BusinessMagazin

Tag: tineri

  • România, sub o nouă dictatură: Dacă nu vă convine, duceţi-vă în altă parte/ţară!

    Totul a pornit de la un articol din ZF din 11 decembrie: Încă o lună în care România a pierdut 3.000 de oameni (în octombrie 2019 numărul de noi născuţi a fost de 18.230, dar numărul celor care au murit a fost de 21.010). Ce politici trebuie să adopte România pentru a stopa declinul demografic? Sociologii: Avem nevoie de studii, să ştim de ce tinerii iau decizia de a nu face copii, sau de ce nu pleacă în străinătate. Profesorul de sociologie Vasile Gheţău: Doar dacă mărim alocaţiile, nu se vor întâmpla lucuri importante în demografia românească.

    Pornind de la acest articol, o cititoare ZF a comentat pe Facebook:

    “Puteţi să faceţi alocaţiile de 1.000 de lei de copil, dar tot se va pleca din ţară. Am un copil de 15 ani, clasa a 9-a, şi care mi-a declarat că abia aşteaptă să plece din ţară. Eu ce pot să-i ofer ca şi contra-argument? Programul meu de lucru – lucrez în sectorul privat de 15 de ani? Traficul în care îmi pierd 25% din timp? Sistemul nostru sanitar în care ne rugăm la Dumnezeu să nu avem nevoie să intrăm? Sau sistemul de învăţământ în care directorii de licee şi rectorii au atitudinea de dictator pe viaţă, cu o replică preferată – Dacă nu vă convine, duceţi-vă în altă parte?!

    Dacă vrem să ne rămână copiii în ţară, trebuie să începem cu sistemul de învăţământ. Dacă nu se va schimba ceva în programa şcolară şi dacă nu se aduc profesori tineri, capabili să furnizeze informaţii într-un mod adaptat acestui secol, profesori capabili să asculte nişte adolescenţi încrâncenaţi şi uneori debusolaţi, atunci să ne aşteptăm ca în următorii ani situaţia să fie şi mai gravă (să plece copiii/tinerii din ţară – n. r.).”

    Pe măsură ce economia a crescut (PIB-ul s-a dublat în ultimii 10 ani, salariul minim s-a triplat, iar salariul mediu s-a dublat, pe fondul unei inflaţii în scădere şi a unui curs valutar leu/euro destul de stabil, ceea ce  în final a mărit puterea de cumpărare în termeni reali), banii încep să nu mai rezolve toate lucrurile: problema este că pe măsură ce sunt mai mulţi bani la buget – şi sunt în valoare nominală, infrastructura de educaţie, de sănătate, de transport, infrastructura administrativă şi politică este tot mai proastă, iar oamenii devin tot mai furioşi. Acest lucru s-a văzut şi la votul de la europarlamentare, şi la alegerile prezidenţiale.

    Pe vremea PSD-ului, economia, businessul şi salariile au crescut, dar acest lucru nu a putut “să cumpere” voturile pentru celelalte nerealizări şi mai ales pentru atitudinea de vătafi, moşieri, fanarioţi, a politicienilor şi camarilelor lor de la PSD şi aliaţii lor. PNL şi USR sunt încă la început. 

    Salariile din sănătate s-au dublat şi nu cred că se poate plânge cineva că sunt mici, dar percepţia generală a tuturor este că tot trebuie să dai şpagă ca să te bage cineva în seamă când păşeşti într-un spital de stat. Asta ca să nu mai vorbim de mizeria în care trăiesc spitalele din provincie, deşi se bagă an de an bani în ele.

    Iar această furie a oamenilor, cărora li se ia din salarii pentru sănătate dar după aceea mai trebuie să scoată bani din buzunar ca să nu aibă de-a face cu spitalele de stat ci să meargă la cele private, creşte pe zi ce trece.

    În educaţie poate nu se alocă chiar 6% din PIB,  dar nici zero, ci 3% din PIB, iar rezultatele sunt din ce în ce mai proaste: noile teste PISA pentru România arată că 44% din elevi sunt analfabeţi funcţionali, adică pot să citească un text, dar nu pot să-l interpreteze. Aici trebuie să facem o distincţie: în oraşele mari rezultatele testelor PISA sunt la nivelul marilor capitale europene, dar problema este că la nivel rural rezultatele sunt la nivelul ţărilor subdezvoltate din lume, de aceea media este proastă pentru România.

    Testele PISA au fost introduse la începutul anilor 2000 pentru a evalua o ţară din punct de vedere al calităţii forţei de muncă care urmează să vină, respectiv pentru a da un indiciu investitorilor unde să vină cu investiţiile şi de unde să plece, sau să nu vină. Deci aceste teste sunt un indicator pentru viitoarea piaţă a forţei de muncă.

    Dacă îi întrebi pe profesori de aceste teste şi ce reprezintă ele, ridică din umeri. Şi acum îmi amintesc replica unui profesor universitar, care mi-a spus că nu este treaba lui să pregătească forţă de muncă pentru companii şi deci nu-l interesează de ce au nevoie firmele, cum văd ele educaţia studenţilor, ce ar trebui să înveţe la şcoală. Şi aici nu vorbim despre sarcinile specifice unui job dintr-o companie, pentru că niciun profesor nu-i poate învăţa pe elevi acest lucru.

    Dacă îi întrebi pe profesori de unde vin banii cu care sunt plătiţi, toţi spun că vin de la bugetul de stat, dar niciunul nu ar spune că banii vin din taxele şi impozitele pe care le plătesc companiile în nume propriu – TVA, accize, impozit pe profit – şi în numele salariaţilor – impozitul pe venit, contribuţiile sociale.

    Dacă le spui că un absolvent de liceu sau de facultate poate intra într-o companie cu salariul minim (1.286 de lei) sau cu un salariu mediu (3.100 de lei), în funcţie de atitudine, cunoştinţe generale, dorinţa de a învăţa şi pregătiţi din şcoală pentru următorul pas, iar în final diferenţa de impozit se poate întoarce în mai mulţi bani în educaţie, profesorii încheie discuţia.

    Prea puţin se face corelaţie între ce iese din şcoală – indiferent că este şcoală generală, liceu sau facultate – şi joburile de pe piaţa muncii, care pot să fie low-cost, pentru că numărul de analfabeţi funcţionali este extrem de ridicat, sau pot să aibă un nivel de salarizare mai ridicat, pentru că cel angajat poate să facă operaţiuni puţin mai complexe.

    Acum doi ani, un profesor mi-a spus la ZF Live că problema în România nu sunt copiii, care au un nivel de inteligenţă ridicat, ci chiar profesorii, care sunt mult rămaşi în urmă cu pregătirea, dar mai ales cu dorinţa de a îmbunătăţi sistemul de educaţie. Iar aici intervine şi faptul că centrele universitare iau cei mai mulţi bani din bugetul Educaţiei, în timp ce celelalte centre – educaţie primară şi secundară – rămân cu ce rămâne, deşi au mai mulţi copii, rezultând în final o delăsare educaţională totală.

    România anului 2018: Din generaţiile viitoare 40% sunt analfabeţi funcţional şi social din cauza lipsei de educaţie primară, ceea ce va însemna o catastrofă pentru piaţa muncii, pentru business şi economie în viitor. Vom ajunge o ţară în care vom importa tot, plătit pe datorie. În schimb, ne înarmăm ca pentru război

    În atenţia companiilor: Vreţi ca peste 12 ani să aveţi oameni care să lucreze pentru voi ca să nu ajungeţi în situaţia să vă închideţi afacerea? Investiţi acum în pregătirea unui profesor! Ultimă oră: Vedeţi rezultatele simulării la BAC 2018. Dezastru

    Pe acest fond, intervine şi faptul că toate guvernele alocă mai mulţi bani către Poliţie, către Apărare, către Servicii, decât în Educaţie, ca şi cum ar fi într-un război continuu.

    Nu face excepţie nici guvernul PNL. În propunerea de buget pe 2020 Internele au un plus de 13% la buget, iar Educaţia doar un plus de 2,5%, în condiţiile în care veniturile totale sunt aşteptate să crească cu 10%.

    Nu ştiu cum arată proiectul România Educată al preşedintelui Iohannis din punct de vedere practic, pentru că ideile puse în dezbatere lipsesc cu desăvârşire, ca să nu mai vorbim de punerea lor în practică.

    Problema este că replica “Dacă nu vă convine cum este în România, duceţi-vă în altă parte, în altă ţară” este chiar pusă în practică! Pentru că oamenii au acum această libertate!

  • Studiu: Generaţiile Millennials şi Z sunt nesigure şi pesimiste în ceea ce priveşte evoluţia societăţii, cariera şi viitorul lor; principala prioritate a tinerilor este să călătorească

    Tinerii din generaţiile Millennials şi Z sunt îngrijoraţi în privinţa evoluţiei economice şi a mediului social şi politic, a impactului pe care mediul de afaceri îl poate avea asupra carierei lor şi a societăţii, în pofida creşterii economice şi a oportunităţilor economice globale, conform celui mai recent studiu Deloitte Global Millennial Survey.

    În acelaşi timp, principalele priorităţi ale tinerilor sunt călătoriile prin lume, îmbunătăţirea veniturilor şi a situaţiei financiare, precum şi achiziţionarea unei locuinţe.

    Astfel, doar 26% din respondenţi sunt încrezători în evoluţia pozitivă a economiei, nivel mult mai mic decât cele din 2017 şi 2018, când 45% dintre respondenţi se arătau încrezători că economia va creşte în următorii ani.

    În acelaşi timp, rezultatele raportului evidenţiază un nivel crescut de neîncredere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului social şi politic. În 2019, doar 24% dintre tineri au această aşteptare, spre deosebire de 33% în 2018 şi de 36% în 2017.

    „Studiul este extrem de valoros pentru angajatori, deoarece reuneşte concluzii importante despre valorile şi aşteptările generaţiilor Millennials şi Z, informaţii relevante pentru dezvoltarea oricărei strategii de resurse umane. Aceşti tineri au nevoie să fie ghidaţi, să aibă parte de vizibilitate şi de echilibru din partea organizaţiilor şi liderilor. Este important ca toate aceste aşteptări să se traducă în ceea ce organizaţiile îşi propun pentru următoarea perioadă, pentru a se diferenţia în deja cunoscuta şi discutata competiţie pentru talente”, explică Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

    Primele cinci priorităţi indicate de tineri sunt călătoriile prin lume (57% din fiecare dintre cele două generaţii), îmbunătăţirea veniturilor şi a situaţiei financiare (52% dintre Millennials şi 56% dintre reprezentanţii Generaţiei Z), achiziţionarea unei locuinţe (49% dintre Millennials şi 52% dintre reprezentanţii Generaţiei Z), influenţa pozitivă asupra comunităţii şi societăţii (46% dintre Millennials şi 47% dintre reprezentanţii Generaţiei Z), precum şi întemeierea unei familii (39% dintre Millennials şi 45% dintre reprezentanţii Generaţiei Z).

    Atunci când decid să schimbe angajatorul, cele mai importante aspecte pentru tineri sunt legate de atenţia acordată de organizaţie diversităţii şi incluziunii sociale (63%), impactul pozitiv avut de organizaţie asupra comunităţii locale (59%), flexibilizarea muncii din punctul de vedere al programului de lucru şi al locului din care se poate lucra (56%), mediul de lucru motivant şi stimulant (54%) şi dezvoltarea prin programe de training şi mentorat (55%).

    Studiul semnalează şi tendinţa de scădere a încrederii în impactul pozitiv pe care îl poate avea mediul de afaceri. În 2019, doar 55% dintre tineri cred că acest scenariu este posibil, în scădere faţă de 2018 (61%) şi de 2017 (76%).

    La studiul Deloitte Global Millennials Survey 2019 au participat 13.400 de reprezentanţi ai generaţiei Millennials (născuţi în perioada ianuarie 1983 – decembrie 1994) din 42 de ţări şi 3.000 de reprezentanţi ai Generaţiei Z (născuţi în perioada ianuarie 1995 – decembrie 2002) din zece ţări. Respondenţii sunt atât absolvenţi de studii medii şi universitare, cât şi persoane care nu au absolvit aceste forme de învăţământ, lucrează atât cu fracţiune de normă, cât şi cu normă întreagă.

     

  • Jumppi, aplicaţia care te ajută să găseşti prieteni de ieşit la cafea

    Descrierea inovaţiei:
    Aplicaţia Jumppi a fost dezvoltată de programatorul Andrei Stoiculescu, după ce s-a confruntat personal cu momente în care ar fi vrut să iasă din casă dar nu găsea niciun prieten disponibil. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro. Etapele de conectare la reţeaua Jumppi încep cu înregistrarea în aplicaţie, urmată de detalierea profilului personal. Ulterior, noul utilizator poate posta invitaţii pentru activităţile pe care doreşte să le întreprindă, adăugând o scurtă descriere.

    Aceasta poate propune orice activitate socială, însă printre cele mai răspândite ar fi: să iasă în oraş, să meargă la concerte, piese de teatru sau festivaluri, să facă sport (jogging, ciclism, baschet, fotbal, tenis, fitness) sau alte activităţi distractive de grup: paintball, escape room, parcuri de distracţii, bowling sau biliard. De asemenea, utilizatorii au posibilitatea de a vedea ce activităţi sunt disponibile în următoarele şapte zile în apropierea lor şi de cine sunt create.

    Dacă găsesc o activitate la care vor să participe, vor apăsa butonul Join şi vor intra în conversaţie cu ceilalţi participanţi pentru detalii. După publicarea unei noi activităţi, iniţiatorii pot invita direct alte persoane din comunitatea Jumppi sau îşi pot invita prietenii din afara aplicaţiei, mărind şansele ca întâlnirea să aibă loc. În plus, studenţii sunt încurajaţi să interacţioneze cu colegii lor din acelaşi oraş, pe care îi vor găsi marcaţi distinctiv în aplicaţie. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Andrei Stoiculescu (fondator şi CEO), şi Irina Leca (Alexandru) (cofondator şi CMO), cărora li s-au alăturat, pe partea tehnică, doi dezvoltatori de Android, unul de iOS şi un UI/UX designer, toţi membrii echipei lucrând pentru proiect în timpul liber.

    Elementul de noutate:
    Spre deosebire de reţelele de socializare existente, Jumppi îşi propune să scoată utilizatorii din spatele ecranelor, stimulând întâlnirile faţă în faţă. De asemenea, are marele avantaj că se pot forma atât grupuri de fete, de băieţi cât şi mixte, iar când un utilizator merge la o întâlnire cu oamenii din aplicaţie poate chema şi prieteni apropiaţi, pentru o atmosferă cât mai relaxată.

    Efectele inovaţiei:
    „Jumppi este aplicaţia care are potenţialul de a schimba dinamica socială la nivel global. Într-o lume în care interacţiunile sociale se diminuează şi întreaga noastră viaţă se desfăşoară în jurul ecranelor, avem oportunitatea de a ne folosi de tehnologie pentru a crea legături şi momente frumoase, autentice”, spun reprezentanţii platformei. Pe termen lung, Jumppi îşi propune să devină reţeaua globală preferată a utilizatorilor neprofesonişti pentru organizarea de activităţi private, cu prietenii, sau publice, cu oameni din apropiere, care le împărtăşesc pasiunile, concurând cu cele mai faimoase reţele de socializare.
     

  • A little party never killed nobody

    Primii muguri ai acestei poveşti au început să apară anul trecut, după ce doi dintre cei trei fondatori au participat la un eveniment din seria „Vreau să fiu antreprenor” (întâlniri dedicate tinerilor cu spirit antreprenorial), în Timişoara. Cel de-al treilea – Nicolae Lupşa – a venit cu propunerea de a investi în ideea de business a celorlalţi doi, iar pe 15 ianuarie 2019 apărea SPOT Events. Ce înseamnă?
    „Este un concept creat pentru a da refresh evenimentelor care, în principal, ţintesc tinerii. Principalele noastre proiecte sunt: SPOT party (party-uri studenţeşti), Street Food SPOTival (eveniment de tip street food în oraşele mai mici ale ţării), Flight Festival (pe care vrem să-l facem principalul festival de muzică din Timişoara şi din zona de vest a ţării)”, povesteşte Andrei Lupşan, în vârstă de 19 ani.
    El şi Sebastian Maul (20 de ani), amândoi studenţi la informatică economică, sunt cei care gestionează dezvoltarea, managementul şi toate operaţiunile pentru ca SPOT Events să devină, pe zi ce trece, ceea ce şi-au propus de la început. Nicolae Lupşa rămâne investitorul în afacere.
    „Anul acesta (2019) a fost dedicat investiţiilor şi networkingului, neavând o sursă de venit stabilă de la înregistrarea mărcilor până la evenimentele făcute pentru promovare. A fost despre teste, aşa că am făcut un eveniment de Street Food SPOTival în Bistriţa şi patru petreceri studenţeşti, una dintre ele fiind chiar în Piaţa Libertăţii din Timişoara. Pe lângă acestea, am organizat şi Flight Festival (între 27 şi 29 septembrie 2019 – n. red.), care a reprezentat o adevărată provocare. Până la terminarea anului 2019, pregătim în avans evenimentele gândite pentru anul viitor, plus o petrecere de sfârşit de an”, spune Andrei Lupşan.
    Ce urmează? Începând din 2020, petrecerile SPOT vor avea loc periodic, iar festivalul gastronomic Street Food SPOTival se va extinde la 12 oraşe. În plus, în toamnă va urma cea de-a doua ediţie a festivalului Flight. Restul sunt surprize.
    „Ne place să dăm un refresh modului în care organizăm şi prezentăm orice eveniment pe care îl facem. Nebunia şi creativitatea se pot remarca din momentul în care ajungi în locul pe care îl SPOTăm.”
    De aceea, în 2019, Flight Festival a avut loc pe aerodromul utilitar din Timişoara, care, până la acest eveniment, era nefolosit. Următoarele ediţii sunt planificate să aibă loc în acelaşi spaţiu.
    Preţurile pe care le achită cei care participă la evenimentele organizate de băieţii de la SPOT Events diferă în funcţie de amploarea petrecerii, dar şi de publicul-ţintă, astfel că, de pildă, petrecerile studenţeşti sunt mai ieftine, după buzunarul studenţilor. Evenimentele de tip street food sunt ceva mai costisitoare, acolo publicul fiind format în special din familii, cu venituri mai substanţiale.
    Andrei şi Sebastian sunt cei care gândesc conceptul fiecărei petreceri, iar pentru Flight Festival – evenimentul cel mai mare din portofoliul companiei – colaborează şi cu alte echipe.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Detox Market – organizare de târguri de modă (Bucureşti)
    Fondator: Carina Călin
    Investiţia în organizarea unui târg: 19.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 75.000 de lei (16.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    NaturoID Snacking – producţie de snackuri din legume şi fructe uscate (Bucureşti)
    Fondator: Raluca Găleată
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: reţelele 5 To Go, Lagardère, InMedio, 1 Minute

    Nor de Nea – curăţătorie pentru pensiuni şi apartamente în regim hotelier (Sibiu)
    Fondator: Cristina Tămăslăcaru
    Investiţia iniţială: 20.000 de euro
    Prezenţă: Sibiu

    Dadda – producţie de pături pentru bebeluşi (Oradea)
    Fondatori: Andrada şi Silviu Prundianu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 50.000 de euro
    Prezenţă: online

    L’Albero dei sogni – producţie de îngheţată artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Roxana Pârjol
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Prezenţă: evenimente private

  • Companiile româneşti deschid din ce în ce mai multe poziţii pentru tinerii neexperimentaţi

    Tinerii neexperimentaţi au din ce în ce mai multe deschideri în piaţa muncii în contextul în care speranţa lor de angajare a crescut în 2019, potrivit datelor platformei BestJobs.

    Astfel, 5.000 de poziţii care nu necesită experienţă au fost deschise de angajatori anul acesta pe piaţa din România.

    „Speranţa de angajare a tinerilor a crescut în primele nouă luni ale anului cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Candidaţii aflaţi la început de drum în carieră au putut aplica la peste 5.000 de joburi tip entry level (0-2 ani experienţă), disponibile în mare parte în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Braşov. Cele mai multe oferte de joburi entry level au fost în domenii precum BPO (Business Process Outsourcing) – 13%, IT – 9,6%, vânzări – 8%, financiar şi contabilitate – 6%, administrativ şi logistică – 4,71% sau resurse umane – 3,5%”, se arată în sondajul realizat de BestJobs.

    Mai mult, în primele nouă luni candidaţii au efectuat peste 120.000 de căutări pe platformăa de recrutare folosind sintagma „entry level”, iar companiile au primit în total peste 270.000 de aplicanţi.

    Anunţurile de recrutare care au strâns cei mai mulţi aplicanţi au fost în domenii precum vânzări, resurse umane sau financiar-contabil, cu până la 3.000 de aplicări pentru un job din aceste domenii.

    Companiile sunt nevoite să acopere cu 15% mai multe poziţii noi în ultimul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2018. Vor fi oportunităţi de carieră atât pentru persoanele cu experienţă, dar şi pentru juniori şi studenţi. Conform celui mai recent sondaj BestJobs, 70% dintre companiile sondate vor scoate până la 10 joburi noi pe piaţă în ultimele trei luni ale acestui an, iar 40% dintre acestea se vor adresa segmentului de candidaţi entry level.

     

     

     

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Opinie Adrian Cioroianu, trainer executive, ACKnowledge România: „Probleme cu retenţia Milenialilor şi a Generaţiei Z?”

    Şi tinerii ce fac? În zona de vânzări, conform unui studiu al eJobs, din totalul de 3 milioane de aplicări pentru un job de vânzări de la începutul anului şi până în prezent, 750.000 de aplicări au venit de la tinerii între 18 şi 24 de ani şi doar 37.000 de la tinerii sub 18 ani. Din cele 37.000 de aplicări, câteva sute au ajuns şi la mine pentru că am deschis mai multe poziţii de fundraiser pentru un proiect de strângere de fonduri. Poziţii ideale pentru elevi de liceu şi pentru studenţi.
    Să lucrezi cu tineri mileniali şi din generaţia Z poate fi foarte provocator şi plin de învăţăminte. Şi prin firmele prin care am trecut mai erau câţiva mai tineri prin echipă, dar să construieşti şi să conduci o echipă formată exclusiv din tineri între 18 şi 22 de ani e o experienţă greu de descris. Asta pentru că habar nu ai ce merge şi ce nu merge cu ei, ce îi motivează, ce îşi doresc. A fost un proces de învăţare pentru mine.
    Retenţia lor începe chiar de la recrutare. Dacă ştii că jobul pe care îl propui presupune ca ei să câştige o bună parte din bani sub formă de comision, spune foarte clar asta. Valabil şi dacă presupune un anumit număr de ore lucrate, ce anume trebuie să facă exact, care sunt obligaţiile şi beneficiile lor. Spune clar de la început. Ca să eviţi 200 de aplicări din care vei avea 100 de oameni interesaţi, 70 la interviu, 50 la training, vei pregăti 44 de contracte de muncă, pe care le vor semna 36 de oameni şi vei rămâne după trei luni cu 3 oameni. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare. La interviu te interesează să „sapi” pe trei direcţii împreună cu ei: abilităţi, dorinţă şi potrivire. Pentru abilităţi, testează fiecare lucru pe care îl vor avea ei de făcut propriu-zis pe partea de vânzare, fie că e vorba de roleplay de vânzare, fie că doar vrei să vezi cum gândesc despre ce e de făcut. Pentru dorinţă, „cât le este de foame”, vrei să vezi cum văd ei ceea ce o să facă într-un an, ce îşi doresc să facă, să realizeze. Pentru potrivire, vrei să se potrivească cu restul oamenilor tăi şi cu tine, să se integreze în echipa.
    Atât în partea de recrutare, cât şi apoi în zona de onboarding şi de retenţie, dacă putem folosi tehnologia cât mai mult, cu atât o să le placă şi mai mult ceea ce se întâmplă. Adică dacă vrei să le dai un formular pe care să îl completeze, de ce să o facă pe hârtie, când pot să facă asta pe telefonul mobil?
    Onboardingul milenialilor şi tinerilor din generaţia Z ar trebuie să meargă pe trei direcţii imediat după recrutare:
    – aspecte legate de organizaţie: istoric, misiune, valori, cultură organizaţională. Aceste lucruri ar trebui apoi întărite în primele trei luni printr-o zi dedicată culturii în companie pentru a le aduce din nou în prim-plan şi pentru a le da importanţă.
    – aspecte tehnice: tot ce înseamnă abilităţi de vânzare, negociere, prezentare, abilităţi tehnice, instrumente care sunt folosite de ei în zona de vânzare. Aici trainingul este rege, sales coaching, întâlniri duble, job shadow.
    – aspecte sociale: legate de integrarea lor în echipă. Nimic nu ajută mai mult decât un „buddy” care îşi face treaba cum trebuie, un mentor care să le ghideze dezvoltarea profesională şi în general orice timp petrecut cu echipa în afara serviciului bineînţeles.

    Strategia de retenţie se construieşte pe patru piloni importanţi:
    1. Financiar: o schemă de comisionare care să încurajeze calitatea vânzărilor pe care ei le efectuează face minuni. Nu totul se reduce la cantitate. Şi începem să învăţăm asta. Greu. Până la urmă nu mă interesează să lucrezi opt ore pe zi şi poate şi ore suplimentare, mă interesează să fii eficient.
    2. Recunoaştere. Să vă dau câteva exemple care pentru mine au funcţionat cu oamenii tineri. Clasicul team building reinterpretat, o dată pe lună – care de fapt era o ieşire împreună cu toată lumea în oraş. Prezenţa nu era obligatorie. Mesaje zilnice de încurajare şi premiere, diplome săptămânale şi trofee lunare. Un premiu anual pentru lucruri ieşite din comun pe care le făceau. Diferite trepte pe care le puteau atinge în cariera lor de vânzători în funcţie de timpul petrecut în firmă şi de rezultatele lor: junior, senior, team leader, coordonator, trainer, manager. Pot ajunge chiar la echipa proprie de care să aibă grijă. Încurajăm mult partea asta de reverse mentoring în care tinerii ne învaţă lucruri. Aţi fi surprinşi ce impact poate să aibă. Un plan de carieră este absolut necesar şi care să fie aliniat cu planul de succesiune pentru managerii din compania ta.
    3. Creştere din punct de vedere profesional. Când vorbim de tineri mileniali şi tineri din generaţia Z, planul de retenţie nu trebuie să se concentreze pe termen lung, adică să ne gândim să facem ceva doar când au 3-4 ani în organizaţie. Foarte important este primul an, în care reuşim să îi facem să stea alături de noi. Iar planul trebuie dus în detaliu: primele trei luni alături de noi, prima jumătate de an, „seniorii” deja cu peste şase luni vechime în firma ta. Atât de mult s-a comprimat totul când vine vorba de retenţia oamenilor tineri. Ce putem face: programe de mentorat, scurt feedback săptămânal pentru fiecare om, un feedback amplu, mai formal de ambele părţi, o dată la trei luni, sub forma unui retention interview, traininguri pe partea de vânzare, negociere, comunicare asertivă şi time management. Apoi avansăm: programe de sales coaching, de împărtăşire a unor exemple de succes, sisteme de recompensă, concursuri de vânzări, prânzuri cu echipa, traininguri de vânzări avansate, prezentări de impact, influenţare şi bazele coachingului. Deja trece timpul şi ei pot ţine traininguri la rândul lor pentru colegii noi, să îi trimită la conferinţe de business, TEDx, etc., să poată veni cu idei inovative, cină cu membri ai managementului sau VIP pe care ei îl admiră, traininguri de management, leadership, coaching avansat. Uşor de făcut, nu-i aşa?
    4. Echilibru muncă – viaţă personală. Aici aş propune o abordare îndrăzneaţă: o dată la două luni, o zi liberă pentru tânărul nostru, dar plătită. Să facă ce îşi doreşte el. Ce îl pasionează pe el. Până la urmă, cea mai simplă cale să nu îţi plece tinerii este să construieşti un plan ca să îi faci să stea. Tu ai un plan?

  • Dacă vor să supravieţuiască, oraşele va trebui să atragă tineri, aşa cum fac companiile cu forţa de muncă

    Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc, spune el.
    Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.Retorica asta naţionalistă este o prostie, crede bancherul austriac.

    Ţările din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu plecarea propriilor cetăţeni în alte ţări din Europa sau în Statele Unite. Ei se duc acolo unde cred că viaţa este mai bună, unde au o şcoală cu renume, unde găsesc un job mai bine plătit.

    România a pierdut 5 milioane de cetăţeni, alte ţări au fost mai norocoase, pierzând mai puţin.Pe de altă parte, sunt oraşe din ţările care au pierdut oameni care au reuşit să atragă mai mulţi oameni şi să aibă un număr de locuitori în creştere.

    În viitor, lupta se va da pentru a atrage mai mulţi tineri şi nu numai în oraşe, pentru că la nivelul unor ţări s-ar putea ca lupta să fie pierdută.
    La noi, studiile Băncii Mondiale arată că în 2030 vom avea doar 15 milioane de locuitori dacă se va menţine ritmul actual de scădere. Dar atunci s-ar putea ca Clujul să aibă 1 milion de locuitori şi Bucureştiul peste 6 milioane.

    Va urma o presiune din ce în ce mai mare din partea companiilor pe edili ca să facă oraşele mai bune, pentru a atrage tineri sau alţi oameni din alte ţări.

    Companiile ştiu că dacă nu au forţă de muncă, mai ales tânără, dacă nu vor avea de unde alege talente, afacerea lor va fi pusă în pericol şi nu vor supravieţui. Până la un anumit moment, lipsa de oameni va fi acoperită prin roboţi, prin reorganizarea fluxurilor şi a proceselor de producţie. Dar tot vor avea nevoie de angajaţi.

    De asemenea, investitorii în real estate, dezvoltatorii de clădiri de birouri şi de proiecte rezidenţiale vor avea nevoie de clienţi pentru a-şi umple clădirile şi apartamentele. Şi vor pune presiune pe toată lumea, pentru că în joc vor fi miliarde şi miliarde de euro.

    Iaşiul a revenit la viaţă odată cu complexul Palas, dezvoltat de Iulian Dascălu. Acest complex, care are mall, supermarketuri, birouri, hotel, a devenit un magnet pentru tinerii din judeţele limitrofe, dar şi pentru cei din Republica Moldova şi Ucraina. În lipsa acestui complex, Iaşiul s-ar fi confruntat cu aceeaşi cădere constantă şi sigură cu care se confruntă celelalte oraşe din Moldova. Iaşiul a devenit un pol IT, industrial, de cercetare şi dezvoltare şi poţi să ai o viaţă bună acolo.

    La fel se întâmplă cu Clujul, care are şansa unui puternic centru universitar şi a unui suflu antreprenorial foarte bun.
    Timişoara, cu Iulius Town, va atrage forţă de muncă şi tineri din Serbia şi chiar Ungaria. Dacă Bucureştiul va dezvolta următoarele trei proiecte – Esplanada de la Unirea, Casa Radio de la Eroilor şi va transforma Gara de Nord într-un mall şi clădiri de birouri – care înseamnă investiţii de aproape 5 miliarde de euro, va ajunge un oraş de unde tinerii nu vor dori să plece, ca acum la Viena, Londra, Madrid sau alt oraş din Europa.
    Bineînţeles că infrastructura de transport, infrastructura medicală şi de educaţie va trebui să ţină pasul cu aceste dezvoltări.

    Actualii primari încă trăiesc din trecut, din autorizaţiile de construcţii pe care le eliberează, dar va veni un moment în care vor simţi din spate presiunea companiilor de a îmbunătăţi viaţa locuitorilor, de a mişca lucrurile din loc pentru a ţine forţa de muncă şi pentru a atrage alta nouă.
    Acum se pune presiune pe guvern, dar companiile vor pune presiune şi pe primari.

    Guvernul a fost forţat să aducă 30.000 de muncitori din afară, dar în viitor primarii vor fi forţaţi să aibă planuri de a atrage tineri prin parcuri, prin zone rezidenţiale, prin grădiniţe şi şcoli, prin centre sportive, prin restaurante şi cluburi.

    Ondrej Vlcek, CEO al Avast, o companie de tehnologie specializată în securitate (echivalentul Bitdefenderului, dar de trei ori mai mare), spune că le trebuie mai multă diversitate în companie, că au nevoie de oameni din mai multe ţări, că au nevoie de mai multă deschidere externă pentru a face faţă pieţei.

    Oraşele mari din România au o şansă de a opri ritmul de scădere a populaţiei, cel puţin pentru zona lor. Cu cât o fac mai repede, cu atât vor avea o viaţă mai bună şi vor supravieţui acestei globalizări unde, pentru multinaţionale dar şi pentru companiile locale, nu va mai conta din ce ţară eşti, ci ceea ce ştii să faci. 

  • „Fiarele din Lanciano”: Cum au fost pedepsiţi trei tineri români după ce au comis o serie de tâlhării de o violenţă ieşită din comun in Italia

    Trei tineri din judeţul Gorj au fost condamnaţi, în Italia, la ani grei de închisoare, după ce au comis o serie de tâlhării printr-o violenţă ieşită din comun. Fraţii Constantin (23 de ani) şi Ion Ţurlică (21 de ani) şi verişorul lor, Aurel Ruşeţ (26 de ani) erau cunoscuţi în Italia sub denumirea „Fiarele din Lanciano”. Aceştia au mutilat şi jefuit o familie de italieni şi au şocat cu sadismul lor.

    Publicaţia „Il Messaggero“ arată că cea mai dură pedeapsă, 15 ani şi 4 luni de închisoare, a fost primită de şeful bandei.

    Le-au tăiat urechile victimelor

    În urmă cu peste un an, membrii bandei au pătruns prin efracţie în vila soţilor Carlo Martelli şi Niva Bazzan. Victimele au fost bătute cu cruzime şi mutilate, pentru a le spune agresorilor unde se află presupusul seif al familiei. Aceştia le-au tăiat urechile celor doi soţi. Prima dată i-au tăiat urechea chirurgului Carlo Mertelii, în speranţa că femeia speriată le va da informaţia aşteptată. În realitate, familia nu avea niciun seif.

    Membrii bandei au furat doar bijuteriile şi banii găsiţi în casă, câteva mii de euro. Cei doi pensionari au fost abandonaţi în stare gravă, dar au supravieţuit. Aceştia au avut nevoie de mai multe săptămâni de spitalizare.

    Au fost prinşi când încercau să fugă peste graniţă

    Trei zile mai târziu, carabinierii i-au găsit şi i-au arestat pe trei dintre agresori. Au fost prinşi chiar când încercau să fugă din Italia. Ceilalţi membri ai bandei au reuşit să scape, dar au fost arestaţi mai târziu.

    În Italia s-a declanşat un val de revoltă, iar ministrul de Interne şi vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, au intervenit şi au cerut pedepsirea exemplară a vinovaţilor, scrie igj.ro

  • ANAF dă startul la angajări: Fiscul vrea să recruteze sute de tineri, fără examen

    ANAF intenţionează să treacă la un proces de întinerire a instituţiei, în condiţiile în care se confruntă cu îmbătrânirea personalului. ANAF înregistrează în prezent un număr important de posturi vacante, iar o treime din personal are mai mult de 51 de ani, a declarat luni Mirela Călugăreanu, preşedintele ANAF, la Realitatea TV.

    „33% din personalul actual al ANAF are peste 51 de ani. Anii care vin ne vor crea o problemă din acest punct de vedere. Anul acesta şi la anul ies la pensie 2.500 de oameni din 23.500, o pondere semnificativă”, a spus Mirela Călugăreanu.

    Şefa ANAF spune că tinerii cărora le predă la ASE s-au declarat interesaţi de o carieră în sistemul public şi că instituţia va angaja tineri fără examen, aceştia urmând să fie instruiţi în interiorul sistemului. Procesul de selecţie va fi făcut în funcţie de mediile de la facultate şi notele de la anumite discipline, a precizat Mirela Călugăreanu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro