BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Pandemia îi încurcă planurile lui Putin: Numărul de cazuri din Rusia a crescut cu 33% într-o singură zi

    Numărul de infecţii cu noul coronavirus pe teritoriul Rusiei a crescut brusc marţi, la o zi după ce primarul Moscovei, Sergei Sobyanin, l-a avertizat pe Vladimir Putin că datele oficiale sunt incorecte şi subestimează impactul pandemiei, potrivt FT.

    Rusia a înregistrat 163 de cazuri noi marţi, reprezentând o creştere de 33%, până la 658 de cazuri – înregistrând ziua cu cele mai multe cazuri noi de până acum, a anunţat guvernul.

    Statisticile indică aceste creşteri la o zi după ce Sergei Sobyanin, primarul Moscovei şi fost apropiat al lui Putin, s-a folosit de o întâlnire televizată dintre el şi preşedintele Putin, pentru a-i spune acestuia că numărul de infecţii este mult mai mare decât recunoaşte guvernul.

    Rusia are mult mai puţine cazuri de COVID-19 raportate decât celelalte ţări europene, iar Kremlinul a încercat să diminueze imaginea crizei coronavirus, întrucât în data de 22 aprilie vrea să organizeze referendum naţional pentru a modifica Constituţia, astfel încât Vladimir Putin să mai poată sta încă 12 ani la conducerea ţării.

     

  • Ce se întâmplă de fapt în Rusia: Primarul Moscovei îi atrage atenţia lui Putin că sunt mai multe cazuri în realitate

    Segei Sobyianin, primarul Moscovei, îi atrage atenţia preşedintelui Vladimir Putin, că numărul scăzut de cazuri din Rusia nu arată o imagine completă şi că sunt mai multe cazuri în realitate, potrivit FT.

    Rusia a anunţat marţi doar 57 de czuri noi, ceea ce duce numărul total al cazurilor la 495 – mult mai redus decât alte ţări din Europa.

    Aceste statistici oficiale ale Rusiei sunt privite cu scepticism de mai mulţi experţi internaţionali, întrucât este pusă la îndoială metodologia de testare şi nivelul la care se testează.

    „Vedem că sunt mulţi oameni acasă, întorşi din alte ţări, pe care nu i-a testat nimeni. Însă de fapt cei bolnavi sunt mult mai mulţi”, i-a spus Sergei Sobyanin lui Putin într-o întâlnire a oficialilor ruşi.

    El a mai spus că toate regiunile Rusiei trebuie să fie pregătite pentru pandemie.

    „Toate regiunile, fără excepţii, indiferent dacă au sau nu au pacienţi, toţi trebuie să se pregătească”, a spus Sobyanin.

     

  • Vladimir Putin vrea menţionarea lui Dumnezeu şi interzicerea căsătoriilor gay prin Constituţie

    Vladimir Putin vrea ca în Constituţie să fie specificat că mariajul este „între un bărbat şi o femeie”, scrie Deutsche Welle.

    Printre amendamentele înaintate Parlamentului de către preşedintele rus se numără şi menţionarea „credinţei în Dumnezeu” în Legea fundamentală.

    Vladimir Putin a depus, luni, amendamente, la Parlament, care interzic căsătoriile între persoane de acelaşi sex în Constituţie. De asemenea, este introdusă în Constituţie menţiunea „credinţă în Dumnezeu”, iar căsătoria este „între un bărbat şi o femeie”, potrivit vicepreşedintelui instituţiei Piotr Tolstoi.

    Preşedintele rus s-a raliat de mult timp opiniilor Bisericii Ortodoxe Ruse este un promotor al îndepărtării Rusiei de valorile liberale. Luna trecută, el a spus că nu va legaliza căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, în perioada mandatului său prezidenţial.

    Putin a adăugat că nu are prejudecăţi faţă de persoanele gay, însă a precizat că homosexualitate şi fluiditatea de gen sunt contrare valorilor tradiţionale ruse.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşecul influenţei culturale în faţa armelor

    În noaptea de 2 octom­brie 2019, Comedy Central a difuzat un episod al serialului de animaţie „South Park” numit „Band in China”, o satiră devastatoare a modului în care Beijingul a folosit accesul pe piaţa chineză pentru a modela felul în care operează industria de divertisment din SUA. Intriga: unul dintre personajele principale merge în China pentru a încerca să vândă marijuana, este arestat şi apoi salvat de Mickey Mouse şi de corporaţia Disney, a cărei slugărnicie faţă de China este accentuată. Disney este de acord să-l ucidă pe Winnie the Pooh, pentru că acesta ar semăna cu liderul chinez, în schimbul deschiderii pieţei chineze. Între timp, în SUA, unele dintre celelalte personaje principale încearcă să facă un film în timp ce sunt supravegheate şi cenzurate de armata chineză.
    „Band in China” dovedeşte că puterea moale (soft power) a industriei de la Hollywood nu a fost pe măsura puterii economice a Beijingului. Într-adevăr, industria americană a divertismentului nu a reuşit să aibă nicio influenţă culturală asupra Chinei, în timp ce China şi-a folosit puterea dură pentru a neutraliza influenţa culturii americane.
    După lansarea episodului, ideea că puterea moale – adică influenţa culturală – poate fi folosită pentru a schimba în mod decisiv comportamentul naţiunilor străine este sau ar trebui să fie moartă şi îngropată. Puterea moale, atunci când există, curge direct din puterea dură. În cazul Chinei, credinţa că expunerea la produsele culturale din SUA ar contribui la înmuierea şi democratizarea ţării a fost dovedită a fi complet falsă. De fapt, aşa cum a arătat „Band of China”, comuniştii chinezi sunt cei care au influenţat America.
    La mijlocul anilor ’90, a început să prindă rădăcini ideea că oarecum o putere moale, de la sine, ar putea modela lumea postbelică. A încolţit, în mod firesc, în universităţile americane, unde o elită academică era prea bucuroasă imaginându-şi că influenţa sa asupra peisajului intelectual şi cultural ar corecta realitatea urâtă şi vulgară a puterii militare şi economice care, până acum, a modelat istoria umanităţii.
    Unii lideri europeni au insistat asupra faptului că Bruxelles-ul va deveni capitala unei noi superputeri soft power, Uniunea Europeană. Ei credeau cu sinceritate că stilul de viaţă, cultura şi activismul de mediu ale continentului lor vor eclipsa în cele din urmă puterea dură a Americii. Faptul că distrugătoarele războaie balcanice din anii ’90 nu puteau fi soluţionate decât cu ajutorul forţelor armate ale SUA nu a contat prea mult pentru a schimba atitudinea.
    Victoria lui Boris Johnson, liderul pro-Brexit, în alegerile din Marea Britanie, care au fost mai mult un vot pentru ieşirea regatului din UE, este încă un semn că puterea soft europeană nu mai este nici de departe atât de atrăgătoare pe cât părea odată. Peste Canalul Mânecii, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a încercat cu disperare şi fără succes să-şi convingă colegii şefi de stat şi guvern din UE să transforme Europa într-o superputere militară hard. Se pare că liderul statului francez a renunţat la încercarea de a crea un nou imperiu soft. Acum, Franţa a trimis o navă de război în Golful Persic, o poartă de intrare spre Orientul Mijlociu, unde lichidarea unui general iranian printr-un atac cu dronă american a inflamat spiritele.  
    Între timp, în Asia, se părea că Beijingul impunea încet, dar sigur, genul de putere moale care curge direct din puterea dură. De exemplu, Dalai Lama din Tibet a fost de ani buni o durere de cap pentru China. Popularitatea acestuia la Hollywood şi în alte părţi ale lumii amintea constant oamenilor statutul Tibetului de naţiune cucerită, ocupată. Ţinuta sa atrăgătoare şi hainele sale deosebite l-au făcut să poată fi recunoscut instantaneu de milioane de oameni din întreaga lume. În multe feluri, el a întruchipat puterea moale.
    Dar, dacă puterea moale ar fi fost un instrument la fel de eficient de politică externă, precum susţineau avocaţii săi, fără îndoială, Tibetul ar fi dobândit până acum o anumită măsură de autonomie. În schimb, China şi-a consolidat controlul şi Dalai Lama însuşi a devenit, în cel mai bun caz, o celebritate minoră şi lipsită de culoare. Statutul său a fost perfect simbolizat de imaginea cu el părăsind Casa Albă, după o întâlnire cu Obama, printr-o alee unde era depozitat gunoiul. Puterea dură a Chinei i-a învins decisiv puterea moale.
    În altă parte, Greta Thunberg şi echipa sa nu au reuşit să influenţeze recenta conferinţă COP 25 de la Madrid privind schimbările climatice. Acest lucru arată cum pot fi ignorate chiar şi cele mai bine planificate încercări de a utiliza puterea moale pentru a crea un sentiment de panică în masă în jurul unei probleme. După atâtea decenii de panici legate de mediu, dintre care puţine s-au dovedit a fi justificate, oamenii au învăţat să ignore astfel de campanii şi să continue să mănânce carne, să conducă maşini şi să se adapteze la proclamaţiile mărunte şi enervante ale puternicei aristocraţii politice verzi. Interzicerea paielor din plastic nu este într-adevăr o modalitate de a arăta capacitatea cuiva de a modela cursul istoriei umane.
    În schimb, puterea dură revene. Nici China, nici SUA nu cred că influenţa culturală poate înlocui puterea economică sau militară. Puterea moale sub diferite forme nu va dispărea niciodată cu adevărat, dar s-a dovedit că nu este o forţă decisivă în politica mondială. În aceste condiţii, „Band in China“ pare o revelaţie puternică.
    La începutul acestui an, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care îşi pregăteşte terenul pentru ceea ce pare că va fi o dictatură pe viaţă, le-a spus ruşilor că ţara lor conduce lumea în ceea ce priveşte armele, fiind lider la rachete supersonice. Rusia se poate mândri, în special, cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare ce nu poate fi detectată de tehnologia americană. „Eforturile noastre pentru îmbunătăţirea capabilităţilor de apărare au fost efectuate la momentul potrivit şi aş vrea să subliniez că pentru prima dată în istoria rachetelor militare, inclusiv perioada sovietică, nu încercăm să ajungem din urmă pe nimeni. Este tocmai invers, celelalte puteri mari ale lumii încearcă să creeze armele pe care Rusia deja le are”, a afirmat Putin.
    Cam în aceeaşi perioadă cu discursul lui Putin, China a lansat la apă cea mai mare şi mai avansată tehnologic navă militară de suprafaţă a sa, un distrugător din clasa Nanchang dotată cu rachete. Nava, care are un deplasament de 10.000 de tone şi a fost dezvoltată în întregime de China, va fi folosită probabil în convoaie de luptă alături de portavioane. Este singurul astfel de distrugător din lume, iar Beijingul a dat comandă pentru mai multe nave de acest tip. China este capabilă să construiască şi portavioane, primul dezvoltat cu tehnologie chineză fiind Shandong. China are în total două portavioane, primul fiind un portavion vechi ucrainean modificat. 

  • UPDATE: Guvernul Rusiei, condus de premierul Dmitri Medvedev, a demisionat

    Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a anunţat miercuri că demisionează, în contextul unor schimbări constituţionale anunţate de preşedintele Vladimir Putin.

    Dmitri Medvedev a argumentat că Vladimir Putin a formulat o serie de “modificări fundamentale” în Constituţia Rusiei.

    “Aceste schimbări, dacă vor fi adoptate şi cel mai probabil vor fi adoptate, aşa cum a spus Vladimir Putin, vor genera schimbări semnificative nu doar pentru un număr de articole ale Constituţiei, ci şi pentru balanţa puterii în întregime”, a declarat Dmitri Medvedev, citat de agenţia de presă Sputnik.

    Preşedintele Vladimir Putin a propus miercuri acordarea Dumei de Stat prerogativa desemnării premierului, a vicepremierului şi a miniştrilor, precizând că preşedintele va fi obligat să numească în funcţii persoanele desemnate. “Propun modificarea ordinii şi sarcinilor Dumei de Stat, care nu doar va accepta, ci şi va desemna candidatul pentru conducerea Guvernului Rusiei. Ulterior, pe baza recomandării premierului, vor fi desemnaţi vicepremierii şi miniştrii”, a declarat Vladimir Putin, subliniind că preşedintele va fi obligat să numească în funcţii candidaţi desemnaţi. “Cu alte cuvinte, preşedintele nu va mai putea respinge candidaţii aprobaţi de Parlament pentru aceste funcţii”, a explicat Vladimir Putin, conform agenţiei Tass.

    Vladimir Putin i-a mulţumit lui Dmitri Medvedev pentru activitate şi l-a rugat să rămână în funcţie până la numirea unui nou Cabinet.

  • Când toţi ochii sunt aţintiţi spre Orientul Mijlociu, o nouă alianţă se naşte tacit în est: Putin bate palma cu Erdogan şi îşi îndeplineşte una dintre cele mai mari ambiţii

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său din Rusia, Vladimir Putin, au inaugurat miercuri la Istanbul o conductă de gaze ce conectează cele două ţări, deschizând o nouă rută pentru Federaţia Rusă către Turcia şi Europa, potrivit ABC News.

    Cei doi preşedinţi trebuie să discute în viitorul apropiat situaţia dintre Siria şi Libia, unde liderii celor două state sprijină tabere opuse, şi securitatea tot mai şubredă din Orient, de vreme ce tensiunile dintre Statele Unite şi Iran continuă să crească după uciderea generalului iranian Qassem Soleimani.

    TurkStream, conducta inaugurată ieri, leagă cele două ţări pe dedesubtul Mării Negre şi este formată din două linii lungi de 930 de kilometri. Împreună cu conductele terestre, au capacitatea de a transporta anual gaze naturale de până la 31,5 miliarde de metri cubi.

    Rusia este primul furnizor de gaze naturale al Turciei, ţară ce depinde extrem de mult de importuri. De asemenea, Ucraina este unul dintre statele pe care se bazează Republica Turcă, conducta Blue Stream intrând pe teritoriul turc tot pe dedesubtul Mării Neagre, însă dinspre partea de vest. După ani întregi de conflicte, relaţiile dintre Kiev şi Moscova continuă să fie tensionate, iar TurkStream îi permite acum Rusiei să întreacă Ucraina, deschizând o linie directă de transport către Turcia.

    O parte din gazul rusesc va pleca din Turcia şi va ajunge în Europa de sud şi de sud-est prin conducte noi sau deja existente. Deşi Turkstream  începuse deja să funcţioneze, cei doi lideri au hotărât să susţină o ceremonie simbolică de inaugurare.

    Putin şi Erdogan discută în mod constant, cooperând pe mai multe planuri, de la comerţ, la energie şi industrii defensive. Parteneriatul celor doi este unul cum nu se poate mai bun după evenimentul din 2015, când relaţiile diplomatice erau la pământ. În urmă cu cinci ani, în toiul războiului civil sirian, armata turcă a doborât un avion de vânătoare rusesc de lângă graniţa cu Siria. Însă de atunci, cooperarea celor două state a continuat să-i îngrijoreze pe membrii NATO, alianţă din care face parte Turcia.

    Vara trecută, autorităţile de la Moscova au livrat la Ankara un sistem de apărare antirachetă, fapt ce a stârnit tot mai multe discuţii în rândul aliaţilor NATO.

     

     

  • Reacţia lui Vladimir Putin la punerea sub acuzare a lui Donald Trump

    “Este improbabil ca politicienii republicani să încerce să înlăture de la putere un reprezentant al propriului partid în baza a ceea ce sunt, în opinia mea, motive complet fabricate”, a declarat Vladimir Putin.

    Camera Reprezentanţilor a decis inculparea preşedintelui Donald Trump pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului.

    Donald Trump este suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden.

    Cazul va ajunge în Senatul SUA, aflat sub controlul Partidului Republican, care, după un proces, va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este vinovat sau nevinovat. În cazul în care Donald Trump va fi găsit vinovat, va fi destituit.

  • Inacţiunea Vestului lasă loc pentru influenţa Rusiei şi a Chinei: Serbia semnează un acord comercial istoric şi se apropie de Kremlin

     Serbia semnează un pact comercial istoric cu varianta Rusiei de „Uniune”, apropiindu-se astfel din punct de vedere economic şi de Kremlinul lui Vladimir Putin, în contextul în care Uniunea Europeană plănuia să accepte aderarea Serbiei în următorii ani, după mai bine de 10 ani de încercări din partea sârbilor.

    Potrivit Bloomberg, acordul semnat de Serbia cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), a ridicat imediat îngrijorări printre oficialii Uniunii Europene care timp de ani de zile s-a apropiat de cea mai volatilă regiune, atrăgând-o din ce în ce mai aproape de blocul european, abţinându-se totuşi de la a acorda statutul de ţară membră.

    În acelaşi timp, politica preşedintelui sârb Aleksandar Vucic este de a conduce ţara de 7 milioane de locuitori înspre Uniunea Europeană, în timp ce păstrează legături puternice cu aliatul său Vladimir Putin, care a ajutat la crearea UEE în 2015.

    Deşi acordul nu ajută prea mult din punct de vedere economic – comerţul Serbiei cu Uniunea Europeană în eclipsează pe cel cu UEE – reaminteşte faptul că inacţiunea Vestului lasă uşa deschisă pentru influenţa ruşilor şi a chinezilor.

    Cele cinci ţări care facparte din Uniunea Economică Eurasiatică sunt Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan şi Kyrgyzstan. Acestea au acorduri de comerţ liber cu China, Vietnam, Iran şi Singapore.

     

  • Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

    În martie, preşedintele Rusiei a anunţat dezvoltarea unei noi serii de superarme, inclusiv a unei rachete de croazieră hipersonice cu propulsie nucleară, cu o rază de acţiune practic nelimitată, a unor rachete care ar putea evita orice sistem antibalistic, a unei torpile atomice şi a unui sistem laser.

    “Occidentul a fost sceptic, iar această atitudine s-a dovedit, în mod tragic, a fi corectă pe 8 august, atunci când un test preliminar al unei rachete de croazieră a eşuat, omorând şapte oameni şi împrăştiind substanţe radioactive în zona Mării Albe”, notează editorialistul Tobin Harshaw, într-un articol publicat în agenţia Bloomberg.

    “Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos. Birocraţia rusă din domeniul apărării încă se axează pe idei sovietice din anii 1980 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan. Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale Administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik. Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată”, explică Ankit Panda, expert la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din SUA, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence.

    “Cuvântul «hipersonic» descrie doar viteza. Dacă un obiect se deplasează cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, atunci este vorba de viteze hipersonice. În privinţa armamentului strategic, proiectilele hipersonice au existat de când Uniunea Sovietică a instalat sistemele de rachete balistice intercontinentale, la sfârşitul anilor 1950. După reintrarea în atmosferă, rachetele intercontinentale accelerează până la viteze hipersonice. (…) Însă acum se vorbeşte de rachete de croazieră hipersonice şi de vehicule aeriene hipersonice. Noul sistem Avangard al Putin este un exemplu în acest sens (…) Noile arme ruse, atât timp cât rămân nucleare, nu reprezintă o mare preocupare de ordin strategic, dat fiind că sistemele antibalistice americane sunt mediocre (…)”, subliniază expertul.

    Referindu-se la retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), Ankit Panda a precizat: “Este adevărat că sută la sută din încălcările Tratatului INF au fost comise de Rusia, dar aş spune că 80 la sută din impulsul care a condus la decizia americană de retragere din acord se referă la China. Arsenalul balistic al Chinei este format în mare parte din rachete pe care SUA şi Rusia le interziseseră în ultimii 32 de ani, rachete balistice şi de croazieră cu raze cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri”.

  • Vladimir Putin, liderul unui dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume, spune că lumea ar trebui să se gândească cum afectează energia regenerabilă mediul înconjurător

    Preşedintele rus Vladimir Putin, liderul unuia dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaz din lume, vrea ca lumea să se gândească la impactul surselor de energie regenerabilă asupra vieţii sălbatice, în principal asupra viermilor şi păsărilor, potrivit Bloomberg.

    „Toată lumea ştie că energia eoliană este bună, dar se gândeşte cineva şi la păsări? Cât de multe păsări mor?”, a spus Putin într-un discurs în cadrul Summitului Global pentru Producţie şi Industrializare, în regiunea Sverdlovsk, situat în cea mai poluată regiune a Rusiei.

    Turbinele eoliene „se cutremură atât de mult că scoate viermii din pământ”, a adăugat preşedintele rus în faţa audienţei din oraşul industrial Yekaterinburg din Sverdlovsk.

    „Va fi confortabil pentru oameni să trăiască pe o planetă cu un rând de turbine eoliene şi acoperită cu câteva straturi de baterii solare?”, a adăugat Putin.

    Regiunea Sverdlosk găzduieşte unul dintre cei mai mari producători de titaniu din lume, şi este de asemenea cea mai mare sursă pentru multe dintre produsele din cupru şi oţel.

    Putin şi guvernul din Rusia au folosit în trecut argumente pro-mediu pentru a-şi susţine agenda. În 2006, Ministrul pentru Resurse Naturale a ameninţat că va opri un proiect al companiei Sakhalin LNG sub pretextul protejării balenelor şi somonului din zonă – în contextul în care compania rusească Gazprom negocia termenii pentru a intra într-un venture pe acest proiect cu Sakhalin. După ce Gazprom a preluat controlul proiectului, un acord a fost încheiat cu Ministerul pentru Resurse Naturale.

    Producătorii de combusitibili fostili încearcă să păstreze puterea într-o lume care se îndreaptă din ce în ce mai mult către surse de energie regenerabilă. Chiar şi Arabia Saudită, casa unora dintre cele mai mari resurse petroliere din lume, vrea să constriască o fermă de panouri solare şi o baterie gigant într-un proiect de 200 miliarde dolari.

    Marii producători de petrol din SUA se confruntă cu presiunea activiştilor şi investitorilor de  a adresa problema schimbărilor climatice.

    Pentru Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume şi al doilea cel mai mare furnizor de gaz, tranziţia către surse de energie regenerabilă a fost minim până acum.

    Producţia de gaz şi petrol rămâne o parte importantă a economiei ruseşti, reprezentând 40% din veniturile statului. Companiile nu au motive de a dezvolta surse de energie regenerabilă în contextul în care se bucură de cele mai mici costuri de producţie din lume.

    Ambiţia de a dezvolta actualele surse alternative de energie şi respingerea unor surse precum energia nucleară sau cea pe bază de hidrocarburi ar avea efect dar „nu ar fi o soluţie eficientă” şi ar duce la probleme, spune Putin.