BusinessMagazin

Tag: timp

  • Godzilla: cum a evoluat monstrul din celebra franciză de-a lungul timpului

    Premiera filmului Godzilla, care a avut un buget de un milion de dolari, a avut loc pe 3 noiembrie 1954, în Japonia. A fost primul dintr-o serie de peste 30 de filme, dintre care patru au fost remake-uri produse în Statele Unite.

    Valoarea francizei nu este cunoscută, însă pentru ultimele patru filme lansate ea depăşeşte 150 de milioane de dolari.

    Interesant este modul în care monstrul Godzilla a evoluat de-a lungul timpului, cea mai vizibilă fiind dimensiunea sa: din 1954 până în 1975 şi în filmul din 2001, Godzilla avea 50 de metri înălţime. Între 1984 şi 1989, 80 de metri înălţime. În anii 1992-1995, producătorii l-au reprezentat cu înălţimea de 100 de metri, pentru ca în cel mai recent film, cel din 2014, monstrul să fie înalt de 120-150 de metri.

    Filmul “Godzilla” a avut lansarea în România vineri, 16 mai.

  • România a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE

     Polonia, cu 3,5% a consemnat a doua mare rată de creştere în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, urmată de Ungaria, cu 3,2%, şi Marea Britanie, cu 3,1%.

    Cele mai mari rate de contracţie a fost consemnate în Cipru, de 4,1%, Estonia, de 1,5%, şi Grecia, de 1,1%.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 15 au consemnat o evoluţie anuală pozitivă a PIB în primul trimestru, şase au raportat contracţie, în timp ce Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia nu au transmis date către Eurostat.

    În zona euro, PIB a avansat cu 0,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anchetă a Poliţiei Braşov, după ce un copil de nouă ani a murit acasă, la scurt timp după externare

     Potrivit sursei citate, copilul în vârstă de nouă ani a fost internat, între 5 şi 12 mai, în două unităţi spitaliceşti din judeţul Braşov.

    Copilul a fost externat ultima oară din Spitalul de Boli Infecţioase, cu “stare generală bună”, unde fusese internat pentru că avea varicelă, însă sufera şi de alte afecţiuni, având glicemie foarte ridicată şi obezitate.

    Joi dimineaţă, copilul a murit la locuinţa sa din Săcele, părinţii acestuia sesizând imediat Poliţia Braşov, care a început o anchetă în acest caz.

    Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor, Vasile Barbu, a declarat, joi, referindu-se la cazul copilului de nouă ani care a murit acasă la scurt timp după externare, că “este foarte clar că a fost o neglijenţă din partea medicului curant”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia Germaniei a crescut cu 0,8% în primul trimestru, în timp ce Franţa a stagnat

     Dacă acest trend se menţine, ar putea crea dificultăţi Băncii Centrale Europene la stabilirea unei dobânzi care să fie adecvată ambelor economii, în timp ce rezultatul mai slab al Franţei va spori şi mai mult presiune asupra preşedintelui François Hollande, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    După ce a majorat puternic taxele în primele 18 luni în funcţia de preşedinte, Hollande şi-a schimbat abordarea în ianuarie şi a promis reducerea cheltuielilor statului şi taxe mai mici pentru companii, astfel încât acestea să poată investi şi angaja.

    Biroul de statistică al Germaniei a informat, joi, că Produsul Intern Brut (PIB) a avansat cu 0,8% în primul trimestru din acest an, raportat la ultimele trei luni din 2013. Creşterea este cea mai rapidă începând cu primul trimestru din 2011 şi dublă faţă de rata din ultimul trimestru al anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TVR vrea să reducă timpul de lucru al angajaţilor de la 8 la 6 ore pe zi şi salariile cu 25%

     Contactat de MEDIAFAX, Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din SRTv, a confirmat că există o astfel de idee în TVR, care, “din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă”.

    El a precizat că această idee a fost discutată “nu foarte concret” în Comitetul Director al TVR şi nu a fost luată în discuţie încă în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române.

    “Eu am spus în discuţiile pe care le-am avut cu membrii Comitetului Director şi cu alţi oameni din Televiziunea Română că este o măsură care, din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă, în sensul că reducerea câştigurilor salariale cu 25% îi va demotiva pe oameni rău de tot şi nu va avea decât un efect groaznic din punctul de vedere a ceea ce se vede pe post, un lucru pe care noi nu ni-l permitem”, a spus Dragoş Bocanaciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hagen, şeful Vienna Insurance Group: Nu vom intra în acţionariatul PAID atât timp cât societatea se reasigură inadecvat

     “Politicienii trebuie să înţeleagă că efectele unei catastrofe naturale pot fi acoperite dacă statul garantează ori piaţa internaţională de reasigurări garantează. Piaţa internaţională de reasigurări nu are nicio obligaţie să accepte un preţ stabilit politic şi acest lucru trebuie înţeles de către politicieni. Şi asta înseamnă că PAID fie are deficit fie nu se reasigură corect. Şi din acest motiv nu facem parte din PAID. Nu vrem să participăm la ceva care poate genera pierderi şi nu vrem să participăm la o organizaţie care nu este reasigurată adecvat”, a afirmat Hagen într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că asigurarea pentru locuinţe împotriva riscurilor catastrofale nu este obligatorie în Austria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România bate la uşile agenţiilor de rating încercând să le convingă că merită calificative mai bune

    AU TRECUT APROAPE ŞASE ANI DE CÂND AU APĂRUT PRIMII NORI NEGRI AI CRIZEI MONDIALE, CRIZĂ CARE A ADUS ODATĂ CU DECLINUL PIEŢELOR FINANCIARE ŞI AL ECONOMIILOR ŞI VESTEA NEPLĂCUTĂ A RETROGRADĂRII RATINGULUI ROMÂNIEI ÎN LIGA „JUNK„.

    Şi tot atât timp a trecut de când România bate necontenit la uşile marilor agenţii de rating încercând să le convingă că este pe drumul cel bun şi că merită calificative mai bune.

    O îmbunătăţire a ratingului României ar avea consecinţe pozitive pentru piaţa de capital, dar şi pentru relaţia cu alte categorii de investitori. Un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici.

    În timp ce Moody’s a rămas conservatoare în toată această perioadă de criză, menţinând calificativul României în categoria recomandată investitorilor, Standard & Poor’s (S&P) şi Fitch s-au grăbit să ne coboare în toamna anului 2008 la un etaj inferior, în categoria „junk„.

    Astfel, ţara a fost scoasă din categoria ţărilor cu risc scăzut în care intrase în 2005. Cu excepţia notei de la Moody’s, România a ajuns să aibă ratinguri mai proaste decât la momentul intrării în Uniunea Europeană. Startul retrogradării a fost dat de către S&P – şi România devenea în 2008 singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii. Apoi, a urmat agenţia de rating Fitch.

    Şi, dacă la jumătatea anului 2011 Fitch s-a înduplecat să ne dea biletul de trecere pentru reîn-toarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiţii, majorând calificativul acordat României cu o treaptă, S&P şi-a păstrat o optică mai severă, sancţionând mai dur România. În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI, S&P nu a vrut să crediteze România cu calificative mai bune şi a menţinut ratingul în „junk„.

    Iar plasamentele în titluri emise de România pe pieţele internaţionale de capital au rămas în categoria celor cu un grad speculativ ridicat.

    Calificativul S&P a ajuns să fie în contradicţie cu situaţia concretă de pe piaţă, unde percepţia de risc în ceea ce priveşte România s-a îmbunătăţit considerabil.

    Calificativele agenţiilor de rating au fost monitorizate cu mare atenţie de pieţele financiare în anii care au precedat criza. Dar blazonul agenţiilor de rating a ieşit uşor şifonat de scandaluri în ultimii ani. Iar investitorii de pe pieţele externe de capital, şi nu numai, au început să nu mai pună atât de mult accentul pe nivelul ratingurilor. Şi titlurile româneşti au ajuns să fie tranzacţionate ca şi când notele ar fi substanţial mai bune.

  • Societatea care face curba la stânga

    Un institut de cercetări a ajuns la concluzia că orientarea panourilor solare spre vest ar putea aduce cu 49% mai multă energie electrică decât în cazul celor orientate spre sud. Iar orientarea spre vest ar aduce acel spor de energie tocmai în perioada vârfului de sarcină de seară, adică maximul de consum al oricărei aglomerări umane. Sigur că aici intervin o serie de detalii – consumul industrial mai mare în timpul zilei în anumite zone, anumite particularităţi sociale -, dar problema rămâne: nu cumva panourile solare din lumea întreagă sunt greşit orientate?

    Exemplul doi: în anul 2004 UPS a anunţat că şoferii companiei vor aplica o nouă politică în conducerea maşinilor: nu vor mai face curbe la stânga. Povestea a început în 2001, când au apărut sisteme eficiente de urmărire a vehiculelor. Pentru o companie cu aproape 100.000 de camioane şi preocupată de economii de carburant şi reduceri de timpi de livrare, aşa ceva este firesc. Iar inginerii au ajuns la concluzia că virajele la stânga sunt extrem de costisitoare, socotite atât în carburant, cât şi în timp, şi, în plus, are loc şi un mare număr de accidente. Aceiaşi ingineri au pus la punct un număr de trasee „numai la dreapta„ care au dus la rezultate extraordinare: în 2012 calculele arătau că s-au economisit 40 de milioane de litri de benzină, iar emisiile nocive au scăzut cu echivalentul a 5.300 de maşini.

    Uite două exemple de înţelepciune umană de top. Pe care le-aş pune în contrapondere cu spectacolul cotidian al societăţii, dezamăgitor şi generator de frustrări. Nu vorbesc aici doar de spectacolul politic – nu cred că mai are sens să pomenesc de jalnicul spectacol pe care îl oferă cea mai mare parte a clasei politice din România în prezent, o fac inşi mai grozavi decât mine, cu mai mult spor -, ci de societate în ansamblu, predispusă, mi se pare, la un soi de relaxare intelectuală nejustificată.

    În termenii UPS, cam toată societatea aşteaptă să vireze la stânga (şi nu, nu este vorba de ideologie aici).
    Şi întreb: de ce este atât de multă incompetenţă în jur? Dacă mai aveţi nevoie, prietenii voştri, colegii de birou, partenerii de sport sau de afaceri o vor confirma, sunt sigur: ne scăldăm într-o mare de incompetenţă, de nepăsare, de egoism (sunt cei mai eufemistici termeni pe care i-am găsit). Un psiholog pe nume Earl Hunt vorbea la un moment dat de „inteligenţa naţională„. Nu este vorba de ceea ce măsoară testele IQ, ci de abilitatea de a rezolva probleme sociale folosind artefacte sociale – calculatoarele, cărţile, aplicaţiile ştiinţifice sau legile.

    Zestrea genetică a omenirii este aceeaşi, dar potenţialul fiecărei naţiuni este influenţat de o seamă de factori ce ţin de alimentaţie, sănătate sau poluare, alături de mediul social şi de sistemul de învăţământ. Mai este nevoie de o elită cognitivă, de oameni care să creeze şi să asigure funcţionarea artefactelor sociale. Iar naţia, în ansamblul ei, trebuie să dovedească ceea ce Hunt numeşte „dorinţa de a asculta„, adică abilitatea de a identifica şi de a-şi însuşi elementele care aduc progres. Hunt oferea exemplul Japoniei: liderii ţării au decis în secolul XVII să îşi izoleze ţara de restul lumii, iar inteligenţa naţională s-a redus, japonezii respingând pur şi simplu orice proces de modernizare; 200 de ani mai târziu, frontierele culturale s-au redeschis, iar Japonia a înflorit.

    La noi de ce o fi aşa cum este?

    Ilustrez cu „Ghicitoarea„ de Caravaggio, povestea unui tânăr căruia i se fură inelul în timp ce i se şoptesc vorbe frumoase despre viitor; nu ştiu de ce, campania electorală mi-a adus aminte de tablou.

  • Zece seriale de televiziune pe care nu trebuie să le ratezi

    Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.

    1. Suits spune povestea lui Mike, un tânăr genial care a renunţat la studii pentru că a fost prins în timp ce vindea rezultatele examenelor, şi a lui Harvey, unul dintre cei mai buni avocaţi din New York. Cei doi se unesc într-un parteneriat care îi va duce în situaţii pe cât de neobişnuite, pe atât de amuzante.

     

    2. The Walking Dead este o dramă post-apocaliptică ce prezintă lupta dintre un grup de supravieţuitori şi hoardele de zombie care au pus stăpânire pe planetă. Deşi subiectul filmului nu pare unul pe gustul tuturor, The Walking Dead este în momentul de faţă cel mai urmărit serial din Statele Unite.

     

    3. Game of Thrones este povestea a şapte regate din tărâmul de basm numit Westeros. Este unul dintre cele mai scumpe seriale produse vreodată şi a fost, trei ani la rând, cea mai piratată producţie video de pe internet. Dacă acestea nu sunt suficiente motive pentru a vă uita, printre personaje veţi putea regăsi şi câţiva dragoni.

  • iPad-uri de aur, majordom şi dulciuri cât cuprinde: cum îi răsfaţă unii părinţi pe cei mici când nu au timp de ei – GALERIE FOTO

    Burj Al Arab, un hotel de lux din Dubai, a lansat un pachet special pentru copii atunci când părinţii rezervă o cameră de minim 1.100 de dolari pe noapte.

    Camerele pentru copii sunt dotate cu Xbox, iPad-uri de aur sau Playstation, iar cei mici au la dispoziţie un majordom care să le satisfacă toate dorinţele.


    Pachetul este gratuit dacă părinţii rezervă o cameră de minim 1.100 de dolari pe noapte. Dacă se plictisesc în cameră, copiii pt merge la parcul de distracţii aflat la doar 500 de metri depărtare.