“Romania va fi un santier anul acesta, pot sa va garantez ca
este un pariu pe care il vom castiga”, a afirmat ministrul, la o
conferinta pe tema transporturilor. Ea a adaugat ca in prezent sunt
in executie 243 kilometri de autostrada, sunt pregatite licitatii
pentru alti 220 kilometri, acesta fiind “cel mai mare program de
constructii de autostrazi demarat in Romania”. Boagiu a aratat ca
in ultima perioada au avut loc modificari legislative care au vizat
remedierea problemelor legate de proiectele de investitii, printre
care contestarea licitatiilor, exproprierile sau cele legate de
contractare, dar ca mai exista o problema foarte greu de combatut,
si anume plecarea personalului specializat de la stat la companii
private. “Avem nevoie de personal calificat, care sa se intoarca in
administratie”, a spus ministrul. Ea a adaugat ca in ultima
perioada CNADNR a angajat 30 de tineri ingineri si vrea sa incheie
parteneriate cu facultatile de constructie din toata tara.
Tag: dezvoltare
-
Boagiu: Romania va fi un santier in acest an si va castiga pariul pentru dezvoltarea infrastructurii
-
Energia eoliana, mit sau realitate?
Daca facem o comparatie intre strategiile energetice facute de
stat sau proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare
nucleare ce urmeaza sa vina si eoliene, cele din urma castiga
evident cursa. Daca pentru prima categorie, 2010 a fost un an
complet lipsit de stiri pozitive, a doua categorie a prezentat la
bilant montarea a peste 200 de “mori de vant” in urma unor
investitii de circa 800 de milioane de euro. In 2015, cele mai
pesimiste scenarii mizeaza pe 3.000 MW instalati, adica in jur de
1.500 de turbine si investitii de circa 5 miliarde de euro.Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care
investitiile au inregistrat anul trecut un nivel record, banii
fiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum este cazul
cehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,
statisticile europene arata ca, in 2010, Romania a ocupat locul
sapte in ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte
eoliene, cu 448 MW, toti in zona Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta
intr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodarii cu
un consum mediu lunar de 200 de kWh. Practic, energia eoliana este
singurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut anul trecut
o performanta mai buna decat Polonia sau Austria. “Romania are
premisele ca anul acesta sa ajunga la o capacitate nou instalata de
600-1.000 MW. Se poate ca la sfarsitul anului acesta sa ajungem la
o capacitate mai mare decat Austria. Mai mult, in Romania s-au
derulat anul trecut 5% din totalul investitiilor in parcuri eoliene
noi la nivel european. Aceste investitii se fac in zona de inalta
tehnologie. Nu cred ca sunt multe alte domenii in care Romania sa
aiba o astfel de performanta”, spune Ionel David, consultant pe
relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana
(AREE), organizatie care este activa in domeniul de profil de 2 ani
si care are 85 de membri.
Fantanele, Agighiol si Pestera au fost cele mai norocoase
localitati: din locuri uitate de lume au ajuns sa fie mentionate pe
prima pagina a unor ziare precum Le Monde, iar rand pe rand CEZ,
Enel si Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de
milioane de euro. “Primariile acestor comune au de castigat enorm
de pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investitiei
revine primariei in momentul in care se acorda autorizatia de
constructie. Ceea ce am observat este ca primariile din comunele cu
potential au inceput sa-si faca birouri de urbanism, primul pas in
acest sens fiind facut de primarul de Pestera. Apoi au urmat si
alte primarii si astfel ele sunt cele care elibereaza autorizatiile
de constructie”, explica David.Mai mult, lista comunelor care vor avea de castigat din faptul
ca vantul bate cu putere pe suprafata lor va creste semnificativ.
Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfarsitul
lunii trecute, primele 25 de proiecte eoliene ca marime care aveau
contractele de racordare la retea semnate, fie ca este vorba de
reteaua nationala de transport, fie de retelele de distributie,
aveau o capacitate totala de circa 3.300 MW, fiind situate in
localitati precum Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog sau Valea
Dacilor. Dincolo de vestea buna legata de capacitate, un alt lucru
demn de observat este ca majoritatea proiectelor sunt realizate de
giganti precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,
adica de companii care-si pot permite sa finanteze o astfel de
investitie si care au dovedit ca nu sunt pur speculatori.Nici estimarile pe termen lung nu par mai putin optimiste, in
cel mai prudent scenariu capacitatea instalata in proiecte eoliene
la nivelul anului 2015 urmand sa ajunga pana la 3.000 MW, adica
echivalentul in putere a peste patru reactoare ale centralei
nucleare de la Cernavoda. In total, investitiile ar urma sa fie
cuprinse intre 4,5 miliarde de euro si 5,4 miliarde de euro, tinand
cont de faptul ca pentru fiecare MW nou instalat intr-un parc
eolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. In total,
ar insemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, daca luam in
calcul o capacitate unitara de 2 MW. “Volumul de putere instalat in
centrale eoliene depinde de modul in care se va stabiliza schema de
sprijin a acestora, aflata in prezent in analiza la Comisia
Europeana, iar decizia finala va fi a investitorilor. Evaluarea
noastra a fost de 2.500-3.000 MW instalati pana in 2015”, spun
reprezentantii Transelectrica, transportatorul national de energie,
companie care are un rol vital in integrarea proiectelor
eoliene. -
Corporatii multinationale au beneficiat de milioane de euro din fonduri UE
Proverbul romanesc “banii la bani trag” s-ar potrivi de minune
pentru a descrie faptul ca mari corporatii internationale au
beneficiat de zeci de milioane euro din fonduri UE menite
dezvoltarii regiunilor sarace. Prezenta multinationalelor pe lista
beneficiarilor acestor fonduri a fost relevata de o baza de date
centralizata, realizata de cotidianul economic The Financial Times
(FT) si Biroul de Jurnalism Investigativ (BIJ), un ONG
britanic.Cel mai mare beneficiar “corporatist” este IBM. Poate ca este
doar o picatura din cifra de afaceri pe 2009 (95,75 miliarde USD),
dar corporatia americana a prins cateva proiecte europene, in
valoare totala de peste 24 milioane euro. Din acesti bani, IBM si-a
construit centre de service in Polonia – cu 15,6 milioane, in Cehia
– 2,6 milioane si Ungaria – 985.000.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Ambient vrea crestere de 15% in 2011
“Estimam ca anul acesta vom realiza o cifra de afaceri de 104
milioane de euro fata de 103 milioane de euro anul trecut, in
conditiile in care piata a scazut cu circa 15%”, declara omul de
afaceri sibian. Ambient are o retea de 12 centre comerciale si “nu
intentionam sa mai deschidem niciun alt spatiu de acest fel in
viitorul apropiat”, a precizat Ciolan.“Anul acesta nu poate fi vorba despre profit net, iar pentru
anul viitor ar fi un lucru placut sa putem vorbi despre profit
net”, adauga directorul financiar al companiei, Liviu Voicu, care
s-a alaturat companiei in acest an. El precizeaza insa ca profitul
operational – EBITDA – are o evolutie pozitiva, previziunile pentru
anul in curs (5 milioane euro) referindu-se la o crestere de peste
100% fata de anul trecut (2 milioane de euro).Piata bricolajului a fost puternic afectata de criza, vanzarile
de anul trecut inregistrand un declin de circa 24% fata de 2008. Pe
piata de profil, cele mai puternice retele sunt Praktiker,
Bricostore, Dedeman, Mr. Bricolaje, Obi si Hornbach. -
Semne bune pentru retail: Trei galerii comerciale noi in tara
Principalele magazine care vor fi deschise in noile galerii
comerciale sunt Carmolimp, Takko, Deichmann si Altex. Galeriile
comerciale se vor numi Family Center si vor avea suprafete
inchiriabile de 6.000 de metri patrati in Botosani, 4.260 in
Giurgiu si 3.360 in Ramnicu Valcea.
Agentul de inchiriere al proiectelor este Krammer & Wagner.
“In ciuda momentului dificil, chiriasii internationali continua sa
joace cartea expansiunii”, a declarat Theresia Wilfinger, managing
director al companiei.In acest an au fost anuntate mai multe proiecte imobiliare de
retail, cele mai multe dintre acestea fiind in Bucuresti. In ciuda
acestor anunturi, noi informatii despre actualul stadiu de
constructie al acestor proiecte nu au aparut. -
Studiu: Bucurestiul va avea cel mai ridicat grad de dezvoltare din Europa, in urmatorii cinci ani
Bucurestiul ocupa primul loc si in privinţa evolutiei numarului
de locuri de munca, cu un avans mediu de 3,7% pe an, se arata in
studiu.Mai multe amanunte pe
www.zf.ro -
De unde iau antreprenorii bani pentru demararea afacerii
La intrebarea “Care este sursa de finantare potrivita pentru un
start-up?”, 218 din cei 1.281 de utilizatori startups.ro care au
participat la sondaj au ales investitorii privati, la egalitate cu
numarul utilizatorilor care au ales banii proveniti din credite
bancare.Economiile personale raman insa sursa de finantare de baza in
preferintele antreprenorilor, alegerea fiind facuta de 538 de
participantii la sondaj.Celelalte surse de finantare care puteau fi alese au fost:
familie si prieteni (179 de raspunsuri) si fond de investitii tip
seed (128 de raspunsuri).Datele au fost culese intre 29 iunie 2009 si 16 iunie 2010.
Respodentii sunt in mare parte oameni de afaceri si
antreprenori. -
Proiecte de peste trei miliarde de lei pentru renovarea si dezvoltarea satelor
“Aceste proiecte selectate pentru finantare au fost depuse in
sesiunea deschisa pentru Masura 322 intre 15 iunie – 31 iulie 2009.
Fondurile europene nerambursabile care vor fi acordate acestor
proiecte selectate sunt de peste 3,08 miliarde lei, acoperind
astfel integral alocarea aferenta sesiunii din perioada iunie –
iulie 2009”, se arata intr-un comunicat al APDRP.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Colliers: Dezvoltatorii transforma mall-urile in parcuri de retail
“Romania, comparativ cu alte piete regionale, inregistreaza o
oferta insuficienta in ceea ce priveste centrele comerciale de tip
big box ca si produse investitionale. Situatia se explica mai ales
prin faptul ca, dintre dezvoltarile de retail, galeriile de fashion
au produs venituri mai mari fata de dezvoltarile pure de tip big
box”, afirma Blake Horsley, manager al depertamentului de
investitii din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers
International.
Reprezentantii companiei sustin astfel ca interesul pentru
parcurile de retail este in crestere, pe fondul scaderii cererii de
spatii comerciale din partea retailerilor de imbracaminte si
incaltaminte si in contextul in care chiriasii de dimensiuni mari,
cum ar fi hipermarketurile sau retelele de bricolaj, sunt in
cautare de noi spatii.In plus, pentru dezvoltarea unui centru comercial de tip mall,
este necesar un grad de preinchiriere de 60%, care potrivit
reprezentantilor Colliers este greu de atins in contextul unei
cereri scazute in orasele secundare.“In plus, chiriile sunt percepute ca sustenabile pe termen lung,
situandu-se la 10-12 euro/mp/luna, ceea ce permite investitorilor
sa fie mai increzatori in modelele financiare pe care le au in
vedere. Mai mult, marimea acestor dezvoltari este mai potrivita
profilului de “investitor post-criza”, in general intre 5 si 50 de
milioane de euro, comparativ cu proiectele cu valori de sute de
milioane de euro. Majoritatea fondurile de investitii active in
Romania astazi nu dispun de lichiditati pentru a intra intr-un
proiect de peste 100 mil. euro”, mai afirma reprezentantii
companiei. -
150 milioane de euro pentru 14 aeroporturi. „Insuficient“, spun oficialii de la Transporturi
Consiliul Concurentei (CC) a anuntat ieri ca a avizat schema de
ajutor de stat privind un sprijin financiar in valoare de 150
milioane de euro pentru modernizarea si dezvoltarea a cel mult 14
aeroporturi cu un trafic anual de sub un milion de pasageri.“Schema creeaza cadrul normativ necesar pentru acordarea de
fonduri nerambursabile unui numar maxim de 14 aeroporturi de
categoria D in vederea construirii, modernizarii si dezvoltarii
infrastructurii de transport aerian”, au precizat oficialii CC.Cititi mai multe pe www.gandul.info