BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Preţurile explodează în Ungaria, deşi banca centrală creşte dobânzile în fiecare lună

    Împinsă în sus de avansul preţurilor la ţigări, alcool, ulei, carburanţi, electricitate, inflaţia se situează la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi cu mult în afara ţintei de 2-4% a băncii centrale a Ungariei, potrivit Daily News Hungary, citat de Ziarul Financiar.

    Preţurile alimentelor au urcat cu 5,2%, preţurile energiei pentru gospodării cu 0,6%, preţurile hainelor cu 0,9%, iar cel al serviciilor cu 3,7%.

    Accelerarea inflaţiei vine chiar în condiţiile în care banca centrală a ţării şi-a majorat dobânda de referinţă cu 15 puncte bază la 1,8% luna trecută, angajându-se să acţioneze „în cel mai decisiv mod“ împotriva creşterii riscurilor inflaţioniste, scrie Reuters.

    Banca şi-a încetinit ritmul înăspririi politicii monetare în septembrie în pofida majorării estimărilor privind inflaţia. Luna trecută, aceasta anunţase că îşi va prelungi campania de scumpire a creditului în 2022 din cauza intensificării riscurilor legate de inflaţie.

    Băncile centrale din Polonia şi Cehia şi-au majorat dobânzile mult mai agresiv la începutul acestei luni în faţa inflaţiei în creştere. „În acest context, o nouă majorare de 15 puncte bază din partea băncii maghiare ar constitui o mare dezamăgire pentru investitori“, arată Peter Virovacz, economist ING.

    Acesta şi-a revizuit în sus proiecţia privind inflaţia pe acest an, la 5%, şi la aproximativ 4,5% pe anul viitor după datele pe octombrie.

    Şi în Polonia inflaţia a crescut peste aşteptări în octombrie, atingând o rată anuală de 6,8%, întărind aşteptările privind noi majorări de dobânzi. Banca centrală a ţării anticipează că inflaţia va urca la 4,9% în 2021, potrivit The First News.

    În noiembrie, banca şi-a majorat dobânda de referinţă cu 0,75%, peste aşteptările pieţei, la 1,25%. Cu o lună în urmă, aceasta şi-a inversat politica dobânzilor scăzute cu o majorare de 0,4%, prima din ani întregi.

    Eryk Lon, membru al consiliului de politică monetară al băncii centrale poloneze, a declarat recent că Polonia poate acum începe un ciclu de majorări de dobânzi în condiţiile în care perspectivele economice par solide, însă a precizat că nu se ştie încă dacă această fază va include numai majorările din octombrie şi noiembrie, scrie Warsaw Voice.

    Şi banca centrală a Cehiei s-a luat la trântă cu inflaţia, majorându-şi dobânda de referinţă peste aşteptări, cu 125 de puncte bază la 1,75%, cea mai dramatică majorare din ultimii 24 de ani. Inflaţia înregistrase cel mai puternic avans din ultimii 13 ani, la 4,9%, în septembrie.

  • Statul ungar ar putea prelua aeroportul din Budapesta până la începutul anului viitor

    Întrebat în legătură cu decizia guvernului maghiar de a reachiziţiona Aeroportul Internaţional Liszt Ferenc din Budapesta, şeful de cabinet al premierului, Gergely Gulyas, a răspuns că achiziţia ar putea fi finalizată până la începutul anului viitor, scrie Daily News Hungary.

    Dezvoltările care vor urma nu pot fi finanţate decât din surse guvernamentale, a adăugat acesta.

     

  • Mars, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de dulciuri, o promovează pe Daria Maslovskaya în poziţia de director de Resurse Umane pentru România, Ungaria, Slovacia şi Cehia

    Mars, unul dintre cei mai mari producători globali de dulciuri, gumă de mestecat şi mâncare de animale anunţă numirea Dariei Maslovskaya în rolul de People and Organization Director pentru România, Ungaria, Slovacia şi Cehia.

    În cei 13 ani petrecuţi în cadrul companiei, Daria Maslovskaya a deţinut diverse funcţii în departamentul de resurse umane din cadrul Mars (denumit People and Organization), în ultimii trei ani activând ca director People&Organization pentru Rusia şi Belarus în cadrul Royal Canin, parte din compania Mars, unde  a avut un rol definitoriu în dezvoltarea afacerii.

    “Sunt încântată să încep această nouă etapă în procesul de dezvoltare şi să mă alătur echipei Mars Europa Centrală”, spune Daria Maslovskaya, originară din Rusia.

    Mars a intrat pe piaţa din România în 1994, iar din 2016, filiala din România este organizată sub umbrela Mars Multisales Central Europe, care include şi pieţele din Ungaria, Cehia, Slovacia.

    În România, Mars a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 568 de milioane de lei, în scădere cu 3,4% faţă de anul precedent, arată datele Confidas, platformă de analiză financiară a comapaniilor. De asemenea, producătorul şi-a diminuat profitul cu 43% în 2020, până la 14 milioane de lei. 

    Cu 540 de angajaţi, organizaţia din Europa Centrală operează în prezent în trei categorii: dulciuri (ciocolată, gumă & bomboane), food (orez şi sosuri) şi hrană pentru animale.

    Mai mult, Mars operează în regiune două dintre cele mai mari fabrici ale sale în aceste segmente, incluzând o fabrică în Csongrád-Bokros în Ungaria, care produce mâncare uscată şi recompense pentru animale şi, de asemenea, o facilitate de producţie pentru dulciuri fără ciocolată care include şi centrul de dezvoltare pentru dulciuri din Poříčí nad Sázavou din Republica Cehă.

  • Cel mai bogat om din Ungaria construieşte căi ferate la un preţ care-i uimeşte pe experţi

    Cel mai bogat om al Ungariei va dezvolta un proiect şocant de scump, ce depăşeşte cu mult bugetul multor altor proiecte internaţionale, notează Daily News Hungary. Modernizarea şi extinderea segmentului de cale ferată dintre Kelenfold şi Ferencvaros va costa 338 miliarde de forinţi (947 mil. euro). Compania care se ocupă de proiect este V-Hid Epito, având legături cu cel mai bogat om din Ungaria, Lorinc Meszaros. 

  • Avem suficienţi angajaţi la videochat în ţara noastră ca să umplem Râmnicu-Vâlcea. Există 5.000 de studiouri în România

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.

    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Compania aeriană rusă Ural Airlines lansează un zbor direct către Ungaria

    Ural Airlines din Rusia va lansa o cursă directă între Yekaterinburg şi Budapesta pe 5 septembrie, scrie Budapest Business Journal.

    Zborul va fi operat o dată pe săptămână duminica.

    Din prima săptămână a lunii septembrie, Ural va opera de asemenea un zbor direct între aeroportul Zhukovsky din Moscova şi Budapesta.

     

  • Ungaria: Vaccinarea împotriva coronavirusului devine obligatorie pentru personalul sanitar

    Administrarea primelor două doze de vaccin împotriva coronavirusului va deveni obligatorie pentru tot personalul sanitar din Ungaria, potrivit unei ordonanţe adoptate de guvern. 

    Ordonanţa va intra în vigoare în 15 august, iar cei care lucrează în domeniul sănătăţii vor avea la dispoziţie 15 zile pentru a începe vaccinarea, a declarat Ágnes Galgóczi, şeful Departamentului de epidemiologie din cadrul Centrului Naţional pentru Sănătate Publică, informează agenţia MTI.

    Galgóczi a explicat că vaccinarea este obligatorie pentru toţi cei care lucrează în domeniul sănătăţii şi nu s-au vaccinat încă: pentru cei care oferă servicii de îngrijire de bază, cei din ambulatorii, cei din spitale, cei de pe ambulanţă, cei din industria farmaceutică , cei care oferă servicii de transport pentru pacienţi – indiferent că lucrează în sistemul de stat sau în domeniul privat. În plus, vaccinarea este obligatorie şi pentru toţi cei care lucrează în cadrul instituţiilor de servicii sociale.

    De asemenea, vaccinarea este obligatorie pentru toţi cei care doresc să se angajeze în acest domeniu.

    Galgóczi a subliniat că vaccinarea celor din domeniul sanitar este important atât în ​​vederea protejării sănătăţii proprii, cât şi în vederea protejării sănătăţii pacienţilor.

    Oficial a specificat, de asemenea, că administrarea celei de-a treia doze nu va fi obligatorie pentru personalul sanitar.

  • Ungaria impune o taxă specială de 90%

    Marii producători de nisip, pietriş şi ciment din Ungaria vor fi nevoiţi să plătească o taxă de 90% pe profiturile realizate din vânzările peste preţurile stabilite de către guvernul ţării, relatează Bloomberg.

    Noua taxă este parte a eforturilor guvernului de a aduce sub control creşterea puternică a preţurilor materialelor de construcţii. Preţul cimentului, de exemplu, a crescut cu 16% în perioada mai-iunie, potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Contractorilor Ungari din Construcţii.

    Măsurile anunţate în ultima vreme de către guvernul ungar pentru stăvilirea creşterii preţurilor materialelor de construcţii au fost publicate în Monitorul Oficial la sfârşitul săptămânii trecute, acestea incluzând taxa de 90%, taxă supli­mentară pe exploatarea resurselor miniere, potrivit Property Forum.

    Guvernul a stabilit de asemenea limite de preţ peste care taxa suplimentară va fi percepută.

    Aceasta trebuie plătită în forinţi până în a 15-a zi a lunii următoare. Se stipulează de asemenea că veniturile din această taxă trebuie folosite pentru finanţarea proiectelor publice din sectorul serviciilor de sănătate.

    Portfolio.hu arată că noua taxă este adaptată celor mai mari jucători din sector (11 companii), deoarece guvernul susţine că aceştia realizează profituri suplimentare.

    Laszlo Koji, preşedintele Sin­dicatului Naţional al Antreprenorilor din Construcţii (EVOSZ), a menţionat că majoritatea com­paniilor de construcţii vor obţine un profit maxim de o cifră în acest an, astfel că raţiunea ultimei decizii ar fi de a elimina disproporţiile semni­ficative.

    Anterior publicării noilor măsuri, guvernul Ungariei ordonase raportarea obligatorie a exporturilor de materiale de construcţii consi­derate „strategice“. Neres­pectarea obligaţiei de raportare poate duce la con­fiscarea materialelor de cons­truc­ţii şi amenzi.

    În urma acestei măsuri, Mapei Kft., un producător de auxiliare pentru construcţii, a anunţat că îşi va reduce exporturile pentru a satisface nevoile interne, iar ulterior o altă companie a anunţat că se va concentra exclusiv pe piaţa maghiară, atenuând astfel problemele legate de aprovizionare şi creşterea preţurilor materiilor prime, scrie Porfolio.

    Premierul Viktor Orban a anunţat că restricţionarea exporturilor unor materiale de construcţii va fi introdusă din toamnă, după ce măsura va fi fost aprobată de către autorităţile de la Bruxelles.

     

     

  • Ungaria adoptă alte 7 măsuri de accelerare a procesului de redresare economică

    Guvernul ungar a aprobat încă 7 măsuri de accelerare a revenirii economiei, scrie Budapest Business Journal.

    Una dintre măsuri permite muncitorilor calificaţi din ţări non-UE care nu se numără printre ţările vecine ale Ungariei să muncească în Ungaria, în timp ce o altă măsură elimină toate obstacolele birocratice pentru accesarea de subvenţii de către companiile care vor să angajeze persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

     

  • Ungaria a depăşit 30.000 decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei

    Ungaria a depăşit 30.000 decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei. Ţara vecină este pe locul al doilea în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de decese raportate la populaţie.

    Numărul deceselor înregistrate oficial din cauza COVID-19 de la începutul pandemiei a depăşit 30.000 în Ungaria, potrivit datelor de la universitatea americană Johns Hopkins, citate de agenţia ANSA.

    Totalul infecţiilor în ţara europeană de 9,7 milioane de locuitori a depăşit 808.000.

    Dozele de vaccin administrate ajung la 10,47 milioane.

    De altfel, Ungaria este pe locul al doilea în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de decese raportate la populaţie.

    Conform unui raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia a provocat peste 4 milioane de decese.