BusinessMagazin

Tag: Vin

  • Charlize Theron va juca în “Furios şi iute 8” alături de Vin Diesel şi Dwayne Johnson

    Charlize Theron se va întâlni cu cineastul F. Gary Gray a doua oară. Actriţa născută în Africa de Sud a mai lucrat cu regizorul în filmul “Italian Job” din 2003.

    Potrivit Variety, Charlize Theron va juca în “Furios şi iute” alături de Vin Diesel, Dwayne Johnson, Jason Statham şi Michelle Rodriguez. Povestea acestui nou episod din franciza “Furios şi iute” nu a fost încă devoalată de producători, iar rolul actriţei a fost descris în manieră foarte vagă. Conform Variety, actriţa va juca un personaj negativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revelaţia antreprenorului de 37 de ani care exportă jumătate din brânzeturile produse într-o fabrică din Alba

    Brevetele de invenţie eliberate de OSIM după revoluţie au jucat un rol important în construcţia afacerii Unilact, mai precis în debutul ei. Doi ingineri chimişti, Marius Bîcu şi soţia sa, au lucrat în cercetare, în domeniul chimiei anorganice, specializaţi fiind în săruri. „După revoluţie s-au trezit că tot primeau prin poştă de la OSIM brevetele lor de invenţie, care nu mai erau ale statului român“, povesteşte Marius Bîcu, directorul general al producătorului de brânzeturi, fiul inginerului Marius Bîcu.

    Unul dintre brevete era pentru un mix de săruri minerale care se folosea la decaparea tablei – din tablă neagră se făcea tablă de inox, prin folosirea sărurilor la temperatură joasă, o activitate care aducea economii importante de energie. Un combinat chimic din Ocna Mureş producea sărurile, vândute către toate întreprinderile metalurgice din România, iar cei doi cercetători şi-au dat seama la un moment dat că pot cere drepturi de proprietate intelectuală, dar fabrica producătoare, fiind de stat, nu avea cum să plătească. „Atunci s-au hotărât să le facă ei.

    În 1992 au cumpărat prima hală pe care au găsit-o, magazia unui fost CAP, şi au început să producă acolo“, spune Bîcu, care nu-şi amineşte exact suma plătită – „la fel cum costă şi în ziua de azi un teren la ţară cu nişte ruine, mai nimic“. Avantajul major din acel moment a fost legislaţia favorabilă pentru cei care lucrau după un brevet de invenţie, firma fiind scutită de taxe şi impozite vreme de cinci ani. Neavând de plătit niciun fel de taxe, cu costuri mici pentru materii prime şi producţie, cei doi antreprenori au prins un val extrem de favorabil; după câteva luni au cumpărat două camioane, iar după alte câteva luni şi-au mai luat unul pentru transportul sărurilor. „Banii se adunau, trebuia să facă ceva cu ei. Şi tata a investit în agricultură, a început să cumpere terenuri. Nu merita să cumpere o fabrică pentru activitatea lor, care era simplă – şi bine au făcut că nu au cumpărat nicio fabrică, pentru că industria a intrat în declin, în cinci – şase ani clienţii s-au închis.“

    Dispunând de bani, fondatorul Marius Bîcu a avut suficient fler pentru a schimba domeniul; în 1995 a cumpărat mai întâi un tractor, apoi alte cinci, în condiţiile în care în jurul localităţii Ocna Mureş din judeţul Alba nu se cultiva mai nimic. A angajat un agronom şi a început să cultive terenurile rămase libere de la CAP; plecând de la un hectar a ajuns la 700, iar Marius Bîcu spune că nu îşi aminteşte exact ritmul de creştere, dar a fost rapid. După ce a început să cultive teren, a cumpărat vaci şi oi, iar apoi i-a venit şi ideea de a procesa laptele produs. „Cert este că nici astăzi, când începi o afacere în agricultură, nu câştigi bani imediat, trei ani aduci bani de acasă. Nu a făcut bani din agricultură, dar a fost foarte inspirat să schimbe domeniul. A avut mereu o direcţie destul de clară.“ Nu l-a convins nimeni să investească un milion de euro pentru a face o fermă modernă; „mulţi au făcut asta şi plâng acum, pentru că au credite de plătit şi costul laptelui a scăzut. Când au luat 3 sau 5 milioane de euro ca să facă un grajd nu s-au gândit că trebuie plătit? Tata a făcut din fier vechi un grajd în două săptămâni jumate“.

    La un moment dat a venit un consultant, după apariţia fondurilor SAPARD, şi i-a propus un proiect de 450.000 de euro pentru un grajd, dar cercetătorul s-a uitat la el şi i-a spus: „Măi băiete, dacă eu aş avea 450.000 de euro, tu ce crezi că aş face cu ei? O casă la vaci?“, ideea fiind că o astfel de investiţie nu ar fi adus creşterea producţiei de lapte.

    Acum, cei doi Marius Bîcu îşi împart clar treburile: fondatorul se ocupă de agricultură, iar fiul este responsabil de procesarea brânzeturilor în fabrica ridicată la Ocna Mureş, în 2004. Unilact nu are în proprietate decât suprafaţa de teren a fermei, de circa 4 hectare, dar cultivă 700 de hectare luate în arendă, cu furaje, grâu, pe care îl vând producătorilor locali de pâine, precum şi rapiţă. Şi pentru că doar cu o săptămână înainte de discuţia cu Business Magazin ferma primise un control, Marius Bîcu a ştiut cu precizie numărul de animale – 377 de vaci şi 1.100 de oi; „avem şi 200 de hectare de păşune în arendă, în jurul terenurilor noastre“.

  • Care sunt diferenţele dintre un credit imobiliar standard şi Prima casă?

    Prima casă vine la pachet cu restricţii, dar şi cu dobândă şi avans mai mici. Pe de altă parte creditele imobiliare standard au avans mai mare, dar vin fără restricţii. Prin urmare: credit standard sau Prima casă?

    Cele mai ieftine cinci oferte pentru un credit imobiliar standard afişează în pre­zent dobânzi în jurul ni­velului de 4% pe an, în timp ce pentru un credit Prima casă do­bân­da anuală efectivă (DAE) a in­trat sub pragul de 4%. Unele bănci vând în pre­zent credite Pri­ma casă chiar şi la do­bânzi de 3,2-3,3% pe an. Calcu­lul ZF este valabil pen­tru un îm­prumut de 270.000 de lei (echi­valentul a 60.000 de euro) con­tractat pe o perioadă de 30 de ani.

    Suma totală de plată pe care o va avea clientul care alege un credit imo­biliar standard este de 456.000 de lei după 30 de ani, comparativ cu o sumă de 417.000 de lei la Prima casă. Prima rată este în primul caz de aproape 1.200 de lei, în timp ce la la programul guver­na­mental aceasta ajunge la 1.090 de lei.

    Avansul în cazul unui credit imo­biliar standard ajunge la 15% din pre­ţul locuinţei (două bănci mari din sistem chiar au dublat acest avans pe seg­men­tul creditelor în lei, iar analiştii se aş­teap­tă ca şi altele să le urmeze exem­plul), în timp ce în cazul creditelor acor­date prin programul guverna­mental Prima casă, avansul solicitat de bancă este de 5%, dacă preţul locuinţei este mai mic de 75.000 de euro. În caz con­trar, avansul va fi diferenţa până la 75.000 de euro (pentru locuinţele mai scumpe de 75.000 de euro).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Investiţiile în whisky rar, mai profitabile decât cele în vin şi aur

    Investiţiile în whisky rar au performat mai bine decât alte investiţii, cum ar fi cele în vin sau aur, înregistrând un an record în 2015, relatează The Guardian. Principalul indice pentru scotch whisky, Rare Whisky 1000, a avansat cu 14% anul trecut, comparativ cu indicele vinului, care a scăzut cu 0,4%, aurul, care a pierdut 10 procente şi mulţi dintre cei mai importanţi indici bursieri din lume.

    Indicele FTSE 100 din Londra a pierdut 4,9% în 2015, în timp ce în SUA indicele S&P 500 a consemnat o uşoară creştere de 0,7%. În China, indicele Shanghai Composite a avansat cu 9,4%. Piaţa de whisky este în creştere puternică: valoarea totală a whiskiurilor rare vândute la licitaţiile din Marea Britanie anul trecut a atins 9,6 milioane de lire sterline (12,4 milioane de euro), de la 7,6 milioane de lire sterline în 2014.

    Interesul faţă de whisky ca investiţie a crescut constant, alimentat în parte de colecţionarii din Asia de Est şi de lansarea platformei online Whiskyinvestdirect anul trecut.

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • Creştere de 15% în 2015 pentru soiurile româneşti ale Senator Wine

    Senator Wine a reunit în gama Monşer zece soiuri 100% româneşti, unele dintre acestea fiind foarte rare cum ar fi Băbeasca Neagră, Zghihara, Busuioaca de Bohotin sau Băbeasca Gri. Dealtfel, în România compania este singurul producător care cultivă şi vinifică Băbeasca Gri, considerată de unii specialişti o adevărată comoară naţională.

    “Ne bucură faptul că românii încep să îşi aprecieze din ce în ce mai mult vinurile tradiţionale. În plus, nici străinii nu se lasă mai prejos. La toate târgurile internaţionale la care am participat cu soiurile româneşti am surprins de fiecare dată vizitatorii, iar asta arată că putem concura oricând şi oriunde, fără emoţie, cu vinurile din soiuri internaţionale. O altă certificare vine din China unde vindem constant de doi ani, chinezii fiind mari amatori de Băbească Neagră şi de Fetească Neagră”, explică George Neacşu.

    Senator Wine a trimis la export în 2015 peste 800.000 de sticle de vin în China, Rusia, Japonia şi Canada. „În 2016 ne vom lărgi focusul şi pe alte pieţe, în prezent aflându-ne în diverse faze de tatonare. Vorbim despre Coreea de Sud, ţările Benelux şi Marea Britanie. În 2016 ne aşteptăm să depăşim 1.200.000 de sticle la export. Am fi atins şi în 2015 această cifră, însă comenzile pe care le aşteptam pentru a ajunge la acest nivel au sosit spre finalul anului din Rusia, iar livrările le-am făcut în ianuarie 2016”, mai precizează George Neacşu.

    În Federaţia Rusă Senator WINE furnizează vinuri pentru unul din cele mai importante lanţuri de retail, reţeaua X5 , care deţine în jur de 5000 de magazine.  În România compania este prezentă în 80% din reţelele de retail, intenţia fiind ca în 2016 să acopere în totalitate şi această piaţă.

    Senator Wine cultivă în acest moment peste 800 de hectare de viţă de vie, dintre care 250 de hectare sunt reprezentare de plantaţia ecologică de la Însurăţei, judeţul Brăila. Aceasta este cea mai mare plantaţie de acest tip din sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari la nivelul întregului continent. Piaţa de vinuri bio se află încă în stadiul de început, iar concurenţa este redusă având în vedere riscurile pe care le comportă o astfel de afacere şi condiţiile naturale pretenţioase de care are nevoie o astfel de plantaţie.

    Vinul organic ocupă o pondere de aproximativ 25-30% din producţia actuală totală a Senator Wine. Luând în calcul faptul că podgoria bio de la Însurăţei este încă tânără şi nu a ajuns la capacitatea sa maximă, se preconizează ca această pondere să crească în următorii ani. Tendinţele pieţei de vinuri organice arată deschiderea mai mare a consumatorilor faţă de anii trecuţi, compania înregistrând vânzări cu aproximativ 10% mai mari pe acest segment faţă de 2014.

    Senator Wine a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2014. Compania expolatează podgorii în trei zone ale ţării (la Huşi, Vrancea şi Însurăţei) şi are un portofoliu ce include şapte game de vin, între care Monşer, Omnia şi Suav pentru zona de retail. Pentru HoReCa au fost dezvoltate vinurile din gamele Varius, Glia, Hereditas şi cupajele senator Private Collection.

  • Primul muzeu viu din România se deschide în vara acestui an

    La Origini-Muzeul Viu este un proiect independent de antreprenoriat social al Asociaţiei Groove On şi a fost lansat în luna decembrie 2015, iar acum Muzeul Viu de la Tecşeşti, judeţul Alba, urmează să fie finalizat în vara acestui an, potrivit Asociaţiei Groove On.

    Muzeul este situat în satul izolat din Munţii Apusei, Tecşeşti, şi este unic datorită faptului că le oferă vizitatorilor posibilitatea de a trăi în acest spaţiu care reconstituie istoria meleagurilor. Astfel vizitatorii muzeului vor putea afla mai multe despre originile poporului român, despre legendele dacice şi folclorul României.

    În prezent, muzeul este funcţional în proporţie de 30% şi ar mai avea nevoie de 6.000 de euro pentru a fi dus la sfârşit. Pentru a strânge aceşti bani, Asociaţia Groove On a demarat o campanie de crowdfunding pe platforma Indiegogo. Până acum s-au strâns 1.295 de euro, dar mai sunt la dispoziţie încă 20 de zile în care doritorii pot face donaţii.

    Cei care contribuie, cu sume între 15-1000 de euro, primesc în schimb acces la diverse evenimente şi ateliere desfăşurate la Tecşeşti, sau oportunitatea de a locui o perioadă în Muzeul Viu, respectiv de a se gospodări, îndeletnici şi hrăni ca pe vremuri.

    “La Origini – Muzeul Viu de la Tecşeşti este un proiect unic în România, inovator şi complex”, declară Ionuţ Onea, Preşedintele Asociaţiei Groove ON. „Este ca un tunel al timpului, prin care poţi călători dacă eşti pasionat de istorie, de legendele cu daci, solomonari, zmei şi vârcolaci. Este complex pentru că este şi o formă de antreprenoriat social, în sensul în care ajută ca micul sat izolat din Apuseni, unde mai trăiesc doar 14 bătrâni în prezent, să rămână viu, să pună în valoare resursele naturale ale zonei, să perpetueze cultura locului şi să producă un impact economic, cultural şi social durabil”, explică iniţiatorul proiectului.

  • O tânără studentă la Arhitectură a creat paharul de vin pentru picnic, un business care-i aduce 20.000 de euro

     Ramona Enache are 26 de ani, iar în 2014, pe când era în Amsterdam, s-a gândit să rezolve problema paharelor de vin care se răsturnau atunci când le aşeza pe iarbă. Anul trecut, tânăra, stu­dentă la Arhitectură în Olan­da, a câştigat din acest busi­ness 19.000 de euro, iar pentru 2016 se aşteaptă la o uşoară creştere, mai ales că paharele au început să se vândă în Canada, Statele Unite, Australia, Japonia, Chile, Namibia, Bahrain şi în mai multe ţări din Europa.

    Primele pahare Pointer pentru utilizarea în aer liber, cu picior metalic care se înfige în sol, au fost prototipuri realizate manual şi a fost nevoie de aproximativ 15.000 de euro pentru a face trecerea de la producţia manuală la producţia în fabrică.

    „Pointer s-a născut dintr-o nevoie personală, ace­ea de a bea vin în parc sau oriunde în mediul exte­rior, cu stil. Îmi luam mereu cu mine paharele de vin cu picior când ieşeam cu prietenii în parcurile din Amsterdam, după birou. Într-o seară, în 2014, paharul s-a vărsat de prea multe ori în iarbă şi, în vir­tutea momentului, mi-am imaginat un pahar care poate fi înfipt în pământ, pentru a putea preveni astfel de evenimente nefericite“, îşi aminteşte Ramona Enache.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premierul Franţei: Uniunea Europeană este în pericol să se rupă

    Uniunea Europeană se confruntă cu un pericol de “dislocare” în “lunile care vin”, din cauza diferitelor crize care o ameninţă, a avertizat, joi, premierul Franţei, Manuel Valls, făcând referire la criza refugiaţilor, la fenomenul terorismului sau la posibila ieşire a Marii Britanii din UE.

    Manuel Valls a făcut aceste declaraţii în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a vorbit despre “toate pericolele care pot duce la o dislocare a proiectului european” în lunile care vin, făcând referire la criza refugiaţilor, la terorism şi la intensificarea populismului. Acesta a mai precizat că printre pericole se numără şi “Brexitul”, relatează Le Figaro, în ediţia online.

    Valls şi-a manifestat speranţa privind încheierea unui acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană în timpul summitului european din februarie, pentru a se evita un Brexit, însă este de părere că ar fi nevoie de “mai mult timp” ca discuţiile să conducă la o astfel de înţelegere.

    “Nu, cred că este nevoie de mai mult timp. Discuţiile au început recent. Dincolo de discursuri, trebuie ca acest lucru să poată fi făcut pe baze concrete şi specifice. Franţa doreşte ca un acord să fie posbil, dar, o spun încă o dată, nu în orice condiţii”, a susţinut Valls.

  • Vin ninsorile! Cod galben de ninsori şi cod portocaliu de VISCOL în Bucureşti şi alte judeţe din ţară.

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o atenţionare COD GALBEN de ninsori începând de sâmbătă, pentru zona de sud şi sud-est a ţării, precum şi un COD PORTOCALIU de viscol pentru mai multe judeţe, inclusiv pentru Bucureşti.

    “Potrivit avertizării meteorologice, codul galben de ninsori va intra în vigoare începând de sâmbătă seară,  aria ninsorilor urmând să se extindă dinspre Lunca Dunării şi va cuprinde treptat regiunile sudice şi sud-estice ale ţării, precum şi zona Carpaţilor de Curbură. Se va depune strat de zăpadă consistent, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 55/ 65 km/h, viscolind ninsoarea.

    Codul portocaliu de viscol a fost emis pentru judeţele Buzău, Prahova, Ilfov (inclusiv municipiul Bucureşti), Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Vrancea, Galaţi. Temporar viscolul va fi puternic, iar viteza vântului la rafală va depăşi 70/80 km/h. Zăpada va fi troienită şi vizibilitatea se va reduce sub 50 m. În judeţele Tulcea şi Constanţa, viscolul va avea intensitatea maximă începând din primele ore ale zilei de duminică.