BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Bursa vrajbei noastre

    LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI (BVB), principalul operator bursier de pe piaţa locală de capital, sunt listate 78 de companii româneşti cu o capitalizare de 15 miliarde de euro, care generează tranzacţii zilnice de sub 7 milioane de euro. Statistici deloc îmbucurătoare dacă este luat în calcul faptul că România are o economie de peste 140 miliarde de euro şi depozite bancare de 44 miliarde de euro. Bursa de la Bucureşti nu este doar foarte mică în comparaţie cu economia, ci şi în comparaţie cu nevoile pe care le au companiile. Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, cea mai mare companie din România, cu o capitalizare bursieră de 6 miliarde de euro, a declarat într-un interviu că bursa de la Bucureşti nu este o alternativă de finanţare pentru o companie de talia Petrom, care derulează în fiecare an investiţii de un miliard de euro.

    “Din păcate, nevoile noastre de finanţare sunt mult prea mari pentru bursa românească, aşa cum este ea la această oră. În primul rând, strategia noastră de finanţare prevede să avem circa un miliard de euro anual pentru investiţii. Pe moment avem surse proprii de finanţare care ne permit derularea proiectelor planificate”, a spus directorul general al Petrom, companie ale cărei acţiuni se situează zilnic în topul celor mai tranzacţionate.

    O bursă mică înseamnă că o companie nu poate obţine întotdeauna cel mai bun preţ atunci când scoate la vânzare un pachet de acţiuni şi că sumele pe care le poate atrage din piaţă sunt relativ mici pentru că investitorii prezenţi în piaţă nu au suficientă forţă financiară. Iar rulajele zilnice cu acţiuni de circa 7 milioane de euro, din care aproape jumătate sunt generate de acţiunile Fondului Proprietatea, sunt un indicator edificator în acest sens.

    Drept urmare, din 2008 nicio companie privată nu a mai avut curaj să atragă bani de pe bursă prin derularea unei oferte iniţiale de acţiuni, în timp ce investitorii, unii dintre ei loviţi din plin de scăderile din 2008, alţii sătui să tranzacţioneze aceleaşi acţiuni, au strâns tot mai mult rândurile. Nici brokerii, altădată invidiaţi pentru sumele mari câştigate şi pentru adrenalina de la locul de muncă, nu o duc prea bine. Au mai rămas mai puţin de cincizeci de case de brokeraj în piaţă, cu douăzeci mai puţine decât în 2007.

    DECLINUL BURSEI DIN ULTIMII ANI ar fi trebuit să îi împingă pe acţionarii şi conducătorii Bursei de Valori Bucureşti la masa de lucru pentru a face un plan prin care să scape piaţa de la dispariţie. În schimb, declinul bursei i-a învrăjbit pe acţionari şi pe conducători, fiecare dând vina pe celălalt. Brokerii au fost şi acţionari şi conducători ai bursei din 2005, când au primit-o cadou.

    Demiterea directorului general Victor Cionga din 29 martie stă drept dovadă pentru cât de încinse sunt conflictele dintre acţionari şi management. Cionga este al doilea executiv demis de la BVB pe motiv de neîndeplinire a obiectivelor, în condiţiile în care predecesorul său, Valentin Ionescu, a avut un mandat de doar un an, până în noiembrie 2011.

    Neoficial însă circulă mai multe ipoteze cu privire la cauzele care au dus la revocarea lui Victor Cionga din funcţie. Printre acestea se numără cheltuielile pe care le-ar fi făcut acesta prin angajarea unor consilieri şi firme de avocatură. Dan Paul, vicepreşedintele BVB, ar fi prezentat un raport cu privire la aceste cheltuieli, considerate de acesta nejustificate. Raportul urmează să fie analizat de un auditor independent. Victor Cionga şi-a motivat aceste cheltuieli prin faptul că “aceşti profesionişti au acoperit o lipsă de expertiză pe care am constatat-o în BVB, lucru asupra căruia am informat CA-ul”.

  • Scăderile externe ţin investitorii departe de bursa de la Bucureşti

    Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 0,5% pe fondul unor rulaje destul de reduse, de 3,4 mil. euro, urmând traiectoria de pe bursele externe, care s-au menţinut de asemenea pe minus.

    Bursa americană, aflată în plin sezon de raportare a rezultatelor financiare, consemna în deschiderea de ieri scăderi de 1,6% pe indicele S&P 500, în timp ce indicele german DAX pierdea la aceeaşi oră 2,2%.

    „Deocamdată piaţa este în aşteptarea desfăşurării adunărilor generale şi cred că va mai fi animată de deciziile acţionarilor. Pe de altă parte, conform zicalei «Sell in May and go away!» (Vinde în mai şi pleacă! – n. red.), este posibil să asistăm la volume mici de tranzacţionare în perioada iunie-iulie, investitorii pregătindu-şi forţele pentru revenirea din toamnă“, a declarat Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest.

    Dacă la deschiderea zilei piaţa a fost pe creştere uşoară, după ora 10:45 cotaţiile celor mai multe companii au început să scadă, însă rulajele au rămas reduse.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bursa a revenit pe plus ieri, dar volumele de tranzacţionare rămân anemice

    Bursa de la Bucureşti a revenit pe creştere în ultima oră a şedinţei de ieri şi a încheiat în urcare cu 0,56% (indicele BET-C), într-o piaţă unde acţiunile Fondului Proprietatea (FP) au recuperat o parte din corecţia de luni şi s-au întors spre preţul maxim istoric atins vineri.

    Acţiunile FP au scăzut cu 0,5% în prima jumătate de oră a şedinţei, urmând linia descendentă a pieţei, după ce luni au coborât cu peste 2%. După primele 30 de minute, preţul titlurilor Fondului Proprietatea s-a întors pe verde, iar volumele de tranzacţionare au început să crească.

    Astfel, la închiderea pieţei principale, titlurile Fondului Proprietatea erau cotate la 0,6605 lei, preţ cu 0,69% peste nivelul de luni. Operaţiunile cu aceste titluri au cumulat 8,2 mil. lei. Vineri, acţiunile FP au închis la 0,67 lei, apropiindu-se de maximul istoric atins pe bursă în ziua listării, când unele transferuri au fost realizate la 0,675 lei/acţiune. Cotaţia de la finalul primei şedinţe la BVB a fost de 0,6495 lei.

    „Preţul acţiunilor Fondului Proprietatea are o motivaţie să fie mai stabil de când a fost anunţat programul de răscumpărare, având în vedere că este vorba de o cantitate destul de mare. Totuşi, cred că nu va face notă discordantă de mersul general al pieţei atunci când aceasta are o mişcare destul de evidentă“, a declarat Adrian Bărbulescu, director adjunct de operaţiuni la firma de brokeraj Prime Transaction.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acţiunile Fondul Proprietatea au atins un nou maxim al ultimilor doi ani

    Bursa de la Bucureşti a crescut uşor în şedinţa de miercuri, cu 0,49%, într-o piaţă în care jucătorii au fost mai activi la tranzacţionare spre finalul zilei, când transfe­rurile cu acţiunile Fondul Proprietatea au urcat preţul acestora la maximul ultimilor doi ani, la 0,642 lei/unitate.

    Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni de 26,21 milioane lei (5,9 milioane de euro), de 2,4 ori peste rulajul din şedinţa anterioară, de 10,7 milioane lei (2,4 milioane euro).

    Titlurile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide din piaţă, cu transferuri de 21,41 milioane lei, din care suma de 15,51 milioane lei a reprezentat două tranzacţii deal.

    Preţul a închis în creştere cu 0,55%, la 0,64 lei, dar maximul zilei a fost de 0,642 lei, reprezentând cel mai înalt nivel atins după prima sesiune de la listare din ianuarie 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cât au scăzut din 2009 preţurile locuinţelor în Bucureşti şi provincie

     “În 2012 preţurile în primele două trimestre sunt în creştere faţă de trimestrul patru din 2011, dar pe tot anul trecut se remarcă o continuare a trendului descrescător. Astfel, din 2009, momentul în care am început să publicăm indicele preţurilor proprietăţilor rezidenţiale, şi până în 2012 preţurile au scăzut cu circa 30% în Bucureşti şi cu 25% în provincie”, a arătat Gheorghe la o conferinţă pe teme imobiliare.

    INS publică începând din trimestrul unu din 2009 indicele preţurilor apartamentelor şi caselor având ca sursă tranzacţiile autorizate de notari. Perioada de colectare se face lunar, iar variabelele colectate sunt tipul clădirii, locaţia imobilului, anul construcţiei, suprafaţa, preţul declarat al tranzacţiei, dar şi variabile calitative, precum gradul de confort al locuinţei, materialul de construcţie sau amplasarea imobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa propune aplicarea unui tarif fix de 3.500 lei

    Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) cere aprobarea acţionarilor pentru schimbarea comisioanelor percepute brokerilor la tranzacţiile intermediate, prin introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei şi scad comisioanele variabile din valoarea tranzacţiilor, informează Mediafax. “Condiţionat de aprobarea introducerii comisionului fix de tranzacţionare, Consiliul Bursei, conform competenţelor atribuite, se angajează să aprobe reducerea comisionului variabil de tranzacţionare actual cu până la 20% pentru acţiuni, respectiv cu până la 10% pentru produse structurate. Nivelurile de reducere vor putea fi determinate şi ajustate de Consiliul Bursei urmând a fi stabilite în corelaţie cu evoluţia pieţei”, potrivit notei de fundamentare care urmează să fie prezentată acţionarilor în AGA din 13 martie. Comisionul fix lunar va contribui la creşterea componentei fixe de tarifare percepute de BVB, astfel încât să fie creată o bază cu un anumit grad de predictibilitate la veniturilor BVB, din prisma veniturilor fixe, care permit Bursei să îşi asigure o ţintă de finanţare sigură şi stabilă, potrivit reprezentanţilor BVB.

    Mai multe pe zf.ro

  • Un milion de euro si trei Mercedes SLK, premiile unui concurs de tranzactionare pe piete de capital

    Dincolo de poker, romanii sunt din ce in ce mai pasionati de
    Forex si de tranzactii pe piete de capital. Drept dovada, 40.000 de
    cetateni au participat in trecut la XTB Trading Cup, un concurs
    anual de tranzactionare pe pietele de capital organizat de casa de
    brokeraj X-Trade Brokers.

    Editia din acest an va aduna participanti din 12 tari, printre
    care si Romania si propune un premiu compus dintr-un milion de euro
    si trei masini de lux Mercedes SLK. Concurentii participa la
    concurs folosind conturi demonstrative de tranzactionare cu bani
    virtuali, dar conditiile sunt cele din piata reala, obiectivul
    fiind sa realizeze un randament total cat mai mare pe toate cele
    trei sectoare de tranzactionare – forex, actiuni si optiuni.

    In Romania, concursul este la cea de-a treia editie si a atras
    pana acum zeci de mii de participanti. “La prima editie, concursul
    a atras 40.000 de concurenti, surclasand astfel tari cu traditie in
    tranzactionarea pe pietele financiare”, a declarat Victor Safta,
    directorul X-Trade Brokers Romania. “Pentru a avea sanse reale de
    câstig, in primul rând, trebuie sa vrei sa inveti sa tranzactionezi
    si sa indraznesti sa vrei un milion de euro”, a continuat
    acesta.

    Participarea este deschisa oricui, cu conditia sa fie cetatean
    roman sau rezident in Romania, iar in prealabi va exista un program
    de pregatire in vederea concursului. Participantii vor gestiona
    conturi demonstrative alimentate cu bani virtuali in cuantum de
    10.000 de euro.

  • Calin Goia (Voltaj) catre investitori: Nu va lasati portofoliul exclusiv pe mainile brokerului

    “Investesc pe Bursa din 2005, cand am inceput cu 10.000 de euro
    investiti in chestii simple. Fiind absolvent de Finante am invatat
    ca banii trebuie investiti, asa am luat decizia de a deveni
    investitor. Trebuie sa recunosc ca cel mai mare randament pe care
    l-am obtinut a fost de 50% din 2005 pana in 2008, mult peste
    castigul adus de un depozit la banca. Insa cand am vazut ca totul
    merge bine, mi-am luat ochii de la Bursa si i-am dat mana libera
    brokerului. Asa am ajuns sa am in portofoliu actiuni ale unor
    companii care se delisteaza si pe care nu mai pot sa le vand decat
    cu o pierdere de 70%”, a spus Calin Goia.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Tranzactii cu 15,6% din actiunile Rompetrol Rafinare, pentru 60 mil. euro

    Astazi este prima zi in care actionarii Rompetrol Rafinare (RRC)
    isi pot vinde actiunile in cadrul ofertei inaintate de kazahii de
    la la KazMunaiGaz si grupul Rompetrol a carei valoare este de 91
    mil. euro si se va intinde pana pe data de 12 martie.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • La ce mai foloseste Bursa

    Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.

    Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.

    Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.

    Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.

    Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.

    “Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.

    Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.

    Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.

    Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.

    In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.

    Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.

    In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.