Compania este, de asemenea, in discutii avansate si cu bancile partenere pentru a extinde liniile actuale de finantare a capitalului de lucru, se arata intr-un comunicat.
Atragerea de capital suplimentar se va realiza in doua etape. Astfel, in prima faza, actionarii deja existenti pot cumpara obligatiuni proportional cu detinerea actuala, iar, ulterior, in a doua etapa, obligatiunile nesubscrise vor fi subiect al unei oferte adresate unor investitori noi, printr-un plasament privat.
Totodata, actionarii au respins solicitarea unui investitor semnificativ al companiei, QVT Fund, de dizolvare a companiei.
Scaderea rapida a Produsului Intern Brut (PIB), dupa mai multi ani de dezvoltare puternica (crestere de 7% in perioada 2000-2007), se explica prin gradul ridicat de dependenta a economiei ucrainene de exporturi.
Banca Mondiala a revizuit, in iulie, la 15%, de la 9%, estimarea de scadere a PIB pentru acest an. Institutia financiara internationala anticipeaza ca economia Ucrainei isi va reveni lent, cu o crestere de 1% in 2010.
La randul sau, Fondul Monetar International estimeaza o contractie de 8% a economiei in 2009, urmata de un avans de 1% anul viitor. FMI a aprobat, anul trecut, pentru statul est-european, un program de finantare de 16,5 miliarde de dolari.
"Nu ma consider inventator, dar cred in idee. Iar cu putin sprijin, se putea si mai mult", spune franc Ladislau Doboli, care a pus bazele propriei afaceri pornind de la inventia lui. Mai exact, o tehnologie prin care reuseste obtinerea unui material folosit pentru constructia de mobilier prin reciclarea cartoanelor, a hartiilor, a frunzelor. "Din aceste materiale rezulta o pasta care inlocuieste lemnul. Se inlocuieste masa lemnoasa din produsul finit cu peste 25%. E un procent important", sustine Doboli.
Vazand ca nu se inghesuie nimeni sa-i cumpere ideea, Doboli a decis sa-si continue proiectul pe cont propriu. "Fara o investitie serioasa, ideea putea muri. Am vazut ca, desi era foarte buna, ecourile nu se faceau auzite." Dupa ce si-a deschis atelierul, caci firma i se pare prea pretentios spus, inventatorul a angajat sapte muncitori si a inceput sa fabrice produse de mic mobilier si apoi corpuri de iluminat. Omul se mandreste ca putea asigura salarii de 250-300 de dolari la nivelul anului 2004, angajatii erau multumiti, iar el castiga "frumusel". In acea perioada, produsele sale erau vandute si la targuri si conferinte si erau atractia principala a strainilor. Chiar si in zilele noastre, hoteluri din Neptun si Olimp au mobilier si veioze produse de atelierul lui.
Astazi, inventatorul se arata dispus la orice negociere. Ar vrea sa vanda ideea in strainatate, sau sa-si gaseasca un partener pentru afacere. La nivelul la care a investit el, profitul obtinut ii asigura un trai decent; Doboli crede ca o investitie de un milion de euro ar fi insa baza unei afaceri realmente prospere. Prospere si pentru ca materia prima este inepuizabila: cartoane, hartii si frunze aruncate or sa existe mereu. "Ce produce Romania cel mai mult? Gunoi! Gropile de gunoi sunt pentru mine o sursa de profit." Infim – asa descrie Radu Marin, presedintele Congresului National al Cercetatorilor si Inventatorilor, numarul inventiilor cumparate si aplicate in Romania. Mai mult, aplicarea celor mai multe a fost intrerupta inainte ca ele sa isi dovedeasca eficienta.
"Patronii vor sa se imbogateasca peste noapte si cat mai usor, iar o inventie are nevoie de efort si rabdare pana sa isi dovedeasca eficienta", considera Marin. Ca sa vina in sprijinul inventatorilor romani, CNCI, care functioneaza ca o asociatie privata, organizeaza actiuni de promovare, cele mai importante fiind saloanele de inventii. La nivelul institutiilor guvernamentale functioneaza insa Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, cu finantare de la bugetul de stat, care organizeaza anual competitii nationale de proiecte de cercetare stiintifica si inventii. "Solutia pentru acesti inventatori este sa castige concursuri pe proiecte sau sa faca microproductie. Ori si una, si alta. A treia solutie ar fi una radicala si fireasca: sa reuseasca sa faca transfer tehnologic pe baza inventiilor catre diverse intreprinderi particulare", sustine Marin. "Din acest punct de vedere, saracia generalizata, dezindustrializarea tarii si lipsa de interes a patronilor fata de progresul tehnic sunt motivele pentru care inventiile sunt total inghetate", sustine el. Pana acum a invatat asta chiar pe pielea lui. Cea mai noua inventie a sa este o instalatie care permite obtinerea unui hidrogen de inalta puritate, folosind doar apa de la robinet.
“Nu trebuie sa ne plangem, pentru ca nu este dracul atat de negru. Trebuie sa trecem peste lamentari si sa actionam”, a spus Vasile Blaga in cadrul evenimentului “Cum dezvoltam economic zona de nord-est a Romaniei” organizat la Botosani de Ziarul Financiar impreuna cu Turism Moldova.
Ministerul Dezvoltarii deruleaza in prezent Programul Operational Regional de imbunatatire a infrastructurii si mediului de afaceri in toate cele sapte regiuni ale Romaniei.
“Pe viitor, Romania ar putea deveni pentru Intel o piata axata pe cercetare si dezvoltare. In prezent, compania isi extinde aceste activitati in Europa si cred ca Romania va avea un rol important in aceasta dezvoltare”, spune Craig Barrett (69 de ani), presedintele producatorului american de microcipuri Inel Corporation, cu mentiunea ca deocamdata compania nu are niciun anunt oficial in acest sens, ci doar cauta noi oportunitati si parteneriate.
"Tarile care investesc in cercetare si dezvoltare au de castigat. Atat statele, cat si companiile pot castiga din oportunitati si pot investi sa depaseasca recesiunea", a spus presedintele Intel. In opinia lui Barrett, Romania este agresiva in industria IT, sector sprijinit de Guvern, iar unul dintre principalele sale avantaje este numarul mare de specialisti IT in raport cu numarul populatiei. Totusi, criza afecteaza inclusiv Romania, chiar daca la un nivel mai redus decat in alte tari. Intel Corporation simte recesiunea in primul rand din cauza faptului ca majoritatea clientilor din industria IT se confrunta cu probleme, ceea ce inseamna o incetinire semnificativa a vanzarilor.
“Ce nu va incetini insa este tehnologia, motiv pentru care Intel va continua sa investeasca si anul acesta, mentinand nivelul de 6 miliarde de dolari din anii precedenti”, spune Barrett, care considera ca o recesiune scoate ce e mai bun dintr-o companie si ca in cazul fata va cerne companiile care au capacitatea sa ramana in picioare chiar si in conditii economice precare. Astfel, pentru Intel recesiunea este de fapt o oportunitate, mai ales ca, dupa cum spune Craig Barrett, din punctul de vedere al banilor compania are o strategie conservatoare, iar lichiditatile puse deoparte pentru zile negre pot sustine acum dezvoltarea companiei.
“Intr-o asemenea perioada, poti trece peste recesiune, chiar daca afacerea merge prost, atata timp cat ai lichiditati”, sustine Barrett. Din experienta sa anterioara, recesiunea mondiala actuala este foarte similara cu crahul dotcom din anul 2000. Singura diferenta importanta este faptul ca in urma cu noua ani au fost afectate numai companiile din domeniul IT&C, in timp ce acum au de suferit toate industriile, dar magnitudinea este aproximativ aceeasi.
Presedintele Intel a primit, miercuri, titlul onorific de Doctor Honoris Causa, din partea Universitatii Politehnica din Bucuresti (UPB), acesta fiind cel mai inalt titlu pe care UPB il confera unei persoane publice. "Educatia asistata de calculator este esentiala. Noile tehnologii si tendinte ce transforma economia globala vor influenta viitorul studentilor de azi, atat pe plan personal, cat si profesional", a spus Barrett, care este si presedintele Aliantei Globale a Natiunilor Unite pentru Informatica si Tehnologii Comunicationale si Dezvoltare.
Producatorul american deruleaza in Romania programul Intel Teach, cu scopul de a intensifica educatia primita la clasa, prin instruirea profesorilor in integrarea tehnologiei in programa scolara, si colaboreaza cu dezvoltatorul roman de software Siveco. Se preconizeaza ca aproximativ 35.000 de profesori romani vor absolvi programul Intel Teach in urmatorii ani. Craig Barrett s-a alaturat echipei Intel in urma cu 35 de ani, pe vremea cand nu existau nici computere si nici internet, iar afacerile companiei erau de 50 de milioane de dolari anual, jumatate din veniturile actuale ale companiei intr-o singura zi. Presedintele Intel a anuntat ca se va retrage din functie in luna mai.
Olivier Marteau a inceput sa lucreze in Romania in 2005, oferind consultanta pentru diferite proiecte imobiliare. Si-a dat seama de atunci ca piata de aici este foarte diferita de cea din Franta, in termeni de caracteristici ale proiectelor, in special ale celor rezidentiale: amplasari nefericite, suprafete mari, preturi care tinteau doar un segment restrans de potentiali clienti. Opinia si-a pastrat-o si dupa vara lui 2007, cand a fost numit la conducerea Sogeprom Romania, compania de dezvoltari imobiliare a grupului francez bancar Société Générale.
Dupa mai mult de un an, la jumatatea lunii decembrie 2008, Sogeprom a initiat primul proiect local, pe care l-a si vandut intr-o tranzactie de tip forward purchase (vanzare la termen, prin care cumparatorul se angajeaza sa preia cladirea dupa finalizarea ei) – singura tranzactie din ultimele luni din sfera investitiilor imobiliare. Cumparatorul este Carrefour Property, divizia de dezvoltare imobiliara si de administrare a centrelor comerciale in care Carrefour isi desfasoara activitatea. Potrivit unor surse din piata, valoarea tranzactiei a fost de putin peste 40 de milioane de euro, proiectul fiind un centru comercial in Bacau, a carui constructie va incepe in perioada urmatoare. Centrul va include un hipermarket Carrefour si o galerie comerciala cu aproximativ 75 de magazine, data estimata a finalizarii fiind primul trimestru din 2010.
Terenul a fost achizitionat de catre Sogeprom in luna iulie a anului trecut, impreuna cu alta companie franceza, dezvoltarea centrului comercial urmand sa revina doar diviziei imobiliare a Société Générale. Marteau nu a dorit sa precizeze randamentul investitiei (yield), precizand ca acesta este bun pentru actualele conditii din piata. Potrivit ultimului studiu realizat la nivel european de CB Richard Ellis, randamentele in segmentul de spatii comerciale au crescut in ultimul an cu doua procente, pana la 8,5% – ceea ce se transpune printr-o scadere a potentialelor preturi pe care un vanzator al unui activ imobiliar le-ar putea obtine.
“Strategia noastra este sa cumparam un teren numai dupa ce sunt obtinute toate autorizatiile si numai daca suntem siguri ca vom vinde proiectul”, spune Olivier Marteau, pentru a justifica perioada relativ indelungata pana la momentul inceperii primului proiect. Relativ indelungata e cel putin daca o raportam la proiectele incepute de companiile detinute de alte mari grupuri bancare europene, precum Raiffeisen Evolution, Sparkassen Immobilien, divizia Erste Bank sau Premiumred si Europolis, ambele membre ale grupului Volksbank.
Tranzactia este singura dintr-o perioada de seceta pentru segmentul de investitii al pietei imobiliare autohtone, ca urmare a crizei financiare, Marteau recunoscand ca parafarea contractului ar fi fost imposibila daca nu ar fi fost vorba de doua companii franceze. “Aceasta tranzactie nu ar fi fost posibila daca nu ar fi existat relatii foarte bune la nivel inalt, de top management, intre cele doua companii. Putem spune ca este o afacere franceza.”
Afacerea in cauza marcheaza si inceperea activitatii in Romania a Carrefour Property. Deocamdata, reprezentantii Carrefour nu au dorit sa ofere informatii privind strategia locala a companiei pe termen mediu. Retailerul francez detine in Romania 21 de hipermarketuri, fiind lider din acest punct de vedere, cu unul mai mult decat concurentul Real. O parte dintre spatiile comerciale in care Carrefour functioneaza sunt detinute de companie, precum cel din Era Shopping Park Iasi, in timp ce alte spatii, precum cele din cadrul celor doua centre Armonia din Arad si Braila, sunt inchiriate. Revenind la vanzator, managerul Sogeprom spune ca nu regreta ca francezii au pornit doar un proiect intr-un an si jumatate, in timp ce alti dezvoltatori au anuntat proiecte de sute de milioane de euro: “Acum un an poate as fi zis da, ca am venit prea tarziu, dar acum, cand s-a prabusit piata, s-a dovedit ca ne-am dezvoltat corect. Poate nu am castigat bani inainte, dar macar nici nu i-am pierdut”. Reprezentantul companiei franceze, care dezvolta atat spatii comerciale si de birouri, cat si proiecte rezidentiale, considera totusi ca piata autohtona ofera oportunitati pe termen lung, cu conditia ca noile proiecte sa se adapteze specificului local. “Nu vom dezvolta proiecte la 2.000 de euro pe metrul patrat, cu doua camere la 100 de metri patrati”, spune el, oferind ca exemplu un apartament tipic francez, compus din trei camere si cu o suprafata de 70 de metri patrati.
Perspectiva pe termen lung este de altfel mentionata de majoritatea reprezentantilor diviziilor de dezvoltare imobiliara din cadrul grupurilor bancare, chiar daca unele companii ar putea amana unele investitii anuntate, ca rezultat al conditiilor actuale nefavorabile. Spre exemplu, Monica Barcutean, managing partner al Raiffeisen Evolution, declara recent ca decizia privind inceperea unui proiect rezidential in Balotesti, care ar trebui sa includa aproximativ 170 de locuinte, va fi luata in lunile urmatoare, in functie de contextul pietei. Raiffeisen Evolution dezvolta deja un proiect de spatii de birouri si comerciale, Floreasca City, care ar urma sa necesite investitii de circa 250 de milioane de euro. Compania a cumparat si un teren de la Petrom, in cadrul celei mai mari tranzactii cu terenuri – 90 de milioane de euro pentru un teren cu o suprafata de 10 hectare.
Diviziile de investitii imobiliare sau fondurile membre ale unui grup bancar european se numara printre cei mai activi investitori in imobiliarele din tara. Valoarea investitiilor in proiectele Raiffeisen Evolution ar urma sa se ridice la circa un miliard de euro, potrivit unor estimari realizate anul trecut, in timp ce Sparkassen Immobilien a anuntat planuri pe termen lung in valoare de jumatate de miliard. In tot acest context, managerul Sogeprom spune ca principalul obiectiv al dezvoltatorului in acest moment este constructia centrului de la Bacau. “In mod normal, in 2009 vom mai incepe macar un proiect, dar acesta nu este un obiectiv in sine.”
Cel mai bun exemplu pentru modul in care vor arata si vor functiona telefoanele mobile ale anilor urmatori este dat de smartphone-uri care, datorita modului rapid in care a avansat tehnologia in ultimii ani, au deja caracteristicile unor mici computere. La nivel mondial, vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 27,9% in al treilea trimestru din 2008, la aproape 40 de milioane de terminale, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit companiei de cercetare Canalys. Pe de alta parte, specialistii din industrie sustin ca telefonul viitorului se va asemana din unele puncte de vedere (cum ar fi, spre exemplu, ecranul tactil) cu popularul iPhone, insa va avea caracteristici pe care terminalul de Apple nu le are acum, precum comenzile vocale.
Aceasta functionalitate exista deja, dar nu este inca folosita la scara larga pentru telefoanele inteligente. Doar anumite modele ale Research in Motion (RIM), precum BlackBerry Curve sau Pearl, pot reactiona in momentul in care primesc comenzi vocale, prin intermediul unei noi tehnologii dezvoltate de Vingo, o companie cu sediul in Cambridge, Massachusetts. Incepand cu urmatoarele luni insa, compania are in plan sa extinda serviciile si pentru telefoanele dotate cu sistem de operare Android si Symbian.
Daca pana acum, schimbarile petrecute in domeniul telefoanelor mobile au fost treptate, specialistii din domeniu sustin ca urmatorii cinci ani vor marca o revolutie in domeniu. “Pana sa apara iPhone, cu ecran tactil si tastatura virtuala, tastaturile telefoanelor erau standard si nu aveau nimic iesit din comun”, spune Gus Desbarats, directorul executiv al companiei britanice The Alloy, care se ocupa cu designul telefoanelor mobile. “Acum, majoritatea companiilor ce produc telefoane au inceput sa copieze iPhone”, iar aceasta ar fi, dupa el, o prima premisa pentru viitoarele schimbari.
Din acest motiv, mai ales companiile mici si mijlocii apeleaza la alternativele de aplicatii software cu cod deschis – alternative mult mai ieftine ale aplicatiilor software originale, care ofera libertate utilizatorilor de a le folosi, copia, modifica si imbunatati. Spre exemplu, versiunea completa a software-ului Microsoft Office Small Business, folosit de foarte multe companii, descarcata de pe Amazon.com costa 314,95 dolari (251 de euro), fata de pretul de baza de 449,95 dolari (358 de euro). Alternativa open source este OpenOffice.org. Cea mai recenta versiune a acestuia este rapida si usor de utilizat, iar persoanele care stiu sa lucreze cu Microsoft Office nu intampina probleme nici in utilizarea ei.
Evident, pentru unii exista inca solutia pirateriei: din dorinta de a economisi, unele companii aleg sa se serveasca de aplicatii software piratate, cu riscul de a fi date in judecata de Business Software Alliance (BSA), companie care lupta impotriva pirateriei software. In Romania, in ultimii cinci ani rata pirateriei a scazut de la 73% la 68%, potrivit BSA.
In ce priveste piata la nivel mondial de aplicatii software cu cod deschis, compania de cercetare IDC a facut un studiu potrivit caruia cererea de astfel de aplicatii inregistreaza o crestere anuala de 26% si va ajunge pana in 2011 la o valoare de 5,8 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro). “Suntem in faza incipienta de dezvoltare a aplicatiilor software cu cod deschis, iar piata este inca destul de imatura”, a spus Matt Lawton, analist in cadrul IDC. “Desi se constata o crestere a cererii de aplicatii software cu cod deschis, trebuie sa avem in vedere si faptul ca veniturile pot scadea pe masura ce distributia de aplicatii va creste.”
Nu era pentru nimeni o surpriza ca si anul trecut, ca si in cei precedenti, cele mai puternice 100 companii private o sa vina in ansamblu cu cresteri ale afacerilor superioare celei a economiei in general; asa se intampla in orice an cu crestere economica notabila si asa a fost si 2007. Daca PIB s-a majorat anul trecut cu 6%, cifrele de afaceri in ansamblu ale celor mai mari 100 de firme s-au majorat cu 21,1%, atingand un total de aproape 47 de miliarde de euro, adica aproape 40% din PIB.
Surpriza anului trecut n-a fost insa legata de mersul afacerilor, ci de profitabilitatea lor; daca analistii si reprezentantii marilor companii deopotriva incepusera sa prevesteasca de prin 2006 ca vremea profiturilor impresionante va trece, pentru ca economia se asaza, se maturizeaza si creste concurenta, putini se asteptau ca in loc de o crestere generala a profiturilor de 60%, cum a fost in 2006, sa avem in 2007 o crestere de numai 30,5% la nivelul celor 100 de companii din top.
Cum comenteaza acum analistii evolutia profiturilor din top 100? “Piata romaneasca in general se caracterizeaza printr-o crestere continua a competitivitatii. Pe termen mediu este de asteptat ca noi multinationale sa-si deschida operatiuni in Romania si este de asteptat ca marjele de profitabilitate sa scada spre nivelul inregistrat in alte state din UE, iar rata de crestere a profiturilor totale ale celor mai mari 100 de firme sa scada”, afirma Radu Stoicoviciu, senior partner in cadrul companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers.
Cum vom vedea mai departe in analiza separata a sectoarelor economiei, celalalt factor general care a influentat dinamica profiturilor a fost legat de costurile in crestere ale mentinerii si ale dezvoltarii afacerilor. “Costurile aderarii la UE, precum si actiunile masive de pozitionare pe piata s-au reflectat in rezultatele lui 2007; investitiile in extinderea retelelor si in introducerea unor sisteme care sa mareasca eficienta au atins niveluri fara precedent”, constata Daniela Nemoianu Istocescu, partener in cadrul KPMG.
Iar tabloul a fost completat de conjunctura nefavorabila adusa de criza financiara externa si de propriile dezechilibre ale economiei, exprimate in modificarea rapida si brutala a cursului leu-euro si intr-o inflatie peste asteptari. “Ceea ce este ingrijorator este ca la modul general in Romania cresterea economica nu a fost sustinuta de o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii, ceea ce genereaza inflatie si implica o crestere a importurilor care pune presiune asupra cursului de schimb valutar”, declara Bogdan Belciu, director general al A.T. Kearney, care estimeaza ca in 2008 si 2009 cresterea veniturilor se va diminua in mod evident in multe ramuri economice, “iar profiturile vor fi cu atat mai mult sub presiune”.
Cum se explica totusi faptul ca intr-un asemenea climat au continuat sa apara marje de profitabilitate de peste 30%, de genul celor inregistrate cu precadere de producatorii de ciment (Lafarge – 41%, Carpatcement – 35%), dar si in retail (Plus Discount – 43%) sau in telecom (Orange – 30%, Vodafone – 23%)? Pe de o parte, ele sunt expresia conjuncturii (furnizorii de ciment au profitat de boom-ul imobiliar) si a evolutiei inegale a sectoarelor economice (daca industria farmaceutica s-a plafonat, de pilda, retailul sau telecomul au continuat sa prospere, ca si in anii precedenti).
Pe de alta parte, 2007 ar fi ultimul an cu astfel de profituri si e de asteptat “o relativa stabilizare a cresterii in toate industriile, cele mai expuse fiind cea financiara, de constructii, FMCG, retail si telecom”, spune Bogdan Belciu. In opinia lui, o comparatie regionala si cu atat mai mult la scara UE “arata in mod evident ca marjele de profit realizate in ultimii ani in Romania nu sunt sustenabile”, iar companiile care au inteles aceasta si-au schimbat deja prioritatile, de la crestere cu orice pret la eficienta.
Analistul de la A.T. Kearney afirma ca firmele cu actionariat romanesc sunt cele mai putin pregatite sa faca fata unei asemenea schimbari de tendinta. Deocamdata, in topul celor 100 de companii din 2007, nicio firma cu capital romanesc nu este printre primele 20 la capitolul cifra de afaceri, ceea ce reflecta evident ponderea multinationalelor in economia romaneasca. Cele mai mari companii cu capital autohton, conglomeratul din industria alimentara Interagro si distribuitorul de materiale de constructii si finisaje Arabesque, se situeaza insa destul de aproape de top 20 in functie de cifra de afaceri – pe locurile 25, respectiv 29, in urcare fata de pozitiile pe care le ocupasera in topul din 2006 (52, respectiv 36).
In cazul primului, ceea ce s-a intamplat in aceasta primavara, cand proprietarul Ioan Niculae a cerut ajutorul guvernului ca sa nu-si inchida combinatele de ingrasaminte amenintate de scumpirea gazelor, dovedeste o vulnerabilitate a afacerii; in schimb, Arabesque a crescut constant, aproape pe tacute, desi cu o marja de profit de numai 2%, inferioara celei de 6,3% din anul anterior. In umbra fiecarei afaceri mari romanesti se afla insa unul sau mai multi potentiali cumparatori straini, iar frecventa cu care companiile straine au preluat – pe parcursul ultimului an – sau curteaza astfel de firme romanesti face greu de prevazut cum va arata viitorul top 100 din punctul de vedere al actionariatului companiilor.
CONSTRUCTII
Cei trei mari producatorii de ciment, cu exceptia Holcim, au ramas si in 2007 printre cele mai profitabile companii din economie: Lafarge si Carpatcement au obtinut marje de 41% respectiv 35%, majorandu-si si afacerile cu 39%, respectiv 30%. “Cresterea exceptionala din 2007 a sectorului constructiilor, cu peste 30%, a determinat Lafarge sa reorienteze volumele reziduale de export catre clientii interni si sa ia decizii privind marirea capacitatilor de productie din toate uzinele”, explica Philippe Platon, directorul financiar al Lafarge.Compania si-a incetinit totusi rata de crestere a afacerilor si a profitului, la fel ca si ceilalti mari producatori de ciment, care au ajuns deja la maximul capacitatii de productie, investitiile in marirea capacitatilor fiind singurele optiuni pentru a mentine aceleasi marje si in viitor.
Holcim a fost singurul producator de ciment care a inregistrat o scadere a marjei de profit si a profitului net din cauza cursului de schimb; compania a avut de rambursat mai multe credite contractate in euro, dar a avut incasari in lei. Totusi, cum ar putea fi caracterizata o economie in care se obtin marje de profit de peste 35%? “Nu este asezat ca lumea, este o economie speculativa care permite unor companii sa obtina rezultate peste media normala. Desigur, denota si o situatie conjuncturala in care cererea pentru un anumit produs este mult mai ridicata decat oferta”, comenteaza Ion Crangasu, directorul executiv al Patronatului Producatorilor din Ciment (CIROM).
Aceasta opinie este impartasita si de directorul Lafarge, care considera ca perioada actuala a permis producatorilor sa isi foloseasca din plin potentialul instalatiilor industriale cu costuri fixe mai reduse decat in Europa de Vest, fapt care face si ca profiturile de aici sa fie mult mai mari decat cele din Vest. Platon adauga insa ca numai in 2008 s-a inregistrat o crestere a costurilor industriale de 15-16%, evolutie care va duce la alinierea la conditiile economice din tarile vestice, crestere care “abia a fost compensata prin majorarea preturilor”.
Producatorii de ciment nu sunt singurii care profita insa de boom-ul imobiliar. Romstrade, companie de constructii controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul Blue Air, si-a majorat afacerile de peste zece ori in special pe baza unor noi lucrari publice contractate. Producatorul de placi aglomerate din lemn Kronospan este un alt nume nou in randul celor mai mari 100 companii private din Romania, acesta luand locul producatorului austriac de cherestea Holzindustrie.
“Au venit, au luat pulsul pietei, s-au intalnit cu mai multi potentiali parteneri si ne-au ales pe noi”, rezuma Ramona Stanciulescu, director executiv al Rafar, discutiile cu partenerii de la care firma pe care o conduce a inchiriat brandul. Interesul portughezilor pentru piata romaneasca dateaza din 2006, insa intre timp “planurile au devenit concrete inclusiv datorita exploziei de proiecte de centre comerciale. In plus, si bugetul consumatorilor romani pentru haine este din ce in ce mai mare”, afirma Stanciulescu.
Intr-adevar, noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 30% a pietei de retail de moda, estimata de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), la 2,3 miliarde de euro.
Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu, vede reteaua Sacoor Brothers de pe piata romaneasca ajungand la 10 magazine in cinci ani, adica perioada pentru care a fost semnat contractul de franciza. Planul de extindere are in vedere si provincia, respectiv marile orase. Primul magazin se deschide vineri in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 1,5 mil. euro. “Venim cu un concept inca nou pentru Romania. Combinatia de clasic si modern nu se gaseste la prea multe branduri prezente pe piata. Aceasta este nisa noastra, pe asta mizam”, sustine directorul executiv al Rafar, justificand de ce estimarea de vanzari de 800.000 de euro pana la sfarsitul anului in curs i se pare realista.
Noul brand intrat in portofoliu se va dezvolta in paralel cu celelalte trei marci operate de Rafar: Debenhams, Olsen si Mandarina Duck. Cu sase magazine in retea, dintre care trei Debenhams, planurile Rafar pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca unui magazin Debenhams la Oradea, a unui Olsen la Timisoara si a inca unui Sacoor Brothers, “daca va aparea o oportunitate in unul din celelalte mall-uri deschise”, conform Ramonei Stanciulescu. Odata cu extinderea afacerii, compania asteapta si vanzari duble fata de anul trecut, pana la 11-12 milioane de euro.
Daca printre competitorii afacerii Rafar in ansamblu se numara retele precum Marks & Spencer, Peek & Cloppenburg, Ikks sau Dada, reteaua Sacoor Brothers va concura cu magazine ca Massimo Dutti, Steilmann, Bigotti sau Cavaliere.
Massimo Dutti, de exemplu, principalul competitor si la nivel international al Sacoor Brothers, a fost adus de grupul spaniol Inditex tot in premiera in Bucuresti si tot in Baneasa. Spaniolii, care de anul acesta au preluat integral managementul direct pentru Romania, opereaza peste 420 de magazine Massimo Dutti in peste 30 de tari. In Romania, Inditex a ajuns la o retea de 19 magazine, cate patru magazine Zara si Pull and Bear, cate trei magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin pentru Zara Home si Massimo Dutti. “Inca mai este loc pe toate segmentele pietei”, considera Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann, care propune pietei acelasi mix de produse ca si cel al portughezilor. Steilmann Romania administreaza o retea de 54 de magazine Steilmann si sase magazine Feel Good in tara, plus inca un magazin in Bulgaria, unul in Republica Moldova si 10 in Cehia. Anul acesta, in tara sunt programate sa fie deschise inca noua Feel Good si 10 Steilmann. Valoarea investitiilor prevazute depaseste doua milioane de euro. Retailul si productia au adus, anul trecut, companiei Steilmann afaceri de peste 100 mil. euro.
Concurenta brandurilor cu notorietate internationala va influenta pozitiv nivelul ofertei, apreciaza si Ramona Stanciulescu. Totodata, directorul diviziei de fashion a RTC afirma ca este atenta la tot ce se cere si ce ar putea fi rentabil, in acest context urmand sa aduca in tara alte doua marci, una pentru copii si una in segmentul preturilor mici, ambele din Germania – carora nu le dezvaluie insa numele, pentru ca “n-am incheiat negocierile”.
