au pronunţat în alte dosare ale lui Năstase.
În urma respingerii cererilor de către Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), cei trei magistraţi rămân completul de cinci în care au fost repartizaţi aleator pentru a judeca, în 8 aprilie, contestaţiile din dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi a fost achitat pentru luare de mită.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro